MASURI PRACTIC-APLICATIVE DE DIMINUARE A ABSENTEISMULUI SCOLAR

Activitatea consilierului colar, in condi iile unei in elegeri depline a menirii sale i bunei comunicari cu conducerea unita ii de inva amant, poate conferi colii o eficien a externa ridicata i un prestigiu dorit, desigur de intreaga echipa de cadre didactice. Acest lucru se poate atinge treptat, pentru ca direc iile de ac iune ale consilierilor colari sunt coordonate pe deplin cu inten iile parin ilor i copiilor prin asigurarea unei educa ii i formari profesionale de calitate. (M. Jigau, p.74)

Astazi se recunoa te, din ce in ce mai mult, ca coala se schimba pentru a oferi elevilor posibilitatea dobandirii unei experien e sociale in rezolvarea problemelor vie ii i care asigura convie uirea intr-o lume pa nica. (Dumitru I., p.37)

a)      Tema specifica a cercetarii

Prin activitatea sa, consilierul colar urmare te dezvoltarea la elevi a abilita ilor de a solu iona eventualele conflicte ,in mod constructiv, de a fi unul pentru celalalt i nu unul impotriva celuilalt.

Elevii pot fi con tientiza i cu privire la trebuin ele lor educative prin prezentarea diverselor materiale video care reflecta rezultatele unei bune implicari educa ionale. Pentru o buna implicare, trebuie sa existe i o motiva ie puternica, motiva ie care se poate dezvolta la copil.

Prin cunoscutele metode de activare a creativita ii (brainstorming, mozaic, turul galeriei, cubul i toate celelalte) se poate motiva un elev pentru a se implica activ in procesul educa ional.   

Leading-ul reprezinta motivarea, consilierea, conducerea indivizilor, direc ionarea i configurarea proceselor de inva are i comunicare. Acesta presupune acompanierea, motivarea, sprijinirea, consilierea, stimularea, convingerea indivizilor, sprijinirea / stimularea dotarilor personale; determinarea indivizilor de a se mi ca in direc ia scopurilor, pentru implinirea acestora i implinirea personala, precum i continuarea inva arii.

Motiva ia poate fi de trei feluri: pozitiva, negativa i zero. Cea mai eficienta este motiva ia pozitiva, care poate fi:

materiala - i se prezinta elevului partea materiala a viitorului ce decurge din educa ia sa (ca tiguri banesti, un loc de munca bun, sigur)

psihosociala -fiind un bun elev, va fi respectat i apreciat, va participa la luarea unor decizii in colectivul din care face parte, se va bucura de notorietate.

morala - va fi mul umit de el insu i, va fi cineva in sufletul sau i va influen a pozitiv i al i elevi.

Motiva ia negativa este foarte pu in eficienta in con tientizarea elevilor cu privire la trebuin ele lor educative. Amenda, imputa ia, mustrarea scrisa sau critica, dispre ul, blamul vor avea ca rezultat o stagnare, chiar o deteriorare a activita ii colare.

In consecin a, programele de adaptare colara a elevilor (schimb de clase, parteneriate, inva are prin cooperare , planuri de consiliere) trebuie sa aiba la baza motiva ia personala, dorin a de a se schimba i de a evolua .

b ) Obiectivele și ipotezele de lucru

-generale și specifice-

Problema: De ce copiii din mediul rural prezinta un risc mai mare de absenteism și chiar abandon școlar? Cum pot fi aceștia ajutați de catre consilierul / psihologul școlar?

Ipoteza de lucru generala: Consilierul / psihologul școlar poate dezvolta o relație de consiliere cu acești elevi , descoperind cauzele care-i determina pe elevii din mediul rural sa absenteze și chiar sa abandoneze școala.

Ipoteza de lucru specifica: Consilierul / psihologul școlar, prin diferite metode și tehnici utilizate, dezvolta o relație psihoterapeutica, avand drept scop ajutarea elevului de a gasi soluții pentru a depași problemele cu care se confrunta, știind ca niciodata nu este singur, ca mai sunt și alți copii care au aceleași probleme.

Obiective:

generale- optimizarea capacitatii de autocunoastere și interrelaționare

-satisfacerea nevoii de apartenenta prin facilitarea contactului interpersonal

de referinta

dezvoltarea capacitatii de autoevaluare realista;

constientizarea resurselor personale;

identificarea caracteristicilor specifice fiecarui copil aflat in situatia problema;

stabilirea de relatiii reciproc suportive;

formarea unei atitudini pozitive, responsabile;

dezvoltarea si optimizarea competentei interpersonale;

formarea abilitatii de a lucra in echipa, de cooperare.

c ) Metodologia de lucru

Relația psihoterapeutica este o relație dintre doi parteneri, dintre care unul solicita iar celalalt acorda ajutorul psihologic. Aceasta relație conține in sine elementele pe care le aduce atat cel care are nevoie de ajutor, cat și cel care il ofera( Coleman;Butcher ; Carson,1984, in "Elemente de psihoterapie",I.Holdevici,pag.8).

Contribuția majora a pacientului consta mai ales in motivația acestuia. Afirmația psihologiei umaniste, ca omul poseda in el insuși impulsul interior spre sanatate fizica și mentala, face ca psihoterapia sa devina posibila.

In cadrul relației psihoterapeutice, terapeutul vine cu o serie de metode și tehnici foarte precise, care ii ajuta pe pacienți sa se cunoasca mai bine, sa-și priveasca problemele mai obiectiv, dintr-o alta perspectiva.(ibidem ,pag.9).

Toate metodele psihoterapeutice au o secventa de interactiune cu cele de ordin educativ, deoarece:

urmaresc sustinerea moralului, sugestia, reeducarea, chiar psihanaliza, respectiv, cunoasterea, analizarea psihicului intr-un mod sau altul, nu neaparat la nivelul de specializare al metodelor si analizei clasice sau actuale;

se bazeaza pe comunicarea dintre psihoterapeut si bolnav;

urmaresc scopuri asemanatoare si anume formarea, dezvoltarea, implinirea personalitații si o cat mai buna integrare sociala a subiectului.

Tehnicile de autocunoastere folosite sunt provocative, dand posibilitatea subiectului de a se intoarce spre sine insusi, de a-si pune intrebari legate de propria persoana si de a impartasi cu ceilalti propria experienta de cunoastere a sinelui.

« De aceeasi parte a drumului »- Exercitiul de prezentare - joc de intercunoastere, avand ca scop cunoasterea caracteristicilor comune ale copiilor pe baza unor intrebari. Subiectul se autovalorizeaza, se simte ascultat si implicit, valorizat de catre ceilalti.

 « Nu vreau sa ma laud «  este un joc de autocunoastere avand ca scop descoperirea unor calitati ale copiilor pentru a le cunoaste si a le pune in valoare.

«  Completeaza chipul » dezvolta prin joc imaginatia si creativitatea.

« Blazonul personal »

«  Name Graffiti »

« Eu sunt .Eu aș dori sa fiu » - Fișa de lucru

« Poți gasi .  »-fisa de lucru

( Modul de lucru este prezentat in ANEXE )

Chestionare diverse, aplicate atat elevilor cat și cadrelor didactice și parinților. Scopul aplicarii acestor chestionare a fost de a descoperii factorii care determina elevii sa absenteze de la ore, precum și metode de diminuare a absenteismului .

Consilierea de grup a reprezentat pentru elevi o experienta noua, un prilej de intalnire cu experientele personale ale tinerilor de aceeasi varsta, o ocazie de autocunoastere si de formulare de probleme.

Majoritatea participantilor a simtit bucuria intalnirii cu celalalt, remarcand mediul favorabil, deschis, tolerant, pentru schimburile de experiente, pentru impartasire personala intr-un climat de incredere. Chiar din prima sedinta s-a remarcat suportul pe care il ofera grupul, fiecare elev simtindu-se securizat, valorizat. Fiecare poate deveni prietenul celuilalt!

Activitatile din cadrul ședintelor de consiliere au venit in intampinarea nevoilor si rolurilor participantilor de a explora resursele personale in scopul dezvoltarii unor atitudini fata de alte persoane care promoveaza respectul fata de drepturile lor si ale celorlalti, toleranta fata de grupuri sau persoane cu pareri diferite, solidaritatea cu alti colegi care se afla in situatii similare; sprijinirii si protejarii copiilor expusi riscului de a fi exploatati prin munca de catre rudele sau vecinii in grija carora au fost lasati de catre parinti.

Nevoia de apartenenta a fost satisfacuta prin facilitarea contactului interpersonal, prin comunicarea directa si deschisa care i-a invitat pe participanti la impartasirea sincera a experientelor, fara temerea de a fi judecati sau evaluati.

Nevoia de afectiune a fost satisfacuta prin procesele de grup care au contribuit la constientizarea legaturilor emotionale intre membrii grupului, pe baza carora ei se pot simti securizati, increzatori, acceptati, iubiti.

Pentru ca acești copii lasați in " grija " bunicilor sau a altor rude sau vecini sa nu resimta acut despartirea de parinți, este indicat implicarea in numeroase activitați care sa le creasca stima și respectul de sine, in care sa se simta valorizați și apreciați.

Resurse folosite

- materiale: planse, fise, diagrame, chestionare, creta, carioci;

- didactice: explicatia, expunerea, dezbaterea, problematizarea, studiul de caz, jocul de rol.

d ) Lotul de subiecți si caracteristicile lui

Activitatea de cercetare am desfașurat-o in Liceul Pedagogic " C.D.Loga " Caransebeș unde am fost institutor din anul școlar 1999/2000 pana in anul scolar 2008/2009. Incepand cu anul scolar 2009/2010, am devenit profesor psihopedagog la Scoala Speciala Caransebes.

In perioada 2005/2006 am fost profesor -metodist al I.S.J. Caras-Severin,raspunzand de activitatea educativa de consiliere si orientare scolara, iar in perioada 2007/2009 am fost institutor- metodist,specialitatea invatamant primar. Acest lucru a constituit un avantaj pentru mine, deoarece am putut vizita foarte multe școli din mediul rural,care se confrunta cel mai mult cu absenteismul școlar, dar și in cateva școli din mediul uban.

In anul școlar 2008-2009, in cadrul liceului- corpul D- au functionat la nivelul invatamantului primar 3 clase -I, II /IVsi clasa a III a-in total 46 elevi, iar la nivelul gimnazial, 5 clase -V A, V B, VI, VII, VIII -in total 110elevi .

Dintre cei 110 de elevi de gimnaziu, 34 de elevi au avut media scazuta la purtare in anul scolar 2008-2009.

Lotul de subiecti a fost format din elevi cu varste diferite ( 11-16 ani ) , de la clase diferite, provenind din medii familiale diverse, monoparentale si biparentale, situatie materiala de la foarte buna la precara, cu parinti plecati la munca in strainatate, someri sau angajati la diferite firme.

Chestionarele au fost aplicate in primul semestru al anului scolar 2009-2010, atat elevilor cu absente nemotivate cat si colegilor lor care frecventeaza scoala in mod constiincios, pentru a observa si punctul acestora de vedere referitor la colegii care absenteaza, la cauzele care le determina comportamentul si la masurile care se iau pentru diminuarea absenteismului la nivelul scolii.

Pentru partea practic-aplicativa a lucrarii de disertatie am apelat la elevii ciclului gimazial.

Au fost chestionati un numar total de 103 elevi, din care 30 de elevi cu media scazuta la purtare in anul trecut scolar.

e ) ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR OBTINUTE

Ca profesor psihopedagog, prin colaborarea mea cu Cabinetul de Consiliere Scolara si Asistenta Psihopedagogica al Liceului Pedagogic Caransebes, am putut analiza comportamentul elevilor mei, intervenind profesionist, ca urmare a cursurilor de formare la care am participat in cadrul C.C.D.(Casa Corpului Didactic) Caras-Severin, dar si a cunostintelor si aptitudinilor dobandite in cadrul cursului de master Consiliere psihologica si educationala, din cadrul Facultatii de Psihologie-Pedagogie Brasov, Universitatea Spiru Haret.

Astfel, in urma demersurilor si cercetarilor efectuate, situatia statistica la nivelul Liceului Pedagogic-corpul D, se prezinta astfel, pentru anul scolar 2008-2009:

Reprezentarea grafica pe categorii de varste a elevilor cu nota scazuta la purtare:

Se observa ca procentul elevilor cu nota scazuta la purtare incepe sa creasca de la intervalul 13-14 ani, maximul, la ciclul gimnazial, fiind in intervalul de 15-16 ani (dupa aceasta varsta, in general elevii sunt deja la liceu ). Elevii care au 15-16 ani sunt elevi cu abandon scolar si rescolarizati la cererea parintilor, respectand conditiile de rescolarizare.

Intre elevii cu nota scazuta la purtare predomina elevii de sex masculin, proportia lor fiind aproape dubla de cea a elevilor de sex feminin:

Elevii au avut notele scazute la purtare intre:

35 % dintre elevii cu nota scazuta la purtare au avut media la purtare anuala intre 8,5 si 7.

Iar 65 % dintre elevi au avut media la purtare intre 9,50-9. La nivelul scolii, prin Regulamentul de Ordine Interioara / R.O.I. s-a stabilit numarul de absente pentru care se scade cate un punct la nota de la purtare.

Cauza principala a notei scazute la purtare este numarul mare de absente nemotivate acumulate de elevi pe parcursul anului scolar 2008-2009 .

a)      CHESTIONARE ELEVI

Dintre cei 110 de elevi de gimnaziu , 34 de elevi au avut media scazuta la purtare in anul scolar 2008-2009 .

Chestionarele au fost aplicate in primul semestru al anului scolar 2009-2010 , atat elevilor fara nota scazuta la purtare cat si celor cu nota scazuta la purtare .

Au fost chestionati un numar total de 103 elevi , din care 30 de elevi cu media scazuta la purtare in anul trecut scolar.

a)    ABSENTEISMUL

I.        In timpul anului scolar :

Un procent de 45 % dintre elevii chestionati locuiesc cu ambii parinti, 35 % locuiesc doar cu unul dintre parinti, restul se afla in alte situatii in timpul anului scolar (locuiesc cu rude, fac naveta).

II.    Parintii tai:

III.   Care dintre urmatoarele probleme se regasesc in familia ta?

IV.  In ce relatii esti cu parintii tai :

V.     In ce situatii vin parintii tai la scoala :

VI.  Pentru ce ai avut nota scazuta la purtare ?

89 % dintre elevii chestionati au afirmat ca nota scazuta la purtare a fost consecinta numarului mare de absente acumulate pe parcursul semestrelor scolare.

VII.            In ce fel ai fost sanctionat in anul scolar anterior -2008-2009

Intrebarea a cuprins toate metodele care pot fi puse in aplicare la nivelul scolii , in functie de gravitatea situatiei absenteismului .

VIII.         Sanctiunile primite la scoala au fost urmate si de pedepse acasa ?

Sanctiunile scolare pentru 52% dintre cei chestionati nu au fost urmate de pedepse si acasa.

IX.  Te simti nedreptatit de sanctiunea primita?

ii) ABSENTEISMUL LA ANUMITE ORE DE CURS

I.        Care este materia ta preferata?

II.     Care sunt motivele pentru care iti place aceasta materie?

III.   Ai avut vreodata un conflict cu unul dintre profesorii tai?

IV.  Ai chiulit ?

V.     Care este motivul pentru care ai chiulit?

VI.  Care este atitudinea profesorului pe care o apreciezi cel mai mult in timpul orei

VII.            Care este varianta cea mai des folosita de catre majoritatea profesorilor la voi in scoala

VIII.         Ce calitati are profesorul pe care il apreciezi cel mai mult?

IX.  Care sunt motivele pentru care nu apreciezi un profesor

iii) CONFLICTELE

I.        Ce fel de conflicte sunt intre tine si colegii tai ?

II.     Conflictele se desfasoara:

III.   La cine apelezi in rezolvarea unor conflicte ?

iv) TIMP LIBER

I.        Cu cati dintre colegi te intalnesti in timpul liber?

II.     Care sunt situatiile in care te intalnesti cu ei?

III.   Ce activitati desfasori in afara scolii?

IV.  Care din urmatoarele probleme te afecteaza cel mai mult?

b)    CHESTIONARE ADRESATE PROFESORILOR

In anul scolar 2009-2010 , in cadrul Liceului Pedagogic "C.D.Loga"-corpul D , judetul Caras-Severin , sunt 9 cadre titulare , 8 cadre suplinitoare calificate

In ceea ce priveste vechimea in invatamant a cadrelor didactice, este urmatoarea situatie :

-debutant : 1 cadru - 18- 22 ani : 1 cadru

-2- 6 ani : 3 cadre - 25- 30 ani : 3 cadre

-6- 10 ani : 3 cadre - 35 - 40 ani : 1 cadru

-10-15 ani : 4 cadre - peste 40 ani : 1 cadru

i)       CHESTIONAR PENTRU PROFESORI

I.      Care credeti ca ar trebui sa fie principala functie a scolii:

II.           Cum reactionati cand un elev va corecteaza la o greseala atunci cand predati?

III. Care este modalitatea cea mai utilizata de dumneavoastra in predare:

IV . Temele majore de discutie cu colegii de cancelarie sunt:

V.     Ce fel de relatii exista intre dumneavoastra si colegii de cancelarie?

VI.  Echipa manageriala a scolii dumneavoastra:

ii) CHESTIONAR PENTRU PROFESORII DIRIGINTI

I.      Ce probleme va semnaleaza elevii?

II.            Care dintre urmatoarele probleme credeti ca afecteaza elevii cel mai mult:

III.         Care credeti ca este rolul familiei elevului in viata scolii?

IV. Ce modalitate de comunicare cu parintii adoptati cel mai des?

V.       Ce inseamna sa fii un bun manager al clasei?

VI. Intr-un conflict in clasa de elevi cum gestionati situatia

VII.            Cati elevi (din clasa la care sunteti diriginte) se confrunta cu urmatoarele probleme in familie:

VIII. De ce credeti ca elevii chiulesc?

IX.  Care credeti ca sunt cauzele pentru care un elev are comportament inadecvat la scoala?

iii) CHESTIONAR PRIVIND ABSENTEISMUL ELEVILOR

I. M-am confruntat cu problema absenteismului la disciplina la care predau:

II. Absenta elevilor la ora imi afecteaza atingerea obiectivelor propuse la lectie:

III. Am luat atitudine fata de aceasta problema comunicand situatia dirigintelui:

IV. Am constatat o imbunatatire a situatiei:

I.        In calitate de diriginte m-am confruntat cu problema absenteismului la clasa mea:

II.     Pentru a combate chiulul si fuga de la ore , ati luat urmatoarele masuri :

c)CHESTIONARE APLICATE PARINTILOR

Au fost chestionati 65 de parinti ( cu ajutorul dirigintilor , in cadrul sedintelor cu parintii la fiecare clasa ) , parinti angajati , someri , cu studii medii precum si profesionale , parinti care au fost plecati la munca in strainatate sau care au lucrat doar in tara .

i) INVESTIGAREA RELATIEI SCOALA-FAMILIE

I. Va intrebati in fiecare zi copilul despre ce s-a intamplat la scoala ?

II. Se intampla des ca parerea/atitudinea dumneavoastra fata de copil sa nu fie in concordanta cu cea a dirigintelui/invatatorului ?

III. Este necesar sa insiste copilul dumneavoastra pentru a participa la sedintele cu parintii ?

IV. Tineti cont de parerea dirigintelui ?

V. Credeti ca e important sa mergeti la scoala din cand in cand si sa va interesati de copilul dumneavoastra ?

VI.Care credeti ca este cea mai buna metoda prin intermediul careia

dirigintele/invatatorul ar trebui sa tina legatura cu dumneavoastra ?

VII. Dirigintele reprezinta pentru dumneavoastra:

VIII. Implicarea dumneavoastra in activitatea scolara a copilului este:

IX. In ce fel a evoluat relatia dumneavoastra cu scoala in urma lectoratelor cu parintii ?

X. Atunci cand acasa apar probleme care ar putea afecta situatia scolara a copilului, informati dirigintele despre aceste probleme ?

ii)      COMUNICAREA PARINTE-COPIL

I.            Care este situatia scolara a copilului dvs.in anul scolar 2008-2009 ?

II.     Copilul este ajutat la lectii:

III.   Cunoasteti preocuparile copilului dumneavoastra, in afara orelor de curs?

IV.  Cat timp acordati comunicarii cu propriul dumneavoastra copil?

V.     Cunoasteti cel mai bine:

VI.  Va deranjeaza observatiile / propunerile, in legatura cu educatia copilului dumeavoastra?

VII.            Cum ati vrea sa primiti sfaturi referitoare la comunicarea cu propriul copil ?

VIII.         Cum considerati comunicarea cu propriul copil?

f ) PLAN DE CONSILIERE

PENTRU ADOLESCENTII CU PARINTI PLECATI LA MUNCA

IN STRAINATATE

- realizat in cadrul Liceului Pedagogic Caransebes-corpul D-

-an scolar 2008-2009

Problema: Care sunt dorintele si nevoile copiilor ai caror parinti sunt plecati in strainatate?

Ipoteza: consilierea de grup, prin cunoasterea resurselor personale, duce la dezvoltarea relatiilor dintre membrii grupului

Obiective: generale- optimizarea capacitatii de autocunoastere si interrelationare

-satisfacerea nevoii de apartenenta prin facilitarea contactului interpersonal

de referinta- dezvoltarea capacitatii de autoevaluare realista;

constientizarea resurselor personale;

identificarea caracteristicilor specifice fiecarui copil aflat in situatia problema;

stabilirea de relatii reciproc suportive;

formarea unei atitudini pozitive, responsabile;

dezvoltarea si optimizarea competentei interpersonale;

formarea abilitatii de a lucra in echipa, in cooperare.

Grupul tinta este reprezentat de 7 elevi , cu varste diferite (13-15 ani ) si din clase diferite , ai caror parinti sunt plecati in strainatate.

-familii monoparentale ,dezorganizate

-situatia materiala-2 elevi cu situatie precara , 3 elevi modesta si 2 elevi ,situatie buna

Durata: 4 ore, 4 sedinte.

Evaluare: criterii si metode de evaluare.

Sedinta I

Durata: 1 ora

Scopul: Autocunoastere/Intercunoastere

Obiective: La sfarsitul activitatii participantii vor fi capabili:

sa identifice caracteristicile personale comune

sa comunice colegilor informatii despre propria persoana;

sa identifice colegii care intampina aceleasi dificultati in comunicare

sa lucreze in grup.

Intalnirea initiala s-a constituit intr-un prilej de cunoasterte de catre membrii grupului a programului de consiliere, a proceselor de grup si de informare a acestora in privinta intalniri-

lor, durata acestora, modalitati de realizare, obiectivul general.

Prima sedinta a avut ca scop initierea de relatii de comunicare deschisa intre partici-

panti. Aceasta prima intalnire s-a constituit intr-un prilej de a- i pregati pe membri pentru o participare reala la grup si pentru a stabili un climat de grup pozitiv si relaxat.

Grupul a stabilit si a negociat regulile dupa care isi va desfasura activitatea:

"Sa respectam parerile celorlalti! Sa nu criticam! Atacul la persoana este strict interzis!

Sa ne acceptam! Sa fim sinceri!"

Metode si tehnici

Tabelul " Bine ati venit " - participantii isi regasesc o serie de caracteristici inscrise in tabel, rezultand in final o imagine de ansamblu a grupului, in care exista elemente comune membrilor, acesta putand fi un punct de plecare pentru respectarea regulilor, in sensul acceptarii diferentelor, dar si a ceea ce au comun.

Exercitiul de prezentare « De aceeasi parte a drumului »- joc de intercunoastere, avand ca scop cunoasterea caracteristicilor comune ale copiilor pe baza unor intrebari. Subiectul se autovalorizeaza, se simte ascultat si implicit, valorizat de catre ceilalti.

« Nu vreau sa ma laud » este un joc de autocunoastere avand ca scop descoperirea unor calitati ale copiilor pentru a le cunoaste si a le pune in valoare.

« Completeaza chipul » dezvolta, prin joc, imaginatia si creativitatea.

« Scrie o scrisoare catre parinti » a avut ca scop verificarea dorintelor si nevoilor copiilor.

Tehnicile de autocunoastere folosite sunt provocative, dand posibilitatea subiectului de a se intoarce spre sine insusi, de a-si pune intrebari legate de propria persoana si de a impartasi cu ceilalti propria experienta de cunoastere a sinelui.

Evaluarea primei sedinte a urmarit constatarea impactului pe care il are o astfel de activitate asupra elevilor din perspectiva noutatii in invatare si a castigurilor in plan personal.

Prima intalnire de grup a reprezentat pentru elevi o experienta noua, un prilej de intalnire cu experientele personale ale tinerilor de aceeasi varsta, o ocazie de autocunoastere si de formulare de probleme. Majoritatea participantilor a simtit bucuria intalnirii cu celalalt, remarcand mediul favorabil, deschis, tolerant, pentru schimburile de experiente, pentru impartasire personala intr-un climat de incredere. Chiar din prima sedinta s-a remarcat suportul pe care il ofera grupul, fiecare elev simtindu-se securizat, valorizat. Fiecare poate deveni prietenul celuilalt!

Ca puncte slabe a acestei prime intalniri, participantii au remarcat temerile personale, retinerea in comunicarea informatiilor despre sine.

Sedinta s-a incheiat cu exprimarea de catre participanti a unei dorinte legata de propria persoana, de propria-i familie si de reintregirea acesteia.

Sedinta II

Durata :1 ora

Scopul : Autocunoastere - Intercunoastere

Obiective - identificarea calitatilor personale;

impartasirea istoricitatii personale;

stabilirea de relatii reciproc suportive in grup;

dezvoltarea increderii in ceilalti membri ai grupului.

Metode si tehnici :

- exercitii de spargere a ghetii;

- tehnici biografice;

-,,Blazonul personal''

-,,Name Graffiti''

Sedinta III

Durata :1 ora

Scopul :Autocunoastere - Intercunoastere

Obiective:

- identificarea calitatilor personale;

- identificarea imaginii de sine dezirabila;

- identificarea calitatilor colegilor din grup;

- stabilirea de relatii reciproc supportive.

Metode si tehnici :- exercitii de completare de fraze;

- tehnici proiective;

-Fisa-,,Eu sunt*Eu as dori sa fiu '';

-,, Ca cine mi-as dori sa fiu ! ,,-identificarea unui/unor modele comportamentale                    dezirabile, pozitive .

Sedinta IV

Durata :1 ora

Tema: Evaluare

Prin administrarea unui chestionar de evaluare am urmarit obtinerea de informatii legate de impactul pe care l-au avut aceste intalniri de grup la nivelul vietii personale a fiecarui elev:

-'Ce au insemnat pentru tine sedintele de grup?'

- ' Care sunt castigurile tale personale?'

- ,,In ce masura au contribuit la clarificarea problemei de identificare a nevoilor social - afective ale voastre, copii cu parinti plecati in strainatate.

Consideratii la finalul consilierii de grup

In proiectarea activitatii de consiliere de grup am avut in vedere respectarea tuturor etapelor.

In faza de 'Planificare' am urmarit constituirea grupului, selectia tinerilor participanti la grup, in functie de absenta parintilor la viata zilnica a copilului.

Sedinta I se inscrie in faza de introducere in cadrul careia am urmarit stabilirea unor relatii in grup prin facilitarea autocunoasterii si intercunoasterii, prin crearea unui mediu favorabil acceptarii celorlalti, dezvaluirii resurselor proprii. Prin oferirea unui model de conduita pentru grup am initiat incurajarea sentimentului de apartenenta la grup in scopul dezvoltarii coeziunii in interiorul grupului.

Sedinta a II-a se circumscrie etapei de tranzitie in care am urmarit mobilizarea tuturor resurselor interne ale participantilor la grup pentru indeplinirea obiectivelor.

Sedinta a III-a a constituit faza de lucru propriu-zisa cu activitati determinate de obiectivele generale si partiale care vin in intampinarea nevoilor si rolurilor participantilor de a explora resursele personale, in scopul dezvoltarii unor atitudini fata de alte persoane care promoveaza respectul fata de drepturile lor si ale celorlalti, toleranta fata de grupuri sau persoane cu pareri diferite, solidaritatea cu alti colegi care se afla in situatii similare; sprijinirii si protejarii copiilor expusi riscului de a fi exploatati prin munca de catre rudele sau vecinii in grija carora au fost lasati de catre parinti.

Sedinta a IV- a a avut ca obiectiv evaluarea activitatii desfasurate prin consiliere de grup.

Avand in vedere dezvoltarea relatiilor dintre membrii grupului, am propus activitati de grup in afara sedintelor propriu-zise, prin organizarea unei excursii, in care tinerii au venit in contact cu alte grupuri, apartinand altor scoli din judet. Aceste intalniri informale au dus la cresterea coeziunii grupului si la cunoasterea interpersonala mai buna.

Nevoia de apartenenta a fost satisfacuta prin facilitarea contactului interpersonal, prin comunicarea directa si deschisa care i-a invitat pe participanti la impartasirea sincera a experientelor, fara temerea de a fi judecati sau evaluati.

Nevoia de afectiune a fost satisfacuta prin procesele de grup care au contribuit la constientizarea legaturilor emotionale intre membrii grupului, pe baza carora ei se pot simti securizati, increzatori, acceptati, iubiti.

g ) STUDIU DE CAZ   

- realizat in cadrul Liceului Pedagogic Caransebes- corpul D-

-an scolar 2008-2009-

DATE BIOGRAFICE ALE ADOLESCENTULUI

Nume : I. Cornelius

Varsta : 13 ani

Domiciliul : Liceul Pedagogic Caransebes- corpul D-

DATE DESPRE FAMILIE

a)      Structura familiei

cuplul legal constituit

mama - studii medii, fara ocupatie

tata - studii liceale, in present sofer.

frati-doi, I. Moise-10 ani; I. Marius- 13 ani;    

b)      Relatiile intrafamiliale :

-climatul familiei este dominat de respect, intelegere, afectivitate

-climat pozitiv, de stimulare si interrelationare

-climat familial de liniste si armonie

-baiatul este afectiv legat de mama

c) Situatia socio- economica a familiei :

- situatia financiara modesta, *

-familia locuie te intr-un apartament cu 2 camere, proprietate personala,

-nu poseda autoturism

PREZENTAREA PROBLEMEI

Odata cu plecarea mamei la munca in strainatate, elevul I.C. devine mai retras, greu lasandu-se implicat in diferite activitati scolare si extrascolare. El insa se confrunta cu stari emotionale dificile -  singuratate, neincredere, frica, dor de mama, suferinta.

Copilul se confrunta cu o lipsa de vointa, luand decizii mai greu. El simte nevoia sa se consulte in astfel de situatii cu tatal, bunicii, rudele, consilierul scolar sau mai rar cu colegii de clasa. *

Desi conditiile de trai ale copiilor din aceasta familie se imbunatatesc, copilul resimte acut lipsa dragostei materne.

SOLUTIONAREA PROBLEMEI

Interventia pentru solutionarea acestei crize de identitate s-a realizat prin implicarea copilului intr-un plan de consiliere pentru adolescentii cu parinti plecati la munca in strainatate.

Obiectivele acestui program de consiliere au constat in:

optimizarea capacitatii de autocunoastere si interrelationare

satisfacerea nevoii de apartenenta prin facilitarea contactului interpersonal

dezvoltarea capacitatii de autoevaluare realista

constientizarea resurselor personale

identificarea caracteristicilor specifice fiecarui copil aflat in situatia problema

stabilirea de relatiii reciproc suportive

formarea unei atitudini pozitive, responsabile

dezvoltarea si optimizarea competentei interpersonale

formarea abilitatii de a lucra in echipa, de cooperare.

CONCLUZII- STUDIU DE CAZ

Nevoia de apartenenta a fost satisfacuta prin facilitarea contactului interpersonal, prin comunicarea directa si deschisa care i-a invitat pe participanti la impartasirea sincera a experientelor, fara temerea de a fi judecati sau evaluati.

Nevoia de afectiune a fost satisfacuta prin procesele de grup care au contribuit la constientizarea legaturilor emotionale intre membrii grupului, pe baza carora ei se pot simti securizati, increzatori, acceptati, iubiti. Treptat, cu sprijinul consilierului si al dirigintei, starile emotionale dificile -  singuratate, neincredere, frica, dor de mama, suferinta, se estompeaza, elevul dobandind incredere in sine dar si in ceilalti, primind si suportul afectiv al tuturor.

h ) ANALIZA SWOT A PLANULUI DE CONSILIERE

Odata cu plecarea parintilor, in special a mamei, la munca in strainatate, elevii devin mai retrasi, greu lasandu-se implicati in diferite activitati scolare si extrascolare. Se confrunta cu stari emotionale dificile -  singuratate, neincredere, frica, dor de mama, suferinta.

Copilul se confrunta cu o lipsa de vointa, luand decizii mai greu. El simte nevoia sa se consulte in astfel de situatii cu tatal, bunicii, rudele, consilierul scolar sau mai rar cu colegii de clasa. *

Desi conditiile de trai ale copiilor din aceasta familie se imbunatatesc, copilul resimte acut lipsa dragostei materne.

Copiii aflati in astfel de situatie au participat la sedinte de consiliere care au avut ca obiective:

generale- optimizarea capacitatii de autocunoastere si interrelationare

-satisfacerea nevoii de apartenenta prin facilitarea contactului interpersonal

de referinta-dezvoltarea capacitatii de autoevaluare realista;

-constientizarea resurselor personale;

-identificarea caracteristicilor specifice fiecarui copil aflat in situatia problema;

-stabilirea de relatii reciproc suportive;

-formarea unei atitudini pozitive, responsabile;

-dezvoltarea si optimizarea competentei interpersonale;

-formarea abilitatii de a lucra in echipa, in cooperare.

PUNCTE TARI -ASPECTE POZITIVE

Existenta unui parteneriat intre consilierul psihologic si cadrele didactice ale scolii;

Calitatea resurselor umane-cadre didactice si consilier - si pregatirea profesionala a acestora;

Corelarea activitatilor cu obiectivele propuse;

Folosirea unor game de strategii de predare si invatare pentru a raspunde stilurilor de invatare individuale , abilitatilor si motivarii elevului;

Utilizarea unor mecanisme de gandire logica;

Formarea continua a personalului didactic si a consilierului psiho-educativ , in raport cu standardele europene si cu cerintele globalizarii;

Dotarea moderna a scolii- sedintele de consiliere desfasurandu-se in C.D.I. (Centrul de Documentare si Informare ), un spatiu adaptat perfect si la astfel de activitati si dotat cu tabla interactiva, calculatoare, laptop, videoproiector, combina muzicala, Flipchart;

Atingerea obiectivelor propuse pentru sedintele de consiliere;

Dezvoltarea capacitatilor autoevaluative, cognitive ( imaginative, creativitate );

Dezvoltarea abilitatilor de comunicare;

Stabilirea de relatii reciproc suportive;

Formarea unei atitudini pozitive, responsabile;

Dezvoltarea si optimizarea competentei interpersonale;

Formarea abilitatii de a lucra in echipa, in cooperare.                

PUNCTE SLABE-ASPECTE NEGATIVE (DISFUNCTIONALITATI)

Insuficienta motivatie pentru participarea la astfel de activitati de consiliere ;

Slaba implicare a unor parinti in viata scolii ;

Interrelationare mai scazuta intre unii membrii, dupa terminarea sedintelor de consiliere ;

OPORTUNITATI

Toti participantii pot oferi alternative valoroase de solutionare a problemei;

Se pot exprima propriile nemultumiri dar si expectatiile prin exprimarea dorintelor si satisfactiilor

Accesul tuturor celor care doresc sa participle la astfel de activitati de consiliere;

Suportul autoritatilor in sprijinirea copiilor cu parinti plecati la munca in strainatate .

AMENINTARI

Declinul unor sectoare economice, in care muncesc parintii;

Deteriorarea mediului socioeconomic, familial, fapt care duce la plecari mai dese si mai lungi ale parintilor la munca in strainatate;

Situatia materiala precara a unor parinti care nu pot suporta cheluielile referitoare la deplasarea la scoala, rechizite;

Dezinteres, absenteism si chiar abandon scolar, datorat lipsurilor financiare dar si absentei dragostei si suportului familiei;

Slaba implicare a unor parinti in viata scolara a copiilor lor.