CUNOASTEREA LUMII - STIINTA LIBERTATII

b6p5pl Din consideratiile precedente rezulta imposibilitatea de a dovedi, din examinarea continutului observatiilor noastre, ca perceptiile noastre ar fi reprezentari. Pentru a face aceasta dovada, unii ginditori au spus: daca procesul de perceptie se desfasoara asa cum ni-l reprezentam, potrivit conceptiilor naiv-realiste despre constitutia psihologica si fiziologica a ind
Text complet - 7363 cuvinte

Cunoasterea

3.1. Teoria filosofica clasica a cunoasterii Pentru a defini cunoasterea nu mai este suficienta recurgerea la teoria clasica a cunoasterii pentru care, incepand cu Platon si continuand cu Aristotel, Thomas Aquinas, John Locke, George Berkley, David Hume, Immanuel Kant s.a., cunoasterea este o facultate mentala a omului. Platon (de exemplu, in Republica) a introdus conceptia me
Text complet - 4914 cuvinte

Demersul fenomenologic

Demersul fenomenologic isi revendica, in mod intemeiat dealtfel, un topos central si, in acelasi timp, bine conturat, in sensul ca specificul sau ar trebui sa il diferentieze irevocabil in con-textul altor tendinte (co-)existente, alaturi de catre s-ar con-stitui atitudinea cu numele ( de aceasta data ) generic de filosofie; pentru ca, chiar daca fenomenologia are pretentia de a fi ea
Text complet - 4777 cuvinte

Despre arheologia stiintelor. Raspuns dat Cercului de epistemologie

Scopul intrebarilor adresate aici autorului Istoriei nebuniei, Nasterii clinicii si Cuvintelor si lucrurilor nu va fi fost altul decit acela de a-i cere sa enunte cu privire la propria teorie si la implicatiile metodei sale unele propozitii critice care sa le intemeieze acestora posibilitatea. Interesul Cercului a mers in directia de a-l ruga sa-si defineasca raspunsurile
Text complet - 17275 cuvinte

Despre “pubertatea” spiritului filosofic romanesc

Filosofia este “disciplina care consta in a crea concepte si a lucra cu ele”. (Deleuze-Guattari) . Atata timp cat conceptele inca nascande, nu permit o “manipulare” satisfacatoare, vom spune despre limba in care acestea se inradacineaza ca nu a ajuns la o maturitate filosofica. In aceasta situatie se deschid doua posibilitati: fie imensul travali
Text complet - 1240 cuvinte

Despre un ton balcanic adoptat mai nou in filosofie sau Avatarurile deconstrucþiei in Est

b1j1jt Cum sa vorbeºti despre Derrida, pentru Derrida sau chiar impotriva lui Derrida, in faþa lui Derrida insuºi? Cum sa paraseºti confortul unui curs, al unui seminar, al unui text scris, pentru a vorbi liber in faþa autorului insuºi, prezenþa vie ºi atenta, care sancþioneaza prin forþa gindirii sale tot ce
Text complet - 4906 cuvinte

Determinismul

Caracterizarea generala a determinismului q6y7yf Determinismul e o parte integranta a ontologiei . Esenta lui consta in recunoasterea existetei unor relatii de dependenta si de conditionare obiectiva in virtutea carora producerea si existenta tuturor fenomenelor se realizeaza pe temei propriu . Problema determinismului e fundamentala atat pentru stiinta cat si pentru filos
Text complet - 684 cuvinte

Distanta si spatialitate

Cand vorbim despre distanta in genere, aducem in discutie, inevitabil spatialitatea. Distanta tine de o spatialitate aparte, una care trimite intr-un plan secund cazul particular al spatiului-loc, cel mai frecvent problematizat de filosofie. Nu este deci vorba de spatiul fizic (sau, mai exact de spatiul fizicii) ci de un spatiu al constiintei, un spatiu al afectivitatii,
Text complet - 1639 cuvinte

Eseu

Sa ne imaginam o sala imensa in care se regasesc reprezentanti ai tuturor culturilor, etniilor, raselor, religiilor si claselor sociale, persoane de toate orientarile sexuale, cu cele mai diferite preferinte culinare si muzicale, cu optiuni teoretice sau politice din cele mai diverse, de toate profesiile, in fine, reprezentanti ai oricarei tipologii umane imaginabile. In sala e o tacer
Text complet - 458 cuvinte

ESTE RORTY UN FILOSOF TRANSCENDENTAL?

  Exista doua lecturi ale lui Derrida, astazi, in America. Primul grup de cititori vede in Derrida un ganditor care ofera argumente riguroase ºi concluzii filosofice surprinzatoare. Ei iau deconstrucþia ca pe o metoda infailibila pe care Derrida o descrie in textele sale ºi pe care aceºti cititori pot s-o aplice in textele lor. Al doilea grup
Text complet - 1827 cuvinte

Pagini:

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

1