Prezinta trasaturile prozei fantastice, prin referire la o opera literara studiata.

Sarmanul Dionis, de Mihai Eminescu Fantasticul v6x14xj Conceptul de proza il iei de mai sus. Din latina -; phantasticus “imaginar, ireal” Din grecescul -; fantastikos “imaginar, ireal” Fantasticul este o categorie literara a esteticului, a fost cultivat, de obicei, in literatura romantica, sec. 19. Caracteristici : - se bazeaza pe ireal; - ex
Text complet - 1070 cuvinte

Prezinta trasaturile prozei realiste, prin referire la o opera literara studiata.

Proza este o forma a discursului artistic al unui autor care, prin intermediul naratorului, prezinta un univers fictiv. t2s14si Caracteristici: - proza poarta marcile stilului beletristic: limbaj figurat, conotatii, cultivarea afectelor, dezvoltarea functiei poetice a limbajului etc.; - presupune existenta personajelor si a actiunii; - actiunea este relatata de narator; -
Text complet - 356 cuvinte

Prezinta trasaturile prozei romantice, prin referire la o opera literara studiata.

Proza este o forma a discursului artistic al unui autor care, prin intermediul naratorului, prezinta un univers fictiv. l6k15kr Caracteristici: - proza poarta marcile stilului beletristic: limbaj figurat, conotatii, cultivarea afectelor, dezvoltarea functiei poetice a limbajului etc.; - presupune existenta personajelor si a actiunii; - actiunea este relatata de narator; -
Text complet - 477 cuvinte

Propozitia subordonata predicativa (PR)

Elemente definitorii e6y8yz - PR se obtine prin extensia unui nume predicativ; - Ea indeplineste functia de nume predicativ pe langa un verb copulativ din regenta; - Propozitia regenta are un predicat nominal incomplet; - Prin contragere, se obtine un nume predicativ; - PR nu are element de relatie specializat. e.g. Dupa terminarea scolii, va ajunge ce doreste. ATENTIE! e.g.
Text complet - 1438 cuvinte

PROZA LIRICA - Grigori Sturdza

o7b24bv Asupra cuvantului roman sunt inca iritabili profesorii de literatura si criticii cu apucatura scolara. Ei cred a sti precis ce e un roman, dupa numarul de pagini si dupa natura cuprinsului; prin aceasta credinta situatia lor este, astazi, paradoxala. In voia lumii si a timpurilor cuvantul acesta si-a largit cu mare libertate intelesul. Colectii de scrisori si memorii; dialoguri politic
Text complet - 1398 cuvinte

Schita, basm, nuvela, roman

D-l Goe… h2n21ng Schita Introducere - I. L. Caragiale, autor de opere dramatice si nuvele, s-a impus in literatura romana si prin schitele sale; - Definitia schitei (opera epica de mica intindere, cu o actiune simpla, in care autorul infatiseaza un moment semnificativ din viata unuia sau mai multor personaje). Cuprins - Opera literara “D-l Goe...” este
Text complet - 921 cuvinte

SCRIBUL SI FILOZOFIA

  Asumandu-ne Ideea unei filozofii generice care ne invaluie, fara a (ne) fi totusi prezenta, o filozofie straina (inca) jocului temporalitatii si spatialitatii (nediferentiata adica), una care tine (inca) de posibil (pentru ca generica si, deci, nenascuta inca) si care, tocmai de aceea, isi asteapta purtatorii de cuvant (prin excelenta) ai Diferentei pentru a trec
Text complet - 1139 cuvinte

Semnificatia titlului unei schite

d2v24vt D-l Goe de Ion Luca Caragiale Titlul schitei este chiar numele personajului in jurul caruia se tese actiunea. Autorul il numeste „domnul”, acest copil fiind o parodie a comportamentului civilizatori matur. Chiar si felul in care este imbracat Goe, denota faptul ca el mimeaza o poza; ca si Ionel (din schita „Vizita”) care purta uniforma de
Text complet - 217 cuvinte

Specii lirice in poezia de dragoste

Dintre speciile lirice, pe care poezia erotica romaneasca le-a utilizat de-a lungul epocilor, mentionam forme recurente: idila, romanta, sonetul, elegia, iar ca forme accidentale: cantoneta, gazelul, madrigalul. t3s24sj Idila (fr.idyle, gr.eidyllion, - “mic tablou poematic”) defineste, initial, o specie a liricii peisagistice, avand ca tema viata pastorala si obiceiuri
Text complet - 731 cuvinte

SUBSTANTIVUL

z5e2eg Partea de vorbire flexibila, care denumeste fiinte, lucruri, fenomene ale naturii, actiuni, stari etc. 1. Felul substantivelor Dupa inteles (natura denumirii): -compuse (masa, scolar, prieten) -proprii (Maria, Venus, Arad) Dupa alcatuire (forma): -simple (casa, Iasi, om) -compuse (prin contopire: untdelemn) (prin alaturare: zi-lumina) %Atentie! 1.Substantivele simple pot fi
Text complet - 8787 cuvinte

Pagini:

212

213

214

215

216

217

218

219

220

221

222

223

224

225

226

1