Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
Rolul evaluarii in cresterea performantelor scolare (sinteza)

Rolul evaluarii in cresterea performantelor scolare (sinteza)


Ideea de baza care ne-a calauzit in elaborarea lucrarii a fost aceea de a realiza nu numai o analiza teoretica a demersului evaluator, ci mai ales de a surprinde rolurile pe care evaluarea le indeplineste in activitatea de invatamant si prin care poate contribui la cresterea performantelor scolare ale elevilor.

Astfel ca, evaluarea a fost analizata nu doar corelata cu contextul concret al masurarii si aprecierii randamentului scolar al elevilor, ci si ca activitate care dezvaluie eficienta interna a procesului didactic si a variabilelor acestuia, precum si relatiile dintre sistemul educational si cel socioeconomic.

Aceasta perspectiva ne-a condus la analiza sistemului evaluarilor in invatamant care ne-a permis intelegerea relatiilor dintre componente, astfel incat 'iesirile din sistem' sunt explicate ca efecte ale conditionarile complexe dintre 'intrari' si 'procese'. Aceasta 'cauzalitate circulara' ne-a ajutat sa identificam factorii care intervin in desfasurarea activitatilor la diferite nivele ale sale.




Astfel, perspectiva socioeconomica a evaluarii se justifica prin faptul ca educatia este o vasta activitate sociala, careia suprasistemul economic ii pune la dispozitie conditiile de functionare, formulandu-i cerinte privitoare la rezultatele pe care trebuie sa le obtina. Este o evaluare centrata pe eficacitatea sistemului, un feedback pentru cei care lucreaza in cadrul lui. Educatia ca serviciu public trebuie 'sa dea seama' de costuri, de activitati, de rezultate, de egalitatea sanselor, ca prim obiectiv al evaluarii, care se afla in legatura cu cel de-al doilea, acela al deciziilor de ameliorare a scolii ca efect al evaluarilor cauzale, diagnostice si nu doar constatative.

In planul urmator, evaluarea institutionala si evaluarea educatorilor se constituie ca perspective de intelegere a modului in care 'factorul scoala' si 'factorul profesor' pot explica o parte deloc neglijabila din reusita elevilor. Constatarile personale prilejuite de activitatea desfasurata in contexte scolare foarte variate ne-au intarit convingerea ca randamentul scolar scazut nu este o fatalitate, ca dimpotriva, enormul potential de care scoala dispune nu este valorificat decat partial.

Experianta demonstreaza ca nivelul rezultatelor scolare reflecta, in masura insemnata, nivelul muncii profesorului, pregatirea, insusirile profesionale, maiestria pedagogica, trasaturile de personalitate ale acestuia.

Subcapitolul referitor la evaluarea educatorilor ne-a permis sa analizam inspectia scolara ca unul din mijloacele de functionare eficienta a scolii, care indeplineste ca orice act de evaluare functii de cunoastere, de diagnoza si de ameliorare a activitatii scolii si a activitatii educatorului.

Deoarece activitatea didactica eficienta reprezinta fara indoioala conditia principala a invatarii si a succesului, am considerat util sa exploram aspecte referitoare la procesualitatea predarii si la comportamentul cadrului didactic, la calitatea instruirii si la stilul didactic.

O pondere insemnata in economia lucarii o reprezinta evaluarea rezultatelor scolare ale elevilor. Fiecare dintre categoriile de rezultate scolare, are o procesualitate complexa pe care am incercat sa o explicam atat din perspectiva psihologica relevandu-i mecanismele, cat si din perspectiva pedagogica, punand in evidenta conditiile si factorii de care depinde.

Randamentul scolar, ca totalitate a rezultatelor scolare a fost analizat in varietatea manifestarilor sale, cu grade diferite de vizibilitate si dominanta: de la cunostinte faptice si deprinderi motorii, mai accesibile masurarii si aprecierii, la structuri operatorii, competente si creativitate, pentru evaluarea carora utilizarea unor instrumente specifice se afla la inceput, pana la conduite, atitudini si valori, care, cu toata importanta recunoscuta pentru evolutia personalitatii, se realizeaza rareori in mod sistematic si eficient.

In capitolul al treilea al lucrarii, fenomenele de succes / insucces scolar ca ipostaze calitative ale performantelor scolare, au fost explicate prin complexitatea factorilor / cauzelor care le genereaza. Utilitatea analizei psihologice a factorilor implicati in succesul/insuccesul scolar o gasim in functiile stimulative si educative ale evaluarii, cu deosebire a celei formative, care, functionand impreuna cu modelul unei invatari formative, contribuie la modelarea la elevi a capacitatii de invatare pentru succes si faciliteaza reusita scolara.

Excelenta, reusita dar si esecul sunt realitati construite de sistemul scolar - afirma Ph. Perrenoud. Acelasi autor identifica trei mecanisme complementare, pe care le considera 'o tripla fabricare a esecului'. Ele privesc:

curriculumul - drumul pe care trebuie sa-l parcurga elevii; in conditiile in care nu pleaca nici din acelasi punct si nici nu au aceleasi resurse, inegalitatea este constant recreata pe parcursul traseului scolar;

tratamentul pedagogic nediferentiat - faptul ca elevii sunt tratati la fel, situatie exprimata in sintagma 'indiferenta la diferente';

evaluarea - care contribuie la minimizarea sau, din contra, la dramatizarea inegalitatilor reale de invatare.

Analiza relatiei dintre procesele evaluative, pe de o parte, si performantele scolare, pe de alta parte, conduce la concluzia ca, actele evaluative nu pot fi considerate prin ele insele factori hotaratori in asigurarea succesului scolar, dupa cum nici principala sursa a esecurilor, dar pot favoriza aparitia si mentinerea unor asemenea fenomene.

Rolul evaluarii in cresterea performantelor scolare depinde semnificativ de conceptia educatorului in legatura cu obiectul, scopul si functiile evaluarii, conceptie care se va reflecta in alegerea si utilizarea metodelor si procedeelor de evaluare, in integrarea strategiilor de evaluare in procesul didactic. Astfel, metodele si procedeele de evaluare ofera posibilitatea unei evaluari complexe, veridice si sensibile la diferentele individuale dintre elevi; imbinarea lor oportuna poate conduce la informatii relevante referitoare la rezultatele si progresele pe care acestia le inregistreaza. Activarea dinamica a strategiilor de evaluare (initiala, formativa-formatoare, sumativa) valorifica potentialul de invatare si personalitatea elevilor. Evaluarea, cea formativa mai ales, ofera repere pentru identificarea dificultatilor elevilor, pentru remedierea lor, pentru mobilizarea resurselor psihice si promovarea efortului pentru propria depasire si dobandirea autonomiei in invatare.

Argumentele teoretice si experimentale demonstreaza ca evaluarea isi manifesta rolul specific in cresterea performantelor scolare numai in relatie cu predarea si invatarea. Astfel, pot fi intelese rezultatele scolare si semnificatiile lor, nevoile de dezvoltare, motivatiile si conduitele elevilor.

Deci, deplasarea accentului de la evaluarea care masoara, noteaza, sanctioneaza, clasifica, la evaluarea care masoara, apreciaza, regleaza, motiveaza, are efecte puternice asupra invatarii si asupra personalitatii elevilor. Printr-o astfel de perspectiva a evaluarii, educatorul isi manifesta mai pregnant rolul de formator. De astfel, aceasta este si concluzia care se desprinde din experimentul pedagogic realizat, prezentat in ultima parte a lucrarii.

*


Prin acest experiment am dorit sa ne formam o imagine cat mai realista asupra posiblitatilor de integrare a evaluarii formative in procesul didactic si a efectelor acestuia asupra performantelor scolare.

In cadrul experimentului ne-am propus urmatoarele obiective

sa examinam modalitatile practice de integrare a evaluarii formative in procesul didactic desfasurat la clase din invatamantul primar si gimnazial;

sa examinam in situatii didactice concrete relatiile dintre predare - invatare - evaluare;

sa cunoastem modalitatile prin care cadrele didactice valorifica in proces informatiile despre rezultatele scolare ale elevilor;

sa masuram si sa apreciem efectele evaluarii formative asupra randamentului scolar al elevilor;

sa surprindem posibilitatile, valentele si limitele evaluarii formative in situatii didactice concrete.

In baza obiectivelor enuntate anterior, experimentul psihopedagogic a vizat intelegerea modului in care evaluarea formativa contribuie la cresterea randamentului scolar.

Ipotezele experimentului ne-au fost sugerate de problematica teoretica a evaluarii formative precum si de observatiile si reflectiile noastre in legatura cu modul in care aceasta strategie de evaluare este realizata in practica scolara.

Ipoteza generala: Daca educatorul promoveaza sistematic si cu relevanta pedagogica evaluarea formativa in activitatea didactica, ne asteptam ca randamentul scolar al elevilor sa creasca.

Ipoteze derivate

Promovarea evaluarii formative conduce la cunoasterea sistematica a rezultatelor invatarii, acestea constituindu-se ca repere pentu proiectarea si realizarea activitatii didactice urmatoare.

Cu cat profesorul valorifica in predare informatiile despre rezultatele anterioare ale elevilor, cu atat invatarea este mai eficienta.

Daca profesorul cunoaste dificultatile cu care se confrunta elevii si trateaza / valorifica greselile ca mijloc de invatare, gradul de participare a elevilor la activitate creste.

Daca profesorul organizeaza, sustine, stimuleaza demersurile de invatare - autocontrol - autoreglare, randamentul scolar al elevilor se amelioreaza

Experimentul s-a desfasurat la clase paralele din ciclul primar (clasa a III-a si a IV-a - la Limba Romana si la Matematica) si gimnazial (clasa a VII - Chimie; clasa a VIII-a - Geografie), selectate pe baza rezultatelor obtinute la sfarsitul semestrului I al anului scolar 2004-2005: 4 experimentale si 4 de control; total elevi cuprinsi in cercetare: EE - 90 elevi; EC - 93 elevi;

Pentru construirea unei imagini mai complete asupra aspectelor studiate, informatiile cu caracter cantitativ rezultate din experimentul psihopedagogic au fost completate si corelate cu cele obtinute prin alte metode: observatia, convorbirea, analiza produselor activitatii si a documentelor scolare, focus-grupul.

Rezultatele obtinute in cadrul experimentului au fost analizate, comparate si prezentate in tabele, grafice, diagrame, curbe de distributie statistica, modele, indicatori statistici.

Relatia dintre evaluarea formativa promovata in cadrul experimentului si randamentul scolar al elevilor a fost analizata in urmatoarele subcapitole, prin valorificarea si interpretarea informatiilor obtinute in cadrul cercetarii:

Particularitati ale predarii - invatarii - evaluarii in cadrul disciplinelor       la care s-a realizat experimentul

Rolul evaluarii formative in dinamica relatiei predare - invatare

Valorificarea greselii ca mijloc de invatare

Valorificarea in procesul didactic a informatilor obtinute prin                         evaluarea formativa

Rolul evaluarii formative in dezvoltarea la elevi a capacitatilor de invatare - autocontrol - autoreglare

A) Rezultatele experimentului realizat la clasele din invatamantul primar. Prezentam spre exemplificare doar cateva tabele cuprinzand rezultatele comparative si curbele statistice de distributie a rezultatelor pe categorii de calificative (Tabelul V-6; Figura V-6; Figura V-7):

Figura V-6. Limba romana (clasa a IV-a): curba statistica de distributie a rezultatelor pe categorii de calificative (E.E. si E.C., semestrul I si semestrul II)

 


Tabelul nr.V-6: Rezultatele comparative obtinute de clasele a IV (sfarsitul semestrului I -inceputul semestrului al II lea).




Clasa

Limba romana


Matematica

Semestrul I

Semestrul II

Semestrul I

Semestrul II


FB


B


S


I


FB


B


S




I


FB


B


S


I


FB


B


S


I

IVA

cl.experim.

20 elevi

Inv. N.M..
































95%












IV B

cl.control

19 elevi

Inv.M.M.














































Figura V-7. Matematica (clasa a IV-a): curba statistica de distributie a rezultatelor pe categorii de calificative (E.E. si E.C., semestrul I si semestrul II)

Concluzii:

Elevii claselor experimentale au inregistrat o evolutie pe scara performantelor scolare, ca urmare a aplicarii evaluarii formative, ceea ce demonstreaza ca valorificarea in proces a informatiilor despre rezultatele obtinute a contribuit la ameliorarea acestora dupa fiecare secventa didactica.

Indicatorii procentuali calculati pentru categoriile de calificative utilizate in apreciere au valori mai mari la clasele experimentale fata de clasele de control.

Maximul curbelor statistice de distributie a rezultatelor pe categorii de calificative se deplaseaza spre regiunea reprezentata de calificativul "FB".

Rezultatele la nivelul claselor experimentale se distribuie mai acentuat dupa o curba in forma de "J".

Se constata deplasarea rezultatelor dinspre cele slabe (S) spre cele bune (B) si foarte bune (FB).

Dificultatile de invatare constatate si inventariate dupa fiecare proba de evaluare formativa nu au putut fi inlaturate definitiv, dar consecintele lor in planul activitatii scolare au fost diminuate.

Aplicarea unor metode active si interactive, folosirea unor mijloace de invatamant adecvate, imbinarea activitatilor frontale cu cele diferentiate si individualizate au fost modalitati care au creat conditii pentru ameliorarea randamentului scolar la toate categoriile de elevi.


B) Rezultatul experimentului la clasele din ciclul gimnazial.

Clasa a VII-a - Disciplina: Chimie (Tabelul V-8; Figura V-8)



Tabelul nr. V-8: Situatia comparativa a rezultatelor obtinute la clasele a VII-a. (semestrul I- semestrul al II-lea).

Clasa

Lb.romana

Sem I

Lb.romana

SemII

Matematica

SemI

Matematica

SemII

Chimie

SemI

Chimie*

SemII

VII B

cl. experim.

25 elevi












VII C

cl. control

29 elevi










* Factorul experimental a fost introdus doar la chimie in semestrul al II-lea.


Figura V-8: Chimie (clasa a VII-a): curba statistica de distributie a rezultatelor pe categorii de medii (E.E. si E.C., semestrul I si semestrul II)

Concluzii

Mediile aritmetice si ponderile procentuale pun in evidenta efectele favorabile ale evaluarii formative in cazul clasei experimentale, atat prin comparatie cu nivelul rezultatelor la sfarsitul semestrului I, cat si cu cele ale clasei de control (maximul curbelor rezultatelor clasei experimentale se deplaseaza spre zona cu note mari, de la intervalul 5-7 la intervalul 9-10);

Media aritmetica, mediana si modulul au valori apropiate pentru toate colectiile de date statistice, ceea ce face ca acestea sa corespunda unei distributii aproape normale, deci adecvata demersului realizat prin investigatie experimentala;

Se constata o crestere sensibila a numarului elevilor cu rezultate bune si foarte bune (+28%) si o scadere a celor cu rezultate slabe (-24%) in cazul esantionului experimental si o situatie inversa in cazul esantionului de control: buni si foarte buni (-13,8%); slabi (+10,4%) (deplasarea rezultatelor dinspre cele mediocre spre cele bune datorita interventiei de ameliorare la clasa experimentala)

Clasa a VIII-a - disciplina Geografie. Rezultatele obtinute au pus in evidenta efectele favorabile ale evaluarii formative in pregatirea elevilor pentru testarea nationala de la sfarsitul clasei a VIII-a (efectul pe termen lung al evaluarii formative), desi in cadrul experimentului evaluarea formativa nu a avut ca efect cresterea nivelului rezultatelor scolare in semestrul al II-a fata de semestrul I. Efectul evaluarii formative este si mai evident prin compararea rezultatelor obtinute de elevi la Testarea Nationala, la disciplina Geografie (+1,47 EE; +1,52 EC), cu cele obtinute la Limba Romana si Matematica (la care nu s-a intervenit cu factorul experimental). In cazul acestor doua discipline, rezultatele fiind mai mici (-0,77 Limba Romana;       -0,94 - Matematica, EE; -0,90 Limba Romana; -1,07 Matematica, EC)

(Tabelul  V-10; Tabelul V-13).

Tabelul nr.V-10: Situatia comparativa a rezultatelor obtinute la clasele

a VIII a

Clasa

Limba romana

Sem. I         Sem. II

Matematica

Sem. I            Sem. II

Geografie*

Sem. I        Sem. II

VIII C

cl. experi-mentala

(25 elevi)





















VIII A

cl. de control

(25 elevi)



















Factorul experimental a fost introdus doar la geografie in semestrul al II-lea


Tabelul nr.V-13: Rezultatele comparative obtinute la clasele a VIII a la sfarsitul anului scolar si la examenul de capacitate

clasa

Limba romana

Medie           Medie

an               examen

Matematica

Medie           Medie

an                examen

Geografie

Medie           Medie

an             examen

VIII C

cl. experim.

(25 elevi)




















2 corigenti, 20 examen de capacitate la geografie, iar 3 examen de capacitate la istorie

VIII A

cl. de control

(25 elevi)















+1,52

20 examen de capacitate la geografie, 5 examen de capacitate la istorie



In mod firesc, rezultatele anuale ar fi trebuit sa aiba un grad satisfacator de predictibilitate pentru cele ce se pot obtine la examen, asteptare care nu se confirma, de aceea situatia constatata ridica mai multe probleme referitoare la:

stilul didactic si de evaluare al profesorului;

continutul probei de evaluare la Geografie, din cadrul examenului de capacitate;

conditiile de organizare si desfasurare a examenului;

conditiile de corectare si apreciere a lucrarilor etc.

Fiecare dintre aceste aspecte constituie tot atatea probleme care prin continutul lor se pot constitui ca ipoteze pentru continuarea si aprofundarea cercetarii.


Demersul intreprins in cercetarea experimentala realizata s-a dorit a fi unul clarificator si argumentativ in sprijinul ideii ca evaluarea formativa promovata sistematic si cu relevanta pedagogica in activitatea didactica are efecte favorabile asupra randamentului scolar al elevilor.

Perspectiva experimentala asupra evaluarii formative ne-a intarit convingerea ca aceasta strategie de evaluare poate fi incorporata cu succes in activitatea didactica. Aceasta insemna, in plan teoretic, stapanirea principiilor metodologice specifice, iar in plan practic, aplicarea acestor principii in concordanta cu obiectivele si continutul disciplinei de invatamant, cu particularitatile procesului de predare - invatare - evaluare ale nivelului de scolaritate, ale grupului scolar concret in care se realizeaza si cu particularitatile individuale ale elevilor.

Rezultatele cantitative, observatiile si interpretarile pe care ni le-au prilejuit experimentul psihopedagogic realizat demonstreaza inca o data caracterul complex si subtil al procesului de predare - invatare - evaluare. In cadrul acestuia, numarul mare de variabile si de relatii intre acestea, scapa intr-o oarecare masura controlului si explicatiei cercetatorului la un moment dat, facand necesare continuarea si aprofundarea studiului.

In finalul acestor consideratii, putem afirma: comportamentul de evaluare face parte din conduitele profesionale complexe, care integreaza un ansamblu de competente psihologice si pedagogice, care se formeaza si se dezvolta prin pregatire teoretica si metodica, precum si prin experienta acumulata reflexiv.