• Activităţi independente de studiu formativ

  3.1. Documentarea Cantitatea de cunoştinţe acumulate de omenire pe parcursul existenţei sale a ajuns īn epoca contemporană la un volum care-l face practic inaccesibil integral unei singure persoane. Drept consecinţă, au apărut specializările īn diferite domenii ale cunoaşterii, iar tendinţa actuală este aceea a diversificării acestor ...




• Etapele procesului de creaţie

  2.1. Preparaţia Asigurarea cunoştinţelor de fond. Acestea cuprind: cunoştinţe speciale - teorii ştiinţifice, legi, rapoarte, relaţii specifice domeniului ştiinţific īn general şi celui tehnic de specialitate; cunoştinţe de metodologie a cercetării aplicate īn domeniu şi a proiectării; o mare diversitate de cuno ...

  
  
  
  
  
  



• Studiul academic

  Integrarea unei persoane īntr-un sistem de īnvăţămānt superior şi perspectiva specializării īntr-o muncă de concepţie presupun implicarea ei īn activitatea specifică mediului universitar: studiul academic. Specificitatea activităţii aferente sistemului universitar decurge din particularitatea finalităţii urmărite, descriptibilă ...




• Factorii de influenţă ai creativităţii studenţilor

  Creativitatea se manifestă īn interacţiunea dintre factorii interni, de natură psihică, şi cei externi, de natură fizică şi socio-culturală. Factorii interni privesc īnsuşirile de personalitate determinate de potenţialul īnnăscut, aşa cum sunt modelate de experienţa de viaţă asimilată de persoană, īn car ...




• Orientări īn problematica psihologică a creativităţii

  Psihologia creativităţii, ramură relativ nouă a psihologiei, se conturează ca disciplină de sine stătătoare īn deceniile cinci şi şase ale secolului nostru, cānd se defineşte conceptul de creativitate (termen introdus de G. Allport, 1938) şi se elaborează primele metode de diagnosticare (Mednick, Guilford) şi de stimulare (Os ...




• Necesitatea creşterii potenţialului creativ īn formarea viitorilor ingineri

  Creativitatea este capacitatea specific umană care se concretizează īn transformarea deliberată a mediului de către om, īntr-o modalitate anticipată. Lumea se īmbogăţeşte permanent cu obiecte materiale sau spirituale (cunoştinţe) care-şi au originea īn "mintea" omului, cu lucruri făcute de "māna" omului īn activitatea lui de creaţi ...




• Probleme comune de predare

  Cu probabilitate veti intampina numeroase probleme cand veti efectua tipul de interventii detaliate in acest manual, atat din cauza numarului mare de programe implicate intr-o interventie comprehensiva, cat si din cauza unei ample variabilitati intre elevi, in raspunsurile lor la programe in ansamblu si in aspectele dintr-un anume program. De ex, un elev poate intampina serioase dificultati in a ...




• Colectarea datelor

  Greg Buch Colectarea datelor joaca un rol extrem de important in programele de interventie comportamentala. Date despre performanta de zi cu zi a elevului sunt adesea necesare pentru a aprecia (a) daca elevul progreseaza in programe, (b) daca programele trebuie sa fie modificate, si cum anume, pentru a indeplini nevoile individuale ale elevului, si (c) daca educatorii urmeaza procedurile corect ...




• Implicarea parintilor in terapie

  Eric V.Larsson Parintii au multe solicitari in ceea ce priveste timpul lor. Multi au servicii cu norma intreaga. Multi au alti copii cu nevoi substantiale. Multi sunt parinti singuri. Din aceste si alte motive, ei pot sa nu fie implicati in terapia copilului lor cu intarzieri in dezvoltare in masura necesara pentru a generaliza complet castigurile terapiei in intreaga viata a copilului. Cand ac ...




• Pastrarea castigurilor terapiei

  Tristram Smith Persoanele care lucreaza cu indivizi cu intarzieri in dezvoltare probabil ca se vor confrunta cu intrebarea daca castigurile pe care indivizii le fac in programele generate in clasa sau in clinica vor fi pastrate si dupa ce indivizii vor parasi acele structuri. O interventie are o valoare limitata daca nu reuseste sa-si pastreze in timp efectele. Un studiu publicat de Lovaas, Koe ...




• Strategii de comunicare pentru elevii care "invata vizual"

  Andy Bondy si Lori Frost Una dintre cele mai serioase probleme pentru indivizii cu autism este marea lor dificultate in achizitionarea si utilizarea limbajului. Aproape 80% dintre elevii prescolari care intra intr-un program de scoala publica nu au o vorbire functionala (Bondy & Frost, 1994a). Atat parintii, cat si profesionistii isi doresc ca elevii lor sa achizitioneze limbajul cat de rapid ...




• Cititul si scrisul: O scurta introducere

  Nina W.Lovaas si Svein Eikeseth Programul de Citit si Scris (C&S) este cel mai recent dezvoltat program din acest manual, asadar este programul cu cea mai mare nevoie de mai multe cercetari si revizuiri ulterioare. In ciuda acestei stari de fapt, consideram ca este bine sa introducem programul, in parte deoarece parinti si pedagogi cu experienta au lucrat la variantele preliminarii si au oferit ...



• Emotiile

  S-a postulat ca persoanele autiste au emotii "tocite" sau inadecvate, si ca sunt incapabile sa inteleaga starile mentale si cauzele starilor mentale - experimentate de ele insele si de alte persoane. Pe scurt, s-a emis ipoteza ca persoanelor cu autism la lipseste "Teoria intelegerii (atribuirii)" (Frith, 1989). (Nota traducatorului: "theory of mind" este un concept emis de psihologii development ...




• Prepozitii

  Pana la acest punct in predare, elevul a facut cateva achizitii. Unele din aceste achizitii, cum ar fi capabilitatea de a identifica si a denumi obiecte concrete, pot fi vazute ca relativ simple, in timp ce alte achizitii, cum ar fi sa invete sa-si exprime dorinte si nevoi bazale, si utilizarea limbajului la concepte atat de abstracte cum sunt culoarea, forma si marimea, sunt considerate mai com ...




• Elemente de gramatica: eu vreau, eu vad, eu am

  Acest capitol descrie procedurile de invatare a elevului sa utilizeze forme elementare de gramatica, cum ar fi combinatii de substantiv si verb. Cele trei programe utilizate pentru a realiza aceasta sarcina sunt intitulate Eu Vreau, Eu Vad, Eu Am. Din aceste programe, elevul este invatat sa genereze propozitii cum ar fi "eu vreau joaca", "eu vad pasare mare", "eu am pizza". Aceste programe pot ...




• Limbajul Abstract Primar: invatarea Culorilor, Formelor si Marimilor

  Programele din acest capitol sunt destinate invatarii elevului sa identifice si sa denumeasca anumite proprietati abstracte ale obiectelor. Mai exact, elevul este invatat sa identifice si sa denumeasca culoarea, forma si marimea unor obiecte, independent de aceste obiecte. In cazul culorilor, elevul este invatat ca exista masini albastre, haine albastre, cesti albastre, un cer albastru, un soare ...




• Denumirea Expresiva a Comportamentelor

  In Programul de Denumire Expresiva a Comportamentelor, elevul este invatat sa identifice comportamente prin verbalizarea denumirilor acestora. Pentru a invata cum sa denumeasca expresiv comportamente, elevul trebuie sa stapaneasca aceleasi aptitudini preliminare necesare pentru invatarea Programului de Denumire Expresiva a Obiectelor (cap.23). Pentru a recapitula, elevul trebuie sa fi invatat po ...




• Denumirea Expresiva a Obiectelor

  In acest program, elevul este invatat sa identifice obiecte prin exprimarea denumirilor acestora. Inainte de a fi invatat denumirile expresive, elevul trebuie sa fi invatat sa identifice receptiv 15-20 obiecte, asa cum a fost invatat in Programul de Identificare Receptiva a Obiectelor (cap.17). Achizitia aptitudinilor invatate in acest program de denumirea (etichetare, "labelling") poate fi de a ...




• Imitatia verbala

  Deprinderile invatate in programul de imitatie verbala, sunt importante pentru toti studentii cu intarzieri de dezvoltare, inclusiv cei care nu vorbesc curent si cei care sunt ecolalici. De-a lungul acestui program, studentul invata sa pronunte sunete, cuvinte, propozitii si fraze. Pronuntia este primul pas in a invata sa foloseasca cuvinte intr-o maniera cu sens, deoarece o data ce imitat ...




• INDIVIDUALISM vs. ECHIPA

  Cercetarile efectuate asupra echipelor arata ca, in functie de cum membrii acestora se privesc unii pe altii, ca RIVALI sau CAMARAZI, ele se pot imparti in COMPETITIVE si COOPERANTE. In echipele competitive, nivelul invatarii este scazut si neproductiv. In echipele cooperante, exista un nivel inalt de angajare si de eficienta, persoanele se autoevalueaza si inter-evalueaza in vedere ...

Pagini: 1 2 3 4 5 6 7 8 9