Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
Gamografia

Gamografia


1. INTRODUCERE


Dupa o perioada scurta de la primele utilizari ale gamagrafiei in industria tarii noastre, metoda se prezinta ca un mijloc foarte eficient pentru stabilirea calitatii imbinarilor sudate, a pieselor turnate.

Elementul de baza in gamagrafie este sursa de radiatii gamma. Acest tip de radiatii s-a impus in controlul materialelor datorita proprietatilor sale ce o fac deosebit de penetranta (energie ridicata, masa de repaus nula, sarcina electrica nula). Incercari pentru folosirea gamagrafiei in controlul industrial s-au facut dinainte de descoperirea radioactivitatii artificiale (1934).Primele surse folosite au fost cele naturale, in primul rand radiul si radonul.

Azi, sursele gamografice naturale nu se mai folosesc datorita costului ridicat, al caracteristicilor ce nu se incadreaza in cerintele actuale, iar la radon din cauza timpul ui de injumatatire mic.




Ele au fost inlocuite complet cu surse radioactive artificiale.

Avantajele majore ale gamagrafiei in raport cu celelalte metode control nedistructive (defectoscopia cu radiatii X, cu betatronul, cu accelerator de particule, cu ultrasunete) sunt:

Instalatiile pentru gamagrafie sunt de dimensiuni mai mici, mai simple si in general portabile.

Radiatiile gama au puterea de penetratie mai mare ca radiatiile X si asigura un contrast bun, permitand controlul unor grosimi mai mari de material.

Costul instalatiilor de gamagrafie este relativ mic comparativ cu instalatiile de radiatii X, betatroane, acceleratori de particule si instalatii cu ultrasunete.

Independenta totala fata de sursele de energie electrica sau apa.

In aceste conditii instalatiile pentru gamadefectoscopie se pot

folosi in orice situatie, in laboratoare, in ateliere si pe santiere facandu-le foarte utile in controlul nedistructiv.

Ca dezavantaje trebuiesc mentionate: timpul mai lung de iradiere si aspectele privind asigurarea protectiei operatorilor, atat in timpul lucrului cat si in timpul depozitarii surselor.


2. PRINCIPIUL METODEI. POSIBILITATI DE APLICARE


Gamografia consta in iradierea piesei supuse controlul cu radiatii gamma, dupa care se obtine pe filmul radiografic imaginea structurii macroscopice interne a piesei respective (fig.9)



















In scopul obtinerii imaginii se foloseste proprietatea radiatiilor gamma de a strabate substanta, inclusive matalul si de a actiona asupra emulsiei fotografice.

Aparitia pe film a imaginii piesei controlate se bazeaza pe atenuarea neuniforma a radiatiilor gamma ce strabat piesa, in functie de neomogenitatea sa interna.

Posibilitatile de utilizare a gamagrafiei depind totodata si de sensibilitatea radiografica ce se poate obtine precum si de gradul de perfectionare al instalatiilor pentru gamagrafie.



3. SURSE DE RADIATII FOLOSITE IN GAMAGRAFIE 

3.1.PRODUCEREA SURSELOR PENTRU GAMAGRAFIE SI CARACTERISTICILE LOR


Izotopii radioactivi folositi astazi in diferite scopuri economice ca si in gamagrafie pot fi obtinuti astfel:

prin fisiune,

prin activare,

prin reactii nucleare.

In primul caz, izotopii se obtin prin prepararea pe cale chimica, din produsele fisiunii nucleare ce are loc in reactor. Metoda prezinta avantajul prepararii unor surse cu activitati mari. Dezavantajul consta in dificultatea operatiilor de separare, care fac ca izotopii radioactivi obtinuti sa contina in amestec si alti izotopi cu o larga varietate de energii. Astfel se prepara izotopii radioactivi Cs137, Sr90.

Prin activare, izotopii radioactivi se obtin introducand materiale stabile in fluxurile de neutroni din canalele de iradiere ale reactoarelor nucleare, unde dupa un timp sub actiunea neutronilor termici se transforma in izotopi radioactivi a fenomenului de captura a neutronilor. In urma capturarii neutronilor termici bombardati de catre nucleele materialelor supuse iradierii are loc emisia de fotoni gamma. Astfel se prepara in prezent majoritatea izotopilor radioactivi, datorita costului mai scazut si activitatilor relative mari ce se pot obtine.

Izotopii radioactivi se pot obtine prin reactiile nucleare care se produc bombardand izotopii stabili cu particule accelerate provenite de la diversi acceleratori.

Izotopii radioactivi naturali se prepara tot prin separare chimica din seriile radioactive naturale in care sunt incorporati. Practic, dintre sursele preparate astfel intereseaza doar radiul si radonul.



Activitatea unei surse obtinute prin activare la reactor depinde de : numarul nucleelor iradiate, sectiunea eficace de captura a materialului iradiat (probabilitatea ca intre un nucleu si un neutron bombardat sa aiba loc procesul de captura), numarul de neutroni lenti din fasciculul incident, timpul de iradiere, timpul de injumatatire al izotopului radioactive format.

Activitatea izotopului rezultat este data de relatia:

A = (GN/A)*σeφ*(I-c0.694/T)

unde:             A - activitatea sursei obtinute,

G - masa substantei tinta (g),

N - nr. Avogadro,

A - nr. de masa al tintei,

σ - sectiunea de captura a substantei tinta(barni, 1 barn=10-24cm)

τφ - intensitatea fluxului de neutroni incidenti,

t - timpul de iradiere,

T - timpul de injumatatire al izotopului rezultat.


Caracteristicile surselor de radiatii sunt:

-activitatea Λ (dez/s sau Curie Ci); 1 Ci = 3,7*1010 dez/s.

-constanta de dezintegrare λ;

-timpul de injumatatire T1/2;

- activitatea specifica Λs;

-constanta de ionizare KI;

-energia radiatiilor Wp(ergi sau MeV);

-factorul de schema s (particule/dezintegrare);

- grosimea de injumatatire in diferite materiale (cm);

-coeficientul de atenuare(cm-1).



3.2.DESCRIEREA SURSELOR DE RADIATIE PENTRU GAMAGRAFIE


In tara noastra raspandirea cea mai larga a izotopilor radioactivi in gamagrafie o au :Co60, Ir197, Cs137, Cs134, Tm174. Pentru fiecare dintre aceste surse exista un domeniu optim de utilizare reprezentand grosimile cele mai indicate pentru diferite materiale supuse controlului gamagrafic cu diferite surse.

Aceeasi izotopi se folosesc in toate tarile industriale din lume, mai rar se folosesc Eu152, Eu154, Sc75, Pr147,Am241, Xe133, Ta182, Sb124.

In functie de energia lor, izotopii radioactivi de mai sus se folosesc astfel:

-Co60 pentru controlul otelurilor cu grosime mare, peste 80 mm;

-Ir192 pentru controlul otelurilor cu grosime mijlocie, 10-80 mm;

-Tm170 pentru oteluri cu grosime mica, sub 10mm.

Iridiu192

Se obtine iradierea Ir metalic cu neutroni lenti in reactorul nuclear. Absorbtia puternica a neutronilor puternici de catre nucleele stabile ale Ir191 faciliteaza obtinerea unor surse cu activitati specifice ridicate ce ajung la peste 300 Ci/g. Aceasta permite realizarea de surse cu dimensiuni foarte mici, chiar sub 1 mm3.

Reactia de activare a Ir191 pe baza careia in urma capturarii neutronilor termici apare izotopul radioactive Ir192 este:


77Ir191 + 0n1 = 77 Ir192


Ir192 emite 20 de cuante gamma cu energia variind intre 0,136 si 1,359 MeV. Energiile principele sunt: 316,468, si 604 KeV. Radiatia gamma a Ir192 este echivalenta sub aspect energetic cu cea produsa de un tub de raze X la tensiuni intre 800-900 KV.

Timpul de injumatatire al surselor de Ir192 este 74 zile.

Ir este un metal greu, casant, cu densitatea 22,4 g/cm3, alb, cu temperatura de topire 2454 0C.

Constanta de ionizare este Kγ= 5,46R(h*mCi la 1cm), iar energia medie 0,44 MeV.




4. INSTALATII DE GAMAGRAFIE

Controlul nedistructiv cu radiatii gamma se executa cu ajutorul unor instalatii speciale care au doua componente obligatorii:

-container cu sursa radioactiva,

-dispozitiv de comanda al sursei.