Sistemul tarifar de remunerare a muncii

1. Notiune de salariu. Principiile generale ale sistemului de salarizare

Din punct de vedere etimologic, salariul provine de la latinescul "salarium"  care indica suma de bani ce trebuia platita fiecarui soldat pentru procurarea sarii. Deci, are semnificatia de venit al unei persoane dependente de alta.

Salariu este privit sub doua aspecte: nominal si real.

Salariul nominal reprezinta suma de bani pe care angajatul o primeste in schimbul muncii prestate. Depinde de pretul fortei de munca, evolutia situatiei economice, politica de salarizare.

Salariul real reprezinta cantitatea de bunuri si servicii pe care angajatii le pot procura cu salariul nominal (salariul nominal/indicele preturilor de consum).

Sistemul de salarizare are propriile sale principii, care constituie adevarate repere in aplicarea si interpretarea legislatiei in domeniu. Teoria si practica manageriala in domeniul MRU evidentiaza faptul ca elaborarea oricarui sistem de salarizare trebuie sa aiba in vedere urmatoarele principii generale:

Formarea salariului este supusa mecanismelor pietei si implicarii agentilor economico-sociali (raportul intre cererea si oferta de munca)

Principiul negocierii salariilor (prin contractul colectiv de munca)

Principul existentei salariului minim sau al salarizarii in conditie de protectie sociala

La munca egala - salariu egal (Declaratia Universala a drepturilor omului)

Principul salarizarii dupa cantitatea si calitatea muncii (acord si regie)

Principiul salarizarii in raport cu pregatirea, calificarea si competenta profesionala (motivare)

Principiul salarizarii in functie de conditiile de munca (obligatia intreprinderii de a compensa prin intermediul salarizarii situatia celor care lucreaza in conditii de munca nocive)

Caracterul confidential al salariului (se specifica in contractul individual de munca).

In orice tara cu o economie concurentiala rolul statului in domeniul salarizarii consta in:

Stabilirea unei legislatii adecvate etapei de dezvoltare a societatii, care sa reglementeze la nivel macroeconomic problemele salarizarii personalului

Asigurarea cu salarii a angajatilor din sfera bugetara

Asigurarea protectiei sociale pentru unele categorii speciale de personal (someri, pensionari, studenti etc.)

Indexarea salariului, tinind seama de ritmul inflatiei

Stabilirea salariului minim pe economia nationala. Salariu minim pe economie este fixat de guvern, poate fi indexat sau marit odata cu modificarea indicelui pretului sau din alte cauze. Acesta serveste drept baza pentru calculul salariilor celorlalte categorii si trebuie sa indeplineasca functia de protectie sociala a paturilor social vulnerabile.

In Moldova odata cu trecerea la economia de piata a aparut necesitatea reformarii sistemului de remunerare a muncii. Legea Salarizarii a urmarit scopul reformarii sistemului de retribuire a muncii, aducand la un numitor comun tehnica de calcul salariilor angajatilor indiferent de locul unde este aplicata munca. Conform legii in vigoare remunerarea muncii unui angajat depinde de cererea si oferta fortei de munca pe piata fortei de munca, de cantitatea si calitatea muncii, precum si de rezultatele activitatii intreprinderii.

Obiectivele urmarite au fost:

Lichidarea disproportiilor in nivelul salariilor personalului cu aceeasi calificare ce lucreaza in sfera productiva, neproductiva, bugetara, intreprinderi monopoliste sau private, etc.

Argumentarea dependentei dintre nivelul salariului si surselor de formare a salariului, precum si alegerea metodelor si tehnicilor de calcul a salariului in functie de rezultatele muncii.

Folosind o structura unica, care determina proportiile in nivelul salariilor angajatilor din toata economia nationala, sa se pastreze diversitatea tehnicilor de calcul in functie de particularitatile procesului de munca.

2. Sistemul tarifar: notiune si elemente de baza. Reteaua Tarifara Unica

Sistemul tarifar de remunerare a muncii reprezinta un ansamblu de normative cu ajutorul carora se infaptuieste diferentierea nivelului salariului pe diferite grupe si categorii de salarizare in functie de nivelul de calificare, conditiile de munca, intensitatea lucrarilor executate.

Sistemul tarifar de remunerare a muncii cuprinde:

• Sistemul tarifar de remunerare a muncii a muncitorilor
• Sistemul tarifar de remunerare a muncii a personalului de conducere, de executie si de deservire generala.

Elementele sistemului tarifar:

1. Indicatoarele tarifare de calificare cuprind descrieri si caracterizari ale lucrarilor efectuate de muncitori din toate meseriile proprii diferitor ramuri de productie. Este instrumentul cu ajutorul caruia se stabileste nivelul de calificare al muncitorilor pentru incadrarea intr-o anumita categorie de salarizare sau pentru promovarea lui in categoria superioara.

Este alcatuit din 3 parti:

• Caracterizarea generala a lucrarilor. Sunt descrise lucrarile care trebuie executate de catre muncitor pentru categoria de calificare respectiva. De asemenea, se descriu utilajul, instrumentele si materia prima;
• Cunostinte - cerintele fata de executant in ceea ce priveste cunoasterea tehnicii si tehnologiei pentru a efectua lucrari de categoria respectiva;
• Exemple de lucrari pentru proba practica - sunt redate si expuse numeroase mostre de lucrari concrete care trebuie executate de muncitori conform categoriei de calificare.

Deci, indicatoarele tarifare de calificare au functia de a stabili numarul de categorii de calificare pentru fiecare meserie, de a acorda salarii echilibrate muncitorilor ce executa lucrari de aceeasi complexitate, de a intocmi programe de crestere  a nivelului de calificare a personalului.

2. Reteaua categoriilor si coeficientilor tarifari - fiecarei categorii ii corespunde un interval al coeficientului tarifar, care arata de cate ori nivelul salariului tarifar a muncitorului de categoria respectiva este mai mare decat cel al muncitorului de prima categorie tarifara.

3. Reteaua salariilor tarifare pe ora reprezinta marimea absoluta exprimata in bani ca rezultat al remunerarii unor diverse grupe si categorii de muncitori intr-o unitate de timp pentru munca prestata. 
4. Reteaua salariilor de functie - se stabilesc pentru personalul de conducere si specialistii intreprinderii in Lista de state.

Reteaua tarifara unica (se utilizeaza in sfera bugetara)

Principiile aplicarii retelei tarifare unice:

Unica pentru toate ramurile economiei si domeniile de activitate

Gruparea profesiilor specialistilor si functionarilor in dependenta de caracterul comun al activitatii si functiilor pe care le exercita.

3. Formele si variantele sistemului tarifar

Formele sistemului tarifar

Acordul - retribuirea muncii dupa cantitatea de productie fabricata sau servicii prestate.

Regia - retribuirea muncii in functie de timpul efectiv lucrat.

Mixta - imbina elemente din acord si regie. Salariul tarifar de baza se calculeaza dupa timpul lucrat, salariul tarifar suplimentar - in functie de indeplinirea normei de productie si altor indicatori caracteristici pentru acord.

Forma in acord poate avea urmatoarele variante:

Acord direct - retribuirea muncii in functie de cantitatea de produse sau servicii obtinute intr-un interval de timp. Salariul cuvenit muncitorilor se stabileste in baza tarifelor pe unitate de produs sau lucrare, care reprezinta retribuirea muncii pentru o unitate de produs. Tarifele in acord se calculeaza in felul urmator:

T _un= (S_tora*n_ore)/N_pr sau T_un=S_tora*N_t unde

T _un   - tariful unitar in acord

S_tora - salariul tarifar pe ora;

n_ore - numarul de ore pe schimb;

N_t - norma de timp;

N_pr - norma de productie pe schimb.

Salariul lunar de baza se calculeaza prin relatia:

S _lun= S_t=∑T_uni*Q_i, unde

S_t  - salariul tarifar

i - tipul de  produs;

Q_i - cantitatea de productie de tipul i

Acord cu prime - partea de baza a salariului se calculeaza conform acordului direct, partea suplimentara se stabileste cu ajutorul cotei primei, care poate varia in functie de criteriile calitative si cantitative alese. Salariul lunar se stabileste prin urmatoarea formula:

S_lun= S_t + Prime

S_t - salariul tarifar calculat conform acordului direct.

Spre deosebire de acordul direct, indeplineste functia de motivare a personalului.

Acord progresiv - partea de baza a salariului se calculeaza conform acordului direct, partea suplimentara - in functie de gradul de indeplinire a normelor de munca prin aplicarea coeficientilor de majorare, care pot fi diferentiati.

Salariul lunar se calculeaza prin urmatoarea relatie:

S_lun=S_t+Sporul,   Sporul = (S_t/p_in)*p_sn*C_i

p_in - procentul de indeplinire al normei de munca;

p_sn - procentul de supraindeplinire a normei de munca;

C_i - coeficientul de majorare a salariului.

Salariu in acord progresiv se aplica atunci cand apare necesitatea sporirii volumelor de productie pentru anumite produse. Un rol deosebit il are stabilirea nivelului de realizare a sarcinilor de munca pentru care remunerarea muncii se efectueaza dupa tarife majorate. Poate fi temporar folosita in sectoare-cheie de productie, la un numar restrans de lucrari, etc. Aplicarea acestei forme de salarizare asupra tuturor angajatilor de la un anumit sector de productie ar putea duce la rezultate nefavorabile pentru intreprindere, deoarece creste interesul pentru realizarea sarcinilor de munca din punct de vedere cantitativ  fara a tine seama de calitatea lor.

Acord indirect - retribuirea muncii personalului din sfera de deservire, ce creeaza conditii pentru desfasurarea normala a procesului de productie din activitatea de baza. Esenta acestei forme de salarizare consta in faptul ca marimea salariului muncitorilor auxiliari depinde direct de rezultatele muncii obtinute de muncitorii de baza.

Se calculeaza prin tariful indirect pentru fiecare obiect servit (flux, utilaj, echipa), aplicand urmatoarele formule:

T_ind = (S_tora*n_ore)/(N_{prod i} *m) S_lun= T_{ind i} *Q_i, unde

T_ind - tariful indirect;

S_tora - salariul tarifar pe ora;

n_ore - numarul de ore pe schimb;

N_prod - norma de productie pe schimb a muncitorilor direct productivi;

m - numarul de obiecte servite;

i- tipuri de produse;

Q_i - cantitatea de productie de tipul i.

Neajunsul principal este ca nu exista o legatura directa intre marimea salariului si eforturile depuse de angajati auxiliari, ca consecinta avem demotivarea muncitorilor auxiliari.

Acord global - retribuirea muncii pentru un volum stabilit cu termen de executare fixat, care prevede prime conform cotelor procentuale in cazul indeplinirii lucrarilor in termen redus. Este utilizata in cazul in care un colectiv de salariati preia spre fabricare unele produse sau spre executare unele lucrari exprimate in unitati fizice. Salariul stabilit prin contract se plateste integral dupa realizarea sau receptionarea lucrarilor sau produselor contractate. Prevede premierea muncitorilor pentru reducerea duratei de executie a lucrarilor. Se aplica prioritar in constructii, agricultura. Poate fi aplicat in cazul formei contractuale de remunerare a muncii.

Forma in regie

Salarizarea dupa timpul lucrat este cea mai simpla si cea mai veche forma de salarizare. De regula, salarizarea in regie se aplica pentru remunerarea personalului de conducere, specialistilor si functionarilor. De asemenea, se aplica la locurile de munca unde calitatea produselor prezinta mai mare importanta decat cantitatea acestora.

In afara de cele mentionate:

• Productivitatea muncii nu poate fi masurata cu exactitate.
• Munca nu poate fi normata pentru a se stabili exact timpul necesar executarii lucrarilor.
• Lucrarile efectuate prezinta un grad inalt de risc.
• Evidenta productiei pe fiecare angajat este dificil de controlat sau ar fi prea costisitoare.

Regia poate avea urmatoarele variante:

Regia simpla presupune retribuirea muncii in functie de timpul efectiv lucrat si salariul tarifar pe o unitate de timp corespunzatoare categoriei tarifare respective:

S_lun=F_ef*S_tora, unde

S_lun - salariul lunar;

F_ef - fondul efectiv de timp;

S_tora - salariul tarifar pe ora.

Regia cu prime - partea de baza a salariului se calculeaza conform regiei simple, iar partea suplimentara - conform cotei primei, care poate fi diferentiata in functie de criteriile alese.

S_lun= S_t (regia simpla) + Prime, unde

S_t - salariul tarifar.

Variantele formelor de remunerare a muncii expuse mai sus pot fi imbinate in dependenta de obiectivele si strategia firmei, reprezentand tehnici de calcul al salariului pentru diferite categorii de personal si diferite conditii de desfasurare a procesului de productie.

O noua forma de remunerare este remunerarea in baza de contract. Aceasta forma de remunerare include atat partea constanta, cit si partea variabila dependenta de nivelul anumitor indicatori.

4. Structura fondului de salarii

Fondul de remunerare al oricarei intreprinderi consta din 2 parti:

Garantata - fondul de salarii introdus in costul de productie

Negarantata - se plateste din profitul ramas la dispozitia intreprinderii.

Salariul lunar al angajatilor indiferent de categoria tarifara consta din:

Salariu tarifar - retribuirea muncii angajatilor in dependenta de cantitatea efectiv produsa pentru forma in acord si timpul efectiv lucrat in regie.

Salariu de baza=salariu tarifar+partea variabila (sporuri-acord progresiv, prime - acord cu prime, regie cu prime, adaosuri stabilite de legislatia muncii si intreprindere). Proportia rationala dintre salariu tarifar si partea variabila poate fi 50/50, 60/40, 70/30.

Salariu suplimentar - retribuirea personalului pentru timpul nelucrat si include plata pentru concedii, orele pentru indeplinirea misiunilor de stat, orele de lucru remunerate ale adolescentilor, mamelor cu copii pana la 3 ani, compensatiile unice sau periodice, care au drept scop protectia sociala a personalului si nu depind de marimea salariului tarifar.

Salariu total=salariu de baza+salariu suplimentar.

5. Sistemul de adaosuri si premii la salariu

Adaosurile si premiile la salariu sunt doua notiuni diferite.

Adaosul la salariu reprezinta suma platita salariatului pentru a-l atrage si mentine la locul unei munci ce se desfasoara in conditii nefavorabile sau pentru prestarea muncii in situatii speciale. Fiecare intreprindere stabileste de comun acord cu sindicate propriul sistem de adaosuri, precum si marimea acestora calculata in procente fata de salariul tarifar sau sume fixe:

Retribuirea muncii suplimentare (peste orele de program) - in cazul retribuirii muncii in regie munca suplimentara pentru primele 2 ore se retribuie in marime de cel putin 1,5 salarii tarifare (salarii lunare) stabilite salariatului pe unitate de timp, iar pentru orele urmatoare - cel putin in marime dubla.

In zilele de odihna si cele de sarbatoare - se plateste dublu;

Retribuirea muncii de noapte (22.00-06.00) - se stabileste un adaos in marime de cel putin 0,5 din salariul tarifar (de functie) pe unitate de timp stabilit salariatului;

In caz de neindeplinire a normei de productie din vina angajatorului retribuirea se face pentru munca efectiv prestata de salariat, dar nu mai putin decit in marimea unui salariu mediu al salariatului calculat pentru aceeasi perioada de timp;

In caz de neindeplinire a normei de productie fara vina salariatului sau a angajatorului salariatului i se platesc cel putin 2/3 din salariu tarifar;

Sporurile pentru cumularea de profesii sau pentru indeplinirea obligatiunilor de munca ale salariatului temporar absent nu poate fi mai mic decat 50% din salariu tarifar (al functiei).

Celelalte tipuri de adaosuri se indica in Codul Muncii si Contractul colectiv de munca al intreprinderii.

Premiile reprezinta suplimente la salariu ce se acorda salariatilor pentru realizarea unor performante deosebite.

Ca indicatori utilizati pentru premierea muncitorilor de baza pot servi:

Ø      Pentru stimularea cresterii productivitatii muncii (cresterea volumului de productie, folosirea eficienta a tehnologiilor noi)

Ø      Pentru stimularea imbunatatirii calitatii productiei (lipsa reclamatiilor, cresterea ponderii productiei de calitate superioara)

Ø      Pentru stimularea insusirii tehnologiilor noi si a tehnicii avansate (cresterea coeficientului de folosire a utilajului, reducerea cheltuielilor pentru exploatarea utilajului)

Ø      Pentru stimularea reducerii cheltuielilor materiale (economia de materie prima, reducerea cheltuielilor de perioada).

Pentru muncitorii auxiliari:

Ø      Asigurarea functionarii neintrerupte si ritmice a utilajului

Ø      Imbunatatirea coeficientului de folosire a utilajului

Ø      Reducerea cheltuielilor pentru reparatie.

Pentru personalul de conducere:

Ø      Folosirea mai intensa a potentialului de productie

Ø      Cresterea productivitatii muncii

Ø      Sporirea vanzarilor la export.

Este necesar ca premiul:

Ø      Sa reflecte obiectiv importanta contributiei aduse de catre salariat

Ø       Sa fie prompt - la cit mai scurt timp din momentul realizarii perfomantei.