GANDIREA SOCIOLOGICA SI ECONOMICA IN PERIOADA INTERBELICA. SISTEMUL LUI DIMITRIE GUSTI

1. SISTEMUL SOCIOLOGIC AL LUI DIMITRIE GUSTI (1880-1955) Personalitatea stiintifica si culturala a lui D. Gusti e9v8vt Dimitrie Gusti este o personalitate centrala a culturii romane din perioada interbelica. Activitatea sa multilaterala si extrem de fecunda il plaseaza in ipostaza de adevarata institutie culturala. Dimitrie Gusti este o personalitate stiintifica si culturala
Text complet - 11181 cuvinte

Act venetian de Camil Petrescu -eseu structurat-

Drama, specie dramatica tipica pentru perioada moderna, isi contureaza individualitatea intr-un proces indelungat, de renuntare treptata la sistemul normativ provenit din antichitate care prescria regulile creatiei teatrale. Atat drama, cat si comedia sunt specii ale genului dramatic, dar se deosebesc prin mai multe aspecte. Comedia e menita sa-i inveseleasca pe cititori sau pe
Text complet - 1741 cuvinte

ANTON NAUM, D. OLLANESCU-ASCANIO, I. CARAGIANI

g2i22il De la “rafinatul Naum” (1829—1917) au ramas poeme fastidioase ca Aegri somnia, lunga meditatie asupra caducitatii, si o imitatie dupa Reineke Fuchs al lui Goethe, Povestea Vulpei, istorie hieroglifica a luptei dintre liberali si conservatori. D. Ollanescu-Ascanio (1849—1908), autor de piese de teatru uitate, a tradus pe Horatiu in tempo de hora: In aceasta zi
Text complet - 88 cuvinte

Aprecieri critice Baltagul

„Baltagul este, prin repeziciune si desavarsit echilibru al expresiei, una din cele mai bune scrieri ale lui M. Sadoveanu. Multi pretuiesc aceasta scurta naratiune ca roman, vorbind de creatia scriitorului, de posibilitatea psihologica a eroilor. In fond, nimic din toate acestea, Vitoria, eroina principala, nu e o individualitate, ci un exponent al spetei. Scrierea nu poat
Text complet - 2500 cuvinte

Balaurul

h3c22cq -Fratii mei a inceput a glasui comisul Ionita de la Dragatesti, care dorea sa le spuna celor din han povestea lui infricosatoare si minunata;cand fu intrerupt de mos Leonte Zodierul care il indemna sa isi spuna povestea si zicea ca aici la han de cand se stia el se spun tot felul de povesti si se dau sfaturi,dar ei insa nu credea ca comisul va putea sa spuna o povete mai infric
Text complet - 455 cuvinte

BARBU STEFANESCU DELAVRANCEA (1858-1918)

r1b5bj 1858, 11 aprilie S-a nascut Barbu Stefanescu Delavrancea din parintii Stefan Tudor (Tudorica) Albu si "mama Iana", in satul Delea Noua, din apropierea capitalei, devenit cu timpul o mahala a Bucurestiului. 1866-1869 Dupa ce ia primele lectii de scris si citit de la dascalul Ion Pestreanu, Barbu Stefanescu urmeaza cursurile primare la Scoala sucursala de baieti nr. 4
Text complet - 502 cuvinte

Calin Vlasie

b6e7en 1953 poet si eseist poet and essayist Neuronia, "Biblioteca Arges", 1981; Laborator spatial, Editura Albatros, 1984; Intoarcerea in viitor, Editura Litera, 1990; Un timp de vis, Editura Calende, 1993; Actiunea interioara, Editura Paralela 45, 1999; prezent in Antologia poeziei generatiei '80, Editura Vlasie, 1993, in Antologia poeziei romane
Text complet - 501 cuvinte

Caracterizare Costache Giurgiuveanu - ROMANUL REALIST - BALZACIAN “ENIGMA OTILIEI” de George Calinescu

f7b11bs George Calinescu preia tehnica balzaciana in crearea unor romane ce depasesc realismul clasic, oferind literaturii romane caractere dominate de o singura trasatura definitorie. In romanul “Enigma Otiliei”, autorul realizeaza tipologii, foloseste detaliul in descrieri arhitecturale si in analiza personajelor, inscriindu-se astfel in realismul secolului
Text complet - 1275 cuvinte

Caracterizarea comisului Ionita

„Iapa lui Voda” face parte din volumul „Hanu Ancutei”.Mihail Sadoveanu recurge in acest volum la tehnica literara numita povestire in rama sau povestire in povestire, deoarece in cadrul firului epic al volumului intervin istorisiri relatate de fiecare data de alt oaspete, adica un alt narator venit la Hanul Ancutei. m4n2nq „Iapa lui Voda” e
Text complet - 798 cuvinte

Caracterizarea lui Nechifor Lipan

Oier. Sotul Vitoriei Lipan, ucis de cei doi tovarasi ai sai: Bogza si Cutui, pentru a pune stapanire pe cele trei sute de ori ale sale. Cioban „foarte priceput in mestesugul oieritului” si foarte avut. In podul casei sale din Magura, dupa moartea lui se aflau: saizeci de piei de oaie, o suta de miel, saizeci de burdufuri cu branza si nouazeci de papusi cu branza afuma
Text complet - 402 cuvinte

Pagini:

154

155

156

157

158

159

160

161

162

163

164

165

166

167

168

1