• notiunea si functiile monedei

  UNIVERSITATEA EFTIMIE MURGU FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIVE RESITA NOTIUNEA SI FUNCTIILE MONEDEI COORDONATOR: LECT. UNIV. TIBREA MIHAI STUDENTA: SPIRIDON SILVANA A.P. 3.3 RESITA 2006 Notiunea de moneda Denumirea de moneda, prezenta in mai multe limbi, vine din timpul Imperiului Roman, urmare e a fatrului ca atelierul unde se confectionau piesele metelic ...




• organizarea creditului financiar

  UNIVERSITATEA EFTIMIE MURGU FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIVE RESITA ORGANIZAREA CREDITULUI FINANCIAR COORDONATOR: LECT.UNIV. TIBREA MIHAI STUDENTA: TAMAS LUISA A.P. 3.1 RESITA 2006 CREDITUL FINANCIAR NOTIUNEA DE FINANTE Nevoile si interesele publice se realizeaza de catre stat, in principal si uneori, exclusiv prin bani. Intr-adevar cheltuielil ...




• Gajul ca si garantie reala

  Gajul ca si garantie reala Consideraţii generale. În sistemele de drept, obligaţia este garantată prin diverse instrumente juridice accesorii, numite “garanţii”. Garantarea executării obligaţiilor se poate realiza prin două categorii de mijloace juridice: generale şi speciale. Prin garantarea obligatiilor intelegemtotalitatea mijloacelor ju ...

  
  
  
  
  
  
  
  



• FAPTA ILICITA

  OCROTIREA BOLNAVILOR PSIHICI.INTERDICTIA JUDECATOREASCA In ansamblul sau, dreptul roman are in centrul atentieisale ideea protectiei, ocrotirii omului. Inpartit pe ramuri,fiecare ramura de drept din sistemul dreptului nostru are mijloacele proprii,specifice de ocrotire a omului,mijloace care in totalitatea lor formeaza,ceea ce putem numi „sistemul mijloacelor juridice de ocro ...




• FAPTA ILICITA

  FAPTA ILICITA Faptele ilicite sunt acele fapte care incalca legea civila „delictul civil” În materia răspunderii civile delictuale, fapta ilicită este definită ca fiind orice faptă prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparţinând unei persoane. În alte formulări, fapta ilicită a ...




• TAGADUIREA PATERNITATI

  TAGADUIREA PATERNITATI Caractere generale. Prin tagada paternitati se intelege negarea paternitati prin rasturnarea prezumtiilor de paternitate pe cale judecatoreasca. Prezumtia de paternitate revine sotului mamei copilului potrivit art. 53 Codul familiei : “ Prezumtia legala de paternitate, in baza careia copilul nascut in timpul casatoriei, are ca tata pe sotul mamei, se inteme ...




• Pericolul social. Trasatura esentiala a infractiuni

  Pericolul social. Trasatura esentiala a infractiuni CARACTERE GENERALE. Prin pericol social al unor acte de conduita intelegem particularitatea acestora de a aduce atingere unor valori sociale de un anumitinteres pentru societate. Pericolul social constituie astfel o trasatura esentialasi comuna tuturor faptelor prin care se incalca ordinea de drept. Incriminarea prin lege a unor categori fa ...




• Model de proces verbal de selectie

  Proces-verbal Încheiat astăzi,…………200…., În urma selectării dosarelor candidaţilor înscrişi la concursul organizat pentru ocuparea funcţiilor publice de…………………………………din cadrul aparatului propriu al………………………………………………………………………………...………….. În conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) şi (2) din Regulamentul de organizare şi desfăşurare a conc ...




• Functionarul public

  Viata sociala a pus dintotdeauna multiple probleme, indeosebi de ordin administrativ. Nevoia a dus la aparitia functiei publice si a functiilor care s-o indeplineasca. Comunitatea umana n-ar fi avut acces la progres daca nu si-ar fi creat un intreg organism social, caruia i-a dat viabilitate prin personalul investit in diversitatea de functii statornicite de-a lungul timpului. Diversitatea sa ...




• DE LA CUTUMA LA PRAVILA

  Legea ca vocabulă era uzitată chiar înainte de apariţia codificărilor, în paralel cu cea de obicei (sau drept, dreptate). Unitare ca sens, cele două cuvinte aveau etimologii diferite: cel dintâi provine din latinescul lex, în vreme ce cel de-al doilea este slavon. Abia în secolul al XVII-lea codurile de legi oficiale proprii ţărilor româneşti. Probl ...




• RUDENIA. FAMILIA. MOSTENIREA

  3.1. Rudenia Principial, rudenia ca legătura existentă între două sau mai multe persoane, era stabilită în funcţie de apartenenţa la un anumit neam. Aceasta se făcea fie pe cale naturală prin naştere, fie pe cale artificială prin înfiere. Unele aspecte deosebite prezenta rudenia spirituală generată de actele sacramentale. Linia de ...




• INSTITUTIILE DREPTULUI PRIVAT - OBLIGATIILE

  2.1. Consideraţii generale Schimbul de produse dintre persoane, circulaţia bunurilor, îndeo-sebi după descompunerea obştilor săteşti, şi cristalizarea proprietăţii private au fost realităţi ce trebuiau să se găsească şi în drept. Tot în ideea de echitate s-a născut şi instituţia delictului sau cvaside ...

  
  

  
  



• INSTITUTIILE DREPTULUI PRIVAT - PERSOANELE

  Conceptul de personalitate juridică – capacitatea juridică generală a persoanei de a avea drepturi şi obligaţii – aşa cum este definit în zilele noastre este rezultatul unei evoluţii istorico-juridice. Conţinutul său a fost indisolubil conex cu mutaţiile ce s-au produs la nivelul societăţii (mutaţii dislocatoare generale). 1.1 ...




• JUSTITIA

  4.1. Organizarea judecătorească 4.1.1. Justiţia şi sarcinile ei Conceptul de justiţie în sensul cel mai larg, include atât sistemul organelor acreditate cu înfăptuirea ei, cât şi activitatea desfăşurată de aceste organe. 4.1.2. Organizarea judecătorească Una din formele fundamentale de activitate a fiecărui stat e ...




• ORGANIZAREA FISCALA

  3.1. Trăsăturile generale ale sistemului fiscal Până la constituirea ţărilor române nu se poate vorbi de o orga¬ni¬za¬re fiscală, de un sistem de obligaţii cu toate că şi anterior constituirii acestora locuitorii erau datori faţă de căpeteniile cnezatelor şi voie¬vodatelor cu anumite dări în natură şi în mu ...




• ORGANIZAREA TERITORIAL-ADMINISTRATIVA

  Originea unităţilor administrativ-teritoriale este dinaintea statelor feudale. Vechile obşti săteşti, vicinale, organizate în cnezate şi voievodate (ţări) au stat atât la baza constituirii noilor state feudale româneşti, cât şi la baza organizării administrativ-teritoriale. Judeţul, din latinescul judicius, care înseamnă în cea m ...




• DREPTUL FEUDAL - INSTITUŢIILE DREPULUI PUBLIC

  DOMNUL. VOIEVODUL, PRINCIPELE ŞI GUVERNATORUL TRANSILVANIEI 1.1. Domnia – instituţie centrală a dreptului cutumiar românesc Domnia este o instituţie originală şi autohtonă, atribute ce derivă din procesul de formare al statelor feudale româneşti. Nu putem nega, deşi am subliniat originalitatea şi autohtonia sa, influenţele bizanti ...




• FORMAREA DREPTULUI ROMANESC

  3.1. PREMISELE 3.1.1. Părăsirea Daciei de către romani Romanizarea rapidă şi intensivă a Daciei, fenomen ireversibil, a continuat în perioada migraţiilor când datorită riscurilor la care a fost supusă populaţia daco-romană de la oraşe, mai puternic romanizată, s-a deplasat spre ţinuturile rurale influenţând definitiv ...




• DUALISMUL JURIDIC IN DACIA

  2.1. Organizarea centrală Deşi teritoriul Daciei nu a ajuns în întregime sub stăpânirea romană, influenţele civilizaţiei romane, s-au manifestat şi dincolo de provincia imperială. Doi împăraţi au reorganizat succesiv Dacia romană: HADRIAN (117–138) în urma unei răscoale împarte teritoriul în trei provincii (Inferior, Supe ...




• DREPTUL ANTIC - DREPTUL GETO - DAC

  1.1. CONTEXTUL ISTORICO-POLITIC Lipsa surselor de informare asupra societăţii dace nu este ab¬so¬lu¬tă; cu toate că sunt ,,destul de vagi şi confuze” permit totuşi con¬tu¬ra¬rea unei imagini. Deşi din secolul IV î. Hr. societatea dacă a fost organizată în u¬niu¬ni de triburi, nu se poate susţine că acestea repre¬zen¬¬tau deja o or¬ga¬ni¬ ...

Pagini: 1 2 3 4 5