Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
Starea de sanatate a populatiei municipiului Falticeni pe fondul conditiilor sistemului sanitar si a calitatii mediului


Monitoring. Administratia mediului in Romania


Starea de sanatate a populatiei municipiului Falticeni pe fondul conditiilor sistemului sanitar si a calitatii mediului







Cuprins:





1. Consideratii generale

2. Date privind populatia municipiului Falticeni

2.1.Aspecte generale privind populatia municipiului Falticeni

2.2. Industrializarea municipiului Falticeni ca potential factor de afectare a starii de sanatate.

Sistemul sanitar din cadrul municipiului Falticeni

2.4. Legislatia privind sistemul sanitar, organigrama si modul de raportare al Ministerului Sanatatii

3. Aspecte privind calitatea mediului municipiului Falticeni

Calitatea aerului

Calitatea apelor

Concluzii

Bibliografie













Consideratii generale


Analiza starii de sanatate a populatiei reprezinta un criteriu esential prin care se poate observa foarte simplu nivelul de dezvoltare a unei societati omenesti, nivelul economic pe care acea societate la atins si nu in ultima instanta aspectele care conduc la degradarea starii de sanatate a populatiei. Falticinean fiind m-am decis asupra unei analize a municipiului meu natal.

Municipiul Falticeni este situat intr-o zona deluroasa la limita de Vest a Podisului Suceava, localitatea dezvoltandu-se pe trei terase intre paraul Somuzul Mare si paraul Buciumeni. Altitudinea medie este de 320 m, fata de nivelul Marii Negre iar suprafata de 28,76 km2 ( din care ¼ livezi si luciu de apa).

Prin extinderea orasului pe versantul sud-estic al Dealului Targului, orasul beneficiaza de o expozitie adecavata fata de Soare, aspect important in ce priveste starea de sanatate a populatiei, tinand cont de faptul ca Soarele reprezinta un element important in dezvoltarea echilibrata a oamenilor.

Starea de sanate a populatiei reprezinta un element important in ce priveste dezvoltarea durabila a municipiului si un factor de referinta pentru reusita acestei comunitati in viitor.



Date privind populatia municipiului Falticeni

2.2. Aspecte generale privind populatia municipiului Falticeni


Potrivit datelor recensamantului din 18 martie 2002, populatia stabila a municipiului Falticeni era, la acea data, de 29899 locuitori (14245 barbati si 15654 femei). Populatia a crescut usor si dupa anul 1990, atingand valoarea maxima in anul 1999 (33867 locuitori), an din care a inceput declinul numeric. Acesta s-a datorat mai ales cresterii migratiei catre zonele rurale inconjuratoare a populatiei disponibilizate in urma restructurarii industriale (industria chimica, industria de prelucrare a lemnului, alimentara, textila si altele). Spatiul rural invecinat a oferit acestor oameni posibilitati de practicare a agriculturii (pomicultura, cresterea animalelor, culturi cerealiere, cartofi,      (s. a.). Un rol important l-au avut, mai ales pentru ultimii ani, plecarile in strainatate, multe cu caracter permanent. De asemenea, scaderea numerica a populatiei s-a datorat si scaderii natalitatii in ultimul deceniu.

In prezent municipiul Falticeni este un oras care pierde continuu din locuitori.

Dinamica populatiei municipiului Falticeni

Anul

Falticeni

jud. Suceava

Romania






























Evolutia populatiei municipiului Falticeni intre 1948 - 2002

Industrializarea municipiului Falticeni ca potential factor de afectare a starii de sanatate.

Municipiul Falticeni a aparut odata cu perioada de trecere la capitalism, marcata de aparitia germenilor activitatii industriale si extinderea comertului, in conditiile desfiintarii monopolului turcesc asupra comertului Tarilor Romane, largirii pietei prin desfiintarea vamilor interne, a taxelor vamale intre principate. Asemenea orase- targuri au aparut exclusiv pe marile proprietati, au prosperat pe baza dreptului de monopol al mosierilor si s-au dedicat mai mult comertului decat activitatilor productive.

Un element istoric important in evolutia acestei asezari a fost includerea, in 1775, a nordului Moldovei in Imperiul Austro-Ungar, Falticeni devenind oras de granita. In devenirea sa ca oras, un rol important l-a avut intrarea in vigoare, incepand din 1832, a Regulamentului Organic in Moldova. P e baza acestuia, in 1845 s-a ales primul consiliu local, numit eforie, pentru conducerea targului.

In perioada interbelica, dupa refacerea Romaniei Mari si indepartarea de granita de nord, a urmat o evolutie lenta. Economia orasului se refacea greu dupa razboi. In 1930 orasul Falticeni era considerat ca avand functie agricola si comerciala. Comertul consta in principal din cherestea, mobila, cereale, faina, pielarie spirt, bere - produse ale unitatilor economice din oras si judet care erau expediate in principal pe calea ferata (V. Ciurea, 1924). La recensamantul populatiei din 1930, orasul Falticeni avea 14096 locuitori din care populatia activa numara 6878. Numai 933 dintre acestia lucrau in industrie.

Dupa 1945 a inceput industrializarea orasului Falticeni, concretizata prin infiintarea a numeroase unitati industriale din diferite ramuri, nu toate in acord cu specificul zonei:

Combinatul de prelucrare a lemnului (1950)

Filatura de in si canepa (1957)

Industria confectiilor si tricotajelor a beneficiat de infiintarea unei sectii a intreprinderii de tricotaje "Zimbrul" Suceava

Fabrica de sticlarie menaj (1979)

Combinatul chimic (1980) - a fost amplasat in Falticeni printr-o decizie controversata


Intreprinderea "1 Mai" a fost infiintata in 1977, ca sectie a unei intreprinderi mai mari cu acelasi profil din Suceava, Intreprinderea Mecanica de Utilaje si Scule (IMUS)

Fabrica de lapte praf; Fabrica de amidon si glucoza

Din 1990 Falticenii, in contextul transformarilor politice, economice, sociale ale Romaniei, intra intr-o noua etapa a evolutiei demografice si economice, marcata de scaderea numarului de locuitori si modificarea structurii profesionale, a gradului de ocupare a fortei de munca si restructurarea industriei. Din pacate, aceasta a insemnat pentru Falticeni, ca de altfel pentru majoritatea oraselor mici si mijlocii ale tarii, inchiderea sau reducerea capacitatilor industriale, pierderea majoritatii locurilor de munca, somaj si alte probleme sociale.

La ora actuala din fostele intreprinderi, la ora actuala privatizate mai sunt in functiune partial Combinatul de prelucrare a lemnului si Fabrica de sticlarie menaj, insa si acestea se afla in proces de lichidare urmand sa se inchida definitiv.


Sistemul sanitar din cadrul municipiului Falticeni

In municipiul Falticeni exista, dupa datele din 2003, urmatoarea retea sanitara de stat: un spital municipal cu 9 sectii cumuland 390 paturi, o policlinica cu 15 cabinete medicale, un laborator de analize medicale si un cabinet de medicina legala, o statie de salvare ce acopera si zona inconjuratoare, trei dispensare clinice urbane, o farmacie. Exista, de asemenea, un serviciu de ambulanta cu 5 vehicule si cu personal format din cadre medii sanitare. Se adauga 13 farmacii, un cabinet medical particular (intre timp s-au mai infiintat alte 3), 7 cabinete stomatologice, 3 laboratoare de analize medicale, un cabinet psihologic si trei cabinete de medicina naturista, masaj si reflexoterapie. De la intocmirea acestei statistici, majoritatea cabinetelor medicale individuale din dispensarele teritoriale si din cadrul ambulatoriului de specialitate au intrat intr-un regim semiprivat (asa-numitul "concordat" prin care medicilor de familie si specialisti din toata tara li s-a impus sa preia cabinetele si partea administrativa a acestora, primind in schimb de la CAS finantari per bolnav si per consultatie).



Reteaua sanitara a municipiului Falticeni, 2004 - 2006





Paturi in spitale (sector public)




Medici - sector public




Medici - sector privat




Stomatologi - sector public






Stomatologi - sector privat




Farmacisti - sector public




Farmacisti - sector privat




Personal mediu sanitar - sector public




Personal mediu sanitar - sector privat




Spitale - sector public




Dispensare medicale - sector public




Farmacii - sector public




Farmacii - sector privat




Cabinete medicale - sector privat




Cabinete stomatologice - sector privat




(Sursa: Caietul statistic al municipiului Falticeni, 2004-2006)

Personalul medical cuprinde 68 medici, 6 stomatologi, 2 farmacisti, 257 cadre medii, 8 biologi, 69 infirmieri si ingrijitori, 88 persoane in aparatul TESA. Se adauga 6 medici, 7 stomatologi si 13 cadre medii sanitare care lucreaza exclusiv in sectorul privat.

Din tabelul de mai sus se poate desprinde ca tendinta a anilor 2004 - 2006 reducerea numarului de paturi in spitale, a numarului de medici si cadre medii sanitare, compensata foarte putin de cresterile din sectorul privat.

Activitatea de asistenta medicala se desfasoara in unele cladiri improprii actului medical. Indiferent de masurile de modernizare intreprinse de conducerea administrativa a spitalului municipal, finantarea unitatii a fost sub necesar. Primaria Falticeni a continuat seria demersurilor pentru obtinerea fondurilor necesare continuarii lucrarilor la cladirea noului spital, a carui structura este realizata intr-o mare masura.

Analiza criteriilor de eficienta a Spitalului Municipiului Falticeni nu se poate face rupandu-ne de realitatea existenta si de aria de responsabilitate arondata spitalului, care cuprinde o zona cu  aproape 100 000 locuitori. Astfel, conform Raportului anual al conducerii Spitalului Municipal Falticeni privind starea de sanatate din zona, in sectiile spitalului au fost realizate, in anul 2006, 13614 internari, realizandu-se 100038 zile de spitalizare. S-a constatat o imbunatatire a utilizarii numarului de paturi, dar o crestere a duratei medii de spitalizare de 7,23 zile/bolnav fata de 6,68 zile cat a fost in anul 2004. S-a urmarit imbunatatirea relatiei intre stationar si medicul de familie astfel ca din cei 13 614 bolnavi internati, 4355 au fost trimisi de medicul de familie iar restul de catre medicii specialisti din ambulatoriu. Din numarul total de internari, 4696 au reprezentat urgente de diverse grade. In asistenta medicala de ambulatoriu au fost efectuate prestatii medicale si examinati 42822 bolnavi din care 8734 copii, acestia beneficiind de aproape 9500 de tratamente si din numarul total 2786 au fost internati in sectiile de stationare. Bolnavii ce s-au adresat ambulatoriului de specialitate au beneficiat de aproximativ 32000 proceduri balneo-fizioterapeutice si recuperatorii.

In aceasta perioada spitalul a fost finantat de catre CAS cu suma de 23,8 miliarde lei, dar spitalul a realizat si venituri proprii, din prestatiile si serviciile medicale la cerere, in valoare de 805 milioane lei.


2.4. Legislatia privind sistemul sanitar, organigrama si modul de raportare al Ministerului Sanatatii

Organigrama Ministerului Sanatatii la care este afiliat si Spitalul Municipal Falticeni este urmatoarea:

ORGANIGRAMA




























Ministerul Sanatatii nu are trecut in organigrama colaborarea cu alte institutii ale Statului nici un program de lucru interministerial. In cautarea efectuata nu am reusit sa dau peste o lege care sa stabileasca legaturile intretinute de Ministerul Sanatatii cu alte ministere, aspect poate nu tocmai bun pentru o viziune de ansamblu a starii sistemului sanitar din Romania.

Ministerul Sanatatii realizeaza o raportare a activiatii sale in cadrul Comitetului Interministerial ce isi desfasoara activitatea sub conducerea directa a primului-ministru, in calitate de presedinte, comitet care este format inclusiv din ministrul sanatatii, alaturi de ceilalti ministri. Ministerul Sanatatii mai poate realiza o raportare a activitatii ministerului pe care-l conduce sau a activitatii directiilor sanitare din tara la nivel central sau regional la cererea primului-ministru sau in cazul unor situatii de forta majora care impun o raportare permanenta.

Privitor tot la modul de raportare a Ministerului Sanatatii este stipulat in cadrul Legii Spitalelor nr.270 din 18 iunie 2003 la articolul 49 urmatorul aspect: anual, ministrul sanatatii si familiei va prezenta Parlamentului situatia privind:

a) numarul de spitale, pe diferite categorii;

b) numarul de paturi de spital raportat la numarul de locuitori;

c) gradul de dotare a spitalelor;

d) principalii indicatori de morbiditate si mortalitate;

e) situatia acreditarii spitalelor publice;

f) zonele si judetele tarii in care necesarul de servicii medicale spitalicesti nu este acoperit

Chiar Legea nr.90 din 26 martie 2001 privind privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor nu mentioneaza obligativitatea unei raportari a ministerelor in general si a unei colaborari interministeriale, facand referire la structura ministerelor si obligatiile ministrilor si a primului-ministru, fara a se pune accent pe partea de dialog si colaborare interministeriala.

In ceea ce priveste sistemul local sanitar, Spitalul Municipal Falticeni are obligatia sa realizeze un Raport anual al conducerii Spitalului privind starea de sanatate din zona, raport ce este trimis Directiei de Sanatate Publica Suceava, institutie ce realizeaza pe baza acestor rapoarte primite din toate zonele judetului diverse alte raportari catre Ministerul Sanatatii privind starea de sanatate a populatiei din judetul Suceava.

In ce priveste legislatia din domeniul sanatatii, sub litera careia functioneaza si sistemul sanitar din cadrul municipiului Falticeni, avem de-a face cu un demers legislativ la fel de indelungat si stufos ca in majoritatea domeniilor de interes. Se remarca ca legi fundamentale Legea nr. 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, precum si organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din Romania.

Pentru a se ajunge la forma actuala a legii s-au parcurs diverse etape de modificare si structurare a legii in cauza:

- Aceasta lege are la baza Legea nr.74/1995 - privind exercitarea profesiunii de medic, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din Romania

- promulgare prin Decretul nr.526/2004 - pentru promulgarea Legii privind exercitarea profesiei de medic, precum si organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din Romania, urmand o serie de modificari ale legii:

- O.G. nr.53/2004 - pentru prorogarea termenelor de intrare in vigoare a unor prevederi din Legea nr. 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, precum si organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din Romania, din Legea nr. 307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa, precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania si din Legea nr. 308/2004 privind exercitarea profesiei de medic dentist, precum si infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Medicilor Dentisti din Romania (abrogata prin O.U.G.nr.60/2004) proroga termenul de intrare in vigoare a prevederilor art. 38 lit. h) pana la 1 ian. 2005

- O.U.G. nr.60/2004 - pentru modificarea si completarea unor dispozitii cuprinse in acte normative din domeniul sanitar modifica art.38 lit.h); introduce alin.(8) la art.16; abroga O.G. nr. 53/2004

- L. nr.428/2004 - privind respingerea Ordonantei Guvernului nr. 53/2004 pentru prorogarea termenelor de intrare in vigoare a unor prevederi din Legea nr. 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, precum si organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din Romania, din Legea nr. 307/2004 privind exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa, precum si organizarea si functionarea Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania si din Legea nr. 308/2004 privind exercitarea profesiei de medic dentist, precum si infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Medicilor Dentisti din Romania respinge O.G. nr. 53/2004

- O.U.G. nr.135/2004 - pentru modificarea unor acte normative ce reglementeaza activitatea din domeniul sanitar abroga art.38 lit. h)

- L. nr.59/2005 - privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 135/2004 pentru modificarea unor acte normative ce reglementeaza activitatea din domeniul sanitar aproba cu modificari si completari O.U.G.nr 135/2004 si modifica art. 38 lit.h)

- L. nr.221/2005 - pentru modificarea si completarea art. 16 din Legea nr. 306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, precum si organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din Romania (abrogata prin L. nr.95/2006) - modifica art. 16 alin. (1), (2), (3), (5) si (7);introduce alin. (9) la art. 16

- O.U.G. nr.175/2005 - pentru modificarea unor acte normative care reglementeaza activitatea in domeniul sanitar modifica art.38 lit.h

Trebuie mentionat faptul ca fiecare lege si ordonanta care intra in modificarea Legii nr. 306/2004 are o alta insiruire de modificari realizate prin intermediul altor legi si ordonante, aspect ce creeaza un hatis legislativ complex, putin accesibil si greu de descifrat.

O alta lege fundamentala si intens mediatizata din domeniul sanatatii este Legea nr.95 din 14 aprilie 2006 privind reforma in domeniul sanatatii. Si aceasta lege are in spatele sau o sumedenie de legi, ordonante si ordine care ii modifica si schimba cate ceva din continutul sau de-a lungul timpului. Legea are la baza L. nr.3/1978 privind asigurarea sanatatii populatiei; O.G. nr.22/1992 privind finantarea ocrotirii sanatatii; L. nr.2/1998 privind prelevarea si transplantul de tesuturi si organe umane; L. nr.100/1998 privind asistenta de sanatate publica; O.U.G. nr.119/1999 privind atragerea unor sume suplimentare la bugetul Fondului de asigurari sociale de sanatate; O.U.G. nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman; O.U.G. nr.150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate; H.G. nr.1.329/2002 privind infiintarea, organizarea si functionarea Institutului National de Cercetare-Dezvoltare in Sanatate Bucuresti; L. nr.270/2003 Legea spitalelor; L. nr.212/2004 Legea asigurarilor private de sanatate; L. nr.305/2004 privind exercitarea profesiei de farmacist, precum si organizarea si functionarea Colegiului Farmacistilor din Romania; L. nr.306/2004 privind exercitarea profesiei de medic, precum si organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din Romania; L. nr.308/2004 privind exercitarea profesiei de medic dentist, precum si infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Medicilor Dentisti din Romania si O. nr.1.443/2004 al ministrului sanatatii privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 336/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la exclusivitatea datelor.

Aceasta lege a modificat la randul ei O. nr.263/2003 al ministrului sanatatii si familiei pentru aprobarea Reglementarilor privind autorizarea de punere pe piata, supravegherea, publicitatea, etichetarea si prospectul produselor medicamentoase de uz uman; L. nr.104/2003 privind manipularea cadavrelor umane si prelevarea organelor si tesuturilor de la cadavre in vederea transplantului; respectiv H.G. nr.168/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii.

Legea nr.95 din 14 aprilie 2006 a fost precedata de un Decret, nr.418/2006 pentru promulgarea Legii privind reforma in domeniul sanatatii. De asemenea legea in cauza a fost modificata prin: O.G. nr.35/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala; O.U.G. nr.72/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii si pentru abrogarea unor dispozitii din alte acte normative in domeniul sanitar; O.U.G. nr.88/2006 pentru modificarea si completarea unor acte normative prin care se acorda drepturi sociale, precum si unele masuri in domeniul cheltuielilor de personal; O.U.G. nr.104/2006 pentru modificarea alin. (3) al art. 190 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii; L. nr.34/2007 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 72/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii si pentru abrogarea unor dispozitii din alte acte normative in domeniul sanitar; O.U.G. nr.20/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii; L. nr.120/2007 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 88/2006 pentru modificarea si completarea unor acte normative prin care se acorda drepturi sociale, precum si unele masuri in domeniul cheltuielilor de personal; L. nr.264/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatații; O.U.G. nr.90/2007 privind unele masuri financiar-fiscale in domeniul asigurarilor sociale de sanatate si reglementari in domeniul cheltuielilor de personal; L. nr.281/2007 pentru modificarea alin. (3) al art. 17 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii; O.U.G. nr.93/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii; L. nr.157/2008 pentru completarea alin. (2) al art. 218 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii.


3. Aspecte privind calitatea mediului municipiului Falticeni

3.1. Calitatea aerului

In perioada actuala datorita falimentarii industriei locale s-a constatat o reducere semnificativa a poluantilor din atmosfera comparativ cu anii dinaintea revolutiei cand o pacla permanenta acoperea unele zone intens industrializate ale orasului. Inainte de 1989 Falticenii erau un oras poluat, in care industria functiona din plin. Din cauza poluarii produse de Intreprinderea Chimica de la acea vreme, partea inferioara a orasului si mai ales cartierul Soldanesti pana la iesirea spre Dolhasca aveau un aer irespirabil. In prezent poluarea industriala s-a redus mult, dar a fost inlocuita cu poluarea datorata traficului intens, defrisarilor masive din imprejurimi si depozitarii necorespunzatoare a deseurilor.

Din nefericire, lipsa masuratorilor sistematice la emisiile de poluanti din cadrul municipiului nu face posibila evaluarea exacta a contributiei surselor de poluare la gradul de afectare a calitatii aerului in Falticeni. Trebuie mentionat faptul ca masuratorile poluantilor atmosferici din cadrul orasului sunt realizate cu ajutorul unui autolaborator de Agentia pentru Protectia Mediului Suceava la anumite intervale de timp sau in urma sesizarii cresterii concentratiei unor poluanti cu efect nociv asupra populatiei.

Masuratorile (de poluanti gazosi) efectuate in octombrie 2004 de catre Inspectoratul de Protectie a Mediului Suceava s-au incadrat sub limitele maxime admise de standardele europene. Ramane problematica poluarea cauzata de traficul rutier. Valorile poluantilor "monoxid de carbon" si "pulberi respirabile" cauzate de traficul auto intens de pe arterele E 85 si 13 Decembrie, artere ce traverseaza localitatea, depasesc cu 50 % maximele admise.

Agentia pentru Protectia Mediului Suceava a transmis Primariei Falticeni rezultatele masuratorilor de poluanti gazosi, pulberi si monoxid de carbon efectuate in luna martie 2006 cu ajutorul autolaboratorului de specialitate. Interpretarea rezultatelor cuprinse in raportul privind rezultatele analizelor de emisii din centrul municipiului a avut in vedere si caracteristicile de amplasament si conditiile meteo ale regiunii. Industria actuala din oras (mobila, sticla, textile, procesare alimentara), nu mai produce o cantitate ingrijoratoare de noxe. Se evidentiaza totusi in atmosfera cantitati mici de praf, cenusa, rumegus, fibre textile, gaze de esapament, gaze rezultate de la incalzirea locuintelor. Se simte acut nevoia construirii unei sosele de centura pentru reducerea poluarii aerului cat si a celei fonice, dar si a impactului circulatiei autovehiculelor grele asupra structurii de rezistenta a unor constructii edilitare.

Fata de masuratorile efectuate in octombrie 2004, in cadrul carora poluantii s-au situat sub limitele maxime admise de standardele europene, in martie 2005 mediile concentratiilor pentru poluantii deja mentionati nu depasesc valoarea limita pentru protectia sanatatii umane. In ceea ce priveste pulberile, chiar daca nu au fost depasiri ale valorilor limita pentru protectia sanatatii, specialistii suceveni au aratat ca in conditiile carosabilului uscat si incarcat cu praf, lipsa unei turbulente atmosferice si traficul rutier sunt factori care pot favoriza cresterea concentratiilor de pulberi.

Industria actuala (mobila, sticla, textile, procesare alimentara) produce o serie de noxe ce se regasesc in aerul atmosferic in concentratii relativ reduse (CO, hidrocarburi, SO, praf, cenusa, rumegus, fibre textile). La aceasta se adauga mijloacele de transport auto si feroviare, care emit in atmosfera CO, CO2, SO2; santierele de constructii, ce reprezinta principalul furnizor de pulberi; incalzirea locuintelor cu combustibil (proces in urma caruia rezulta CO2, NO2, SO2, pulberi, cenusa). La acestea se adauga folosirea uneori necorespunzatoare a metodelor si mijloacelor de administrare a ingrasamintelor chimice sau substantelor fitofarmaceutice.


3.2.Calitatea apelor

In zona se gasesc ape freatice de buna calitate, in depozitele de terasa la adancimi de 5 - 10 m si de lunca la adancimi sub 1 metru, favorizand local inmlastinirile.


Compozitia chimica a apelor subterane - zona Falticeni (mg/dm3)


Sursa/Statia



Clˉ

SO4²ˉ

HCO3ˉ

Ca²+

Mg²+

Na+

K+

Na+  K+


H10P Falticeni










La ora actuala se constata o imbunatatire a calitatii apelor din zona Falticeni cat si a apelor freatice si subterane. Apele paraului Buciumeni si a raului Somuzul Mare si-au imbunatatit constant calitatea fata de anii dinainte de 1990, insa cu toate ca nu se mai deverseaza ape industriale uzate au aparut tone de gunoaie care sunt depozitate din neglijenta si indolenta pe malurile lor.

Cu toate ca teoretic apele curgatoare din zona nu mai sunt poluate industrial au mai ramas urmele poluarii din trecut. Astfel, raul Somuzul Mare nu contine inca urme de viata, in urma accidentului de proportii din 18.03.2004 cu aceton - cianhidrina degradata. Numai la confluenta cu Siretul din zona localitatii Dolhasca s-au depistat cativa melci, urmand ca efectul poluarii sa mai dureze inca cativa ani.

Surse de poluare sunt fabricile de paine, unitatile de alimentatie publica, laboratorul pentru igiena alimentara, abatorul, spitalul, intreprinderea de transporturi auto, unitatea mecanica de transport forestier, gara, unitatile auto-service, ce deverseaza ape incarcate cu materii organice vegetale si animale, hidrocarburi, uleiuri, detergenti, a caror descompunere in procesul de autoepurare necesita mari cantitati de oxigen. La acestea se mai adauga si apele orasenesti provenite de la cei peste 30000 de locuitori ai orasului.

In cadrul Programului de Supraveghere Sanitara a apei de baut efectuata de Compartimentul Teritorial de Sanatate Publica Falticeni, se efectueaza lunar controale igienico- sanitare la instalatiile de aprovizionare cu apa a municipiului (surse, retea si puncte de distributie). Se iau probe la care se efectueaza examene bacteriologice (streptococi fecali, bacili colimetri si coli fecali) si examene chimice (amoniac, nitriti, substante organice, cloruri, Cl rezidual total, Cl rezidual liber).


Evolutia probelor de apa necorespunzatoare intre 2004- 2006

Anul

Probe recoltate

Probe necorespunzatoare

2004

1129

163

2005

1288

307

2006

1075

203




Concluzii

Starea actuala de sanatate este o consecinta a reducerii in termeni reali a fondurilor pentru sanatate alocate de stat cat si din bugetul familiei, disconfortului psihic generat de somaj, insecuritate sociala, standard de viata scazut, cresterea consumului de tutun, alcool sau chiar droguri si reformei relativ lente a serviciilor de sanatate. In ultimii ani se constata o crestere a solicitarilor de consultatii din partea populatiei, situatie determinata in cea mai mare parte de conditiile socio-economice ale acesteia.

In anul 2007 s-au inregistrat cresteri ale morbiditatii prin hepatita, scarlatina, dizenterie, TBC pulmonar, comparativ cu situatia statistica din anul 2004. Se constata o usoara crestere a prevalentei si incidentei unor boli cronice: gusa, diabet zaharat, malnutritie, hipertensiune arteriala, cardiopatie ischemica, boala cerebrovasculara. De asemenea, cresterea numarului de imbolnaviri este combinata cu dificultatile unei mari parti a populatiei in a-si asigura o alimentatie si niste conditii igienico-sanitare decente. De altfel in zona se apreciaza mult consumul de alimente total nesanatoase cum ar fi carnea de porc, care se consuma frecvent si in general mancarurile grase, pline de calorii. Lipsa fondurilor pentru medicamente gratuite si compensate, precum si veniturile mici ale populatiei contribuie si ele la inrautatirea constanta si continua a starii de sanatate a acesteia.

Ca principale disfunctionalitati ale sistemului de ocrotire a sanatatii din municipiu, multe comune cu situatia din intreaga tara, mentionam:    

imposibilitatea acoperirii fondurilor necesare cheltuielilor curente ale unitatilor medicale si asigurarii cu medicamente in regim de compensare si gratuitate;

afluenta mare de bolnavi in unele sectii si numarul mare de internari ce constituie cazuri sociale;

vechimea mare si disiparea celor noua cladiri ale tuturor sectiilor Spitalului Municipal pe o arie de 2 km2. Perspectiva sumbra este data de apropiata retrocedare a Maternitatii si a alte doua corpuri de cladire, revendicate de catre fostii proprietari;

conditiile de spitalizare din toate sectiile sunt mult sub limita decentei, sectiile de chirurgie, boli interne, cardiologie si obstetrica-ginecologie avand saloane si cu cate 25 paturi iar aparatura medicala este total invechita si nici nu sunt conditii pentru functionarea cu aparatura moderna;

un numar redus de medici specialisti in anumite domenii. Pentru acoperirea necesarului de medici de garda se apeleaza adesea la medici stagiari, pensionari sau de alte specialitati;

ineficienta serviciului de ambulanta, datorita dotarii tehnice precare si numarului redus de personal si vehicule.


5. Bibliografie

1. Ungureanu, Alexandru (1980) - Orasele din Moldova. Studiu de geografie economica,   Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti

Agenda Locala 21 (2004) - Planul local de dezvoltare durabila a municipiului Falticeni, Falticeni

Asociatia "Grupul Ecologic de Colaborare BUCOVINA" (1999) - Servicii de planificare pentru dezvoltarea economica locala a judetului Suceava, Suceava

Internet: - www.falticeni.ro - Primaria municipiului Falticeni

- www.apmsv.ro - Agentia de Protectia Mediului Suceava

- www.spital-falticeni.ro

- www.dspsv.ro

- www.ms.ro