Societatea comerciala cu raspundere limitata

Definitie. In art. 3 din Legea nr. 31/1990 se prevede ca societatea cu raspundere limitata este acea societate ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimonial social, iar asociatii sunt obligati numai in limita capitalului social subscris.

Societatea cu raspundere limitata poate fi definita ca o societate constituita, pe baza deplinei increderi, de una sau mai multe persoane, care pun in comun anumite bunuri, pentru a desfasura o activitate comerciala, in vederea impartirii profitului si care raspund pentru obligatii sociale in limita aportului lor. Asociatul unic poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica. Societatea cu raspundere limitata nu poate avea mai mult de 50 asociati.

Constituirea societatii cu raspundere limitata. Societatea cu raspundere limitata se constituite potrivit regulilor generale (art. 7, 11, 36-41 din Legea nr. 31/1990).

La baza constituirii societatii se afla actul sau actele constitutive ale societatii.

Contractul de societate si statutul de constituire a SRL-ului se incheie in forma scrisa prevazuta de lege. Acestea trebuie sa cuprinda elementele cerute de art. 7 din Legea nr. 31/1990.

Capitalul social al societatii cu raspundere limitata nu poate fi mai mic de 200 lei si se divide in parti sociale egale ce nu pot fi mai mici de 10 lei. Partile sociale se distribuie fiecarui asociat proportional cu cota de participare la formarea capitalului social.

Notiunea de patrimoniu nu se confunda cu notiunea de capital social.

Patrimoniul este o universalitate de drept, stabilit prin lege, ce cuprinde, in expresie contabila activul social (adica bunurile care au intrat in societatea comerciala la constituire - aporturile, si bunurile ce se dobandesc pe parcursul activitatii comerciale) si pasivul social (cuprinde obligatiile comerciale si civile ale societatii comerciale).

Principalele deosebiri intre capitalul social si patrimoniu sunt:

- capitalul social este o expresie valorica a tuturor aporturilor aduse de asociati; patrimoniul este o universalitate juridica stabilita de lege;

- capitalul social este fix, pe toata durata societatii comerciale, cu exceptiile mai sus precizate; patrimoniul are o sfera de cuprindere mai larga sau mai restransa, in functie de eficienta activitatii comerciale.

Organizarea societatii. Adunarea asociatilor la societatea cu raspundere limitata Regim juridic comun[3]. Observand art. 196 potrivit caruia dispozitiile prevazute pentru societatile pe actiuni, in ce priveste dreptul de a ataca hotararile adunarii generale, se aplica si societatilor cu raspundere limitata, termenul de 15 zile prevazut 132 alin. 2 urmand sa curga de la data la care asociatul a luat cunostinta de hotararea adunarii generale pe care o ataca. Asadar, puntea de legatura intre cele doua tipuri de adunari exista doar in privinta atacarii hotararilor adunarilor generale, legiuitorul instituind dispozitii speciale cu privire la convocare, atributii, majoritate, adaptate specificului societatii.

Definitie. Adunarea generala a asociatilor este organul suprem de decizie al societatii cu raspundere limitata. Nu exista, ca in cazul societatilor pe actiuni, doua tipuri de adunari, ci o singura adunare generala.

Atributii. Potrivit art. 194 adunarea generala a asociatilor are urmatoarele obligatii principale:

a) sa aprobe situatia financiara anuala si sa stabileasca repartizarea profitului net;

b) sa desemneze administratorii si cenzorii, sa ii revoce/demita si sa le dea descarcare de activitate, precum si sa decida contractarea auditului financiar, atunci cand acesta nu are caracter obligatoriu, potrivit legii;

c) sa decida urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii, desemnand si persoana insarcinata sa o exercite;

d) sa modifice actul constitutiv.

Convocarea adunarii. Convocarea adunarii asociatilor se face de administratori la sediul social, cel putin o data pe an sau de cate ori este necesar.

Cu toate acestea, un asociat sau un numar de asociati, ce reprezinta cel putin o patrime din capitalul social, va putea cere convocarea adunarii generale, aratand scopul acestei convocari.

Convocarea adunarii se va face in forma prevazuta in actul constitutiv, iar in lipsa unei dispozitii speciale, prin scrisoare recomandata, cu cel putin 10 zile inainte de ziua fixata pentru tinerea acesteia, aratandu-se ordinea de zi.

Exercitarea dreptului de vot. Hotararile asociatilor se iau in adunarea generala.

Fiecare parte sociala da dreptul la un vot, neputandu-se limita numarul de voturi.

Exercitarea dreptului de vot se face personal sau prin mandatar.

Exercitarea dreptului de vot este suspendat pentru un asociat in deliberarile adunarilor asociatilor referitoare la aporturile sale in natura sau la actele juridice incheiate intre ele si societate.

Votul prin corespondenta. Prin actul constitutiv se va putea stabili ca votarea se poate face si prin corespondenta (art. 191 alin. 2), insa nu fac alte precizari privind modul concret de desfasurarii adunarii.

S-a considerat[4] ca adoptarea procedurii votarii prin corespondenta exclude procedura convocarii asociatilor , decizia privind desfasurarea in acest fel a adunarii apartinand administratorilor sau asociatii ce detin ¼ din capitalul social.

Nu credem ca prin art. 191 alin. 2 s-a vizat situatia in care adunarea in intregimea ei sa se desfasoare prin corespondenta, procedura destul de greoaie dupa cum remarca si autorul citat. Interpretand intr-un sens flexibil dispozitia legala si in concordanta cu realitatea comerciala, consideram ca un asociat poate sa-si exprime votul prin corespondenta, in masura in care actul constitutive o prevede, sens in care acesta urmeaza a-si exprima votul conform regulilor analizate in cazul adunarilor generale ale actionarilor. Este adevarat ca textul nu exclude ca toti asociatii sa voteze prin corespondenta, insa in nici un caz nu putem sustine ca este exclusa procedura convocarii. Deoarece:

a)           art. 191 alin. 2 se refera la exprimarea votului prin corespondenta, iar nu la desfasurarea adunarii in totalitatea ei; desfasurarea in totalitate a adunarii nici nu este posibila odata ce, asa cum retine autorul citat, ar implica un proces greoi, fara finalitate si greu de controlat

b)           convocarea este menita a asigura participarea tuturor, chiar directa, tocmai de aceea trebuie sa se dea posibilitate actionarilor care doresc sa-si exprime direct punctual de vedere

c)           convocarea se face la sediul social (art. 195 alin. 1)

Majoritate. Adunarea generala decide prin votul reprezentand majoritatea absoluta a asociatilor si a partilor sociale, in afara de cazul cand in actul constitutiv se prevede altfel (art. 192). S-a instituit astfel regula dublei majoritati a asociatilor si a partilor sociale, de la care asociatii pot deroga stipuland o majoritate calificata sau inferioara dublei majoritati; cum textul nu face precizari, credem ca pot deroga chiar de la regula dublei majoritati, stabilind ca se are in vedere doar majoritatea de parti sociale.

Pentru hotararile avand ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociatilor, in afara de cazul cand legea sau actul constitutiv prevede altfel. Prin aceasta dispozitie s-a intarit caracterul intuitu personae al societatii cu raspundere limitata, pe care asociatii nu il pot inlatura .

Daca adunarea legal constituita nu poate lua o hotarare valabila din cauza neintrunirii majoritatii cerute, adunarea convocata din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numarul de asociati si partea din capitalul social reprezentata de asociatii prezenti. Cu privire la a doua convocare s-a sustinut, in lipsa unei prevederi exprese, ca hotararea se ia cu majoritatea simpla a asociatilor si a partilor sociale[7], fiind combatuta posibilitatea ca la aceasta a doua convocare sa se ia hotararea cu majoritatea partilor sociale ; inclinam sa fim de acord cu cea din urma opinie, odata ce legiuitorul nu a mai pus pret pe stabilirea unui prag minim sau dubla majoritate, atat timp cat a folosit expresia "oricare ar fi numarul de asociati si partea din capitalul social reprezentata", dorindu-se deblocarea procesului decizional si luarea unei hotarari.

De subliniat faptul ca nu este posibil ca in prima convocare sa se prevada si data celei de a doua adunari (ca in cazul art. 118 pentru societatile pe actiuni), textul de lege prevazand expres ca "adunarea convocata din nou" poate decide.

O majoritate diferita a fost stabilita prin art. 202 alin. 2 in privinta transmiterii partilor sociale catre persoane din afara societatii cand hotararea trebuie aprobata de asociatii reprezentand cel putin trei patrimi din capitalul social.

Hotararea adunarii generale a asociatilor. Cu ocazia desfasurarii adunarii, asociatii incheie un proces-verbal in care sunt consemnate:

- constatarea indeplinirii formalitatilor de convocare

data si locul adunarii generale

asociatii prezenti si numarul partilor sociale detinute

dezbaterile in rezumat

hotararile luate

declaratiile facute de asociati in sedinta., dar numai

daca ei solicita mentionarea in procesul verbal

La procesul-verbal se vor anexa actele referitoare la convocare, inscrisurile prin care s-a realizat votul prin corespondenta, procurile etc.

Procesul-verbal este semnat de asociatii prezenti.

Administrarea societatii. Societatea cu raspundere limitata este administrata de unul sau mai multi administratori (art. 197 din Legea nr. 31/1990).

Administratorii pot fi asociati sau neasociati si sunt numiti prin actul constitutiv sau de adunarea asociatilor.

Pentru protejarea intereselor societatii, legea interzice administratorilor sa exercite, fara autorizarea adunarii asociatilor, mandatul de administrator, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect de activitate, precum si sa faca acelasi tip de comert ori altul concurent pe cont propriu, sau pe contul altei persoane fizice sau juridice, sub sanctiunea revocarii si raspunderii pentru daunele cauzate societatii.

Cand sunt mai multi administratori, asociatii pot prevedea ca ei sa lucreze impreuna sau individual.

Daca s-a stabilit ca administratorii sa lucreze impreuna, deciziile trebuie luate in unanimitate, iar in caz de divergenta va decide dubla majoritate.

In cazul in care in actul constitutiv nu s-a stabilit modul de exercitare a mandatului de catre administrator trebuie admis ca fiecare dintre ei poate lucra individual (art. 389 C.com.).

Atunci cand un administrator ia initiativa unei operatii care depaseste limitele operatiilor obisnuite comertului pe care il exercita societatea, el trebuie sa instiinteze in prealabil pe ceilalti administratori, sub sanctiunea repararii prejudiciului cauzat societatii.

Administratorii societatii cu raspundere limitata pot face toate operatiile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului societatii, afara de restrictiile stabilite prin actul constitutiv.

Administratorii au obligatia de a tine un registru al asociatilor societatii (art. 198 din Legea nr.31/1990).Registrul cuprinde: numele, prenumele si domiciliul, respectiv denumirea si sediul fiecarui asociat, partea acestuia din capitalul social, transferul partilor sociale sau orice alta modificare privitoare la acestea. Nerespectarea acestei obligatii atrage raspunderea personala si solidara a administratorului pentru prejudiciile cauzate societatii.

Registrul asociatilor poate fi cercetat de catre asociati, precum si de creditorii asociatilor si cei ai societatii.

Societatea cu raspundere limitata este reprezentata de administratorul care a fost desemnat prin actul constitutiv, sau ulterior prin decizia adunarii asociatilor in calitate de reprezentant al acesteia. Daca prin actul constitutiv nu s-a stabilit care administrator are puterea de reprezentare a societatii, legea prezuma ca dreptul de administrare apartine fiecarui administrator (art.75 si art.197 alin.3 din Legea nr.31/1990).

Obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si de cele speciale prevazute in legea societatilor comerciale (art.72 din Legea nr.31/1990).

Avand in vedere caracterul intuitu personae al calitatii de administrator, revocarea administratorilor este o revocare ad nutum, putand interveni oricand si independent de vreo culpa contractuala a administratorului.[9]

Controlul gestiunii societatii. In societatea cu raspundere limitata, controlul asupra gestiunii societatii se poate realiza  de catre:

- cenzori, ca si in cazul societatii pe actiuni.

- asociati, ca si in cazul societatii in nume colectiv.

In societatea cu raspundere limitata alegerea cenzorilor este facultativa, daca numarul asociatilor nu trece de cincisprezece (art.199 din Legea nr.31/1990).

Potrivit unei opinii, criteriul numarului de asociati nu este in masura sa satisfaca scopul legii la numirea cenzorilor . Spre exemplu, poate exista o societate cu raspundere limitata cu 50 asociati dar care sa aiba o activitate economica mai redusa decat o societate cu 2 asociati. Astfel, criteriul corect pentru indeplinirea scopului legii il constituie cifra de afaceri. In raport de aceasta cifra si de volumul de operatiuni comerciale, se poate deduce daca activitatea societatii este simpla sau complexa, astfel incat se impune sau nu numirea cenzorilor .

Situatiile financiare ale societatilor comerciale cu raspundere limitata, care intra sub incidenta reglementarilor contabile armonizate cu directivele europene si standardele internationale de contabilitate, or fi auditate de catre auditori financiari, persoane fizice sau juridice, in conditiile prevazute de lege.

La societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale nu sunt supuse auditului financiar, adunarea asociatilor poate numi unul sau mai multi cenzori sau un auditor financiar.

In lipsa de cenzori, fiecare dintre asociati, care nu este administrator al societatii, va exercita dreptul de control. Asociatii efectueaza controlul asupra gestiunii societatii implicit prin exercitarea drepturilor conferite de calitatea de asociat. Aceste drepturi sunt:

- dreptul de a participa la deliberari si luarea deciziilor privind toate problemele esentiale ale activitatii societatii (art.186 din Legea nr.31/1990).

- dreptul de a cerceta registrul asociatilor si registrele comerciale ale societatii(art.193 alin.3 din Legea nr.31/1990).

- dreptul de a lua la cunostinta, inainte de a fi prezentate spre dezbatere adunarii asociatilor, despre bilant si contul de profit si pierderi. 

Retragerea si excluderea asociatilor . Poate fi exclus din societatea cu raspundere limitata:

a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;

b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;

c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82;

d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.

Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea societatii sau a oricarui asociat.

Cand excluderea se cere de catre un asociat, se vor cita societatea si asociatul parat.

Ca urmare a excluderii, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati.

Hotararea irevocabila de excludere se va depune, in termen de 15 zile, la oficiul registrului comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica la cererea societatii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

Asociatul exclus raspunde de pierderi si are dreptul la beneficii pana in ziua excluderii sale, insa nu va putea cere lichidarea lor pana ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv.

Asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia.

Asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere.

Daca, in momentul excluderii, sunt operatiuni in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni.

Asociatul in societatea cu raspundere limitata se poate retrage din societate:

a) in cazurile prevazute in actul constitutiv;

b) cu acordul tuturor celorlalti asociati;

c) in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, in baza unei hotari a tribunalului, supusa numai recursului, in termen de 15 zile de la comunicare.

In ultimul caz, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati.

Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociatilor ori de un expert desemnat de acestia sau, in caz de neintelegere, de tribunal.

Dizolvarea si lichidarea. Societatea se dizolva prin:

a) trecerea timpului stabilit pentru durata societatii;

b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;

c) declararea nulitatii societatii;

d) hotararea adunarii generale;

e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii;

f) falimentul societatii;

g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

Societatile in nume colectiv sau cu raspundere limitata se dizolva prin falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociati, cand, datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur.