Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
Principalele regimuri vamale practicate in UE

Principalele regimuri vamale practicate in UE


Definitia si clasificarea regiunilor vamale



In general, notiunea de regim vamal desemneaza totalitatea dispozitiilor legale cu privire la taxele vamale si celelalte instrumente vamale, precum si formalitatile de aplicare a lor, care definesc in ultima instanta statutul juridic al marfurilor supuse operatiunii de vamuire.





Notiunea de "vamuire" desemneaza ansamblul operatiunilor efectuate de autoritatea vamala, incepand cu controlul mijloacelor de transport si al bunurilor prezentate in vama si pana la acordarea liberului de vama.

In principal, Codul Vamal al UE defineste doua categorii de regimuri vamale:

regimuri vamale definitive si

regimuri vamale suspensive

In grupa regimurilor vamale definitive se inscriu :

a)      regimul vamal aplicat importurilor in UE si

b)      regimul vamal aplicat exporturilor din UE.

Regimurile vamale suspensive, numite si regimuri economice, se aplica urmatoarelor tipuri de operatiuni:

a)      tranzitul vamal

b)      antrepozitul vamal

c)      admiterea temporara la import si export

d)      perfectionarea activa si pasiva

e)      transformarea sub control vamal

De la 1 ianuarie 1993, aceste regimuri se aplica numai schimburilor comerciale cu tertii. Regimurile vamale definitive sunt acordate automat si presupun aplicarea in maniera completa si cu titlu definitiv a procedurilor, masurilor si instrumentelor de politica vamala si comerciala. Aplicabile operatiunilor de import si celor de export, ele reprezinta regimurile vamale de baza practicate in UE.

Regimul vamal la importul in UE este principalul regim vamal al UE. Importul definitiv consta in intrarea in teritoriul vamal al UE a marfurilor provenind din tarile terte, in scopul introducerii lor in circuitul economic, dupa efectuarea formalitatilor vamale si plata taxelor vamale la bugetul comunitar.

Caracterul definitiv al regimului vamal al importurilor decurge din urmatoarele doua aspecte:

marfurile nu sunt introduse in spatiul comunitar temporar, ci definitiv, fiind destinate folosirii ca bunuri de productie, de investitie sau de consum si

autoritatea vamala efectueaza procedura de vamuire in forma completa, aplicand toate masurile de politica comerciala si incasand datoria vamala.

In UE, d.p.d.v. cantitativ, importul de marfuri este liberalizat. Totusi anumite categorii de marfuri sunt supuse unor restrictii cantitative sau regimului de control, in conformitate cu angajamentele internationale asumate.

Lista marfurilor supuse regimului licentelor se stabilesc periodic prin hotarari ale autoritatilor comunitare.


Agentii economici din UE sunt obligati sa realizeze importul in concordanta cu obiectul lor de activitate si sa ia masurile necesare pentru vamuirea marfurilor in vederea introducerii imediate a acestora in circuitul economic.

Metodele si formalitatile de vamuire prevazute in reglementarile europene se inscriu in normele si principiile generale convenite in GATT/OMC.

In cazul regimului de import, procesul de vamuire se deruleaza in forma cea mai completa, parcurgandu-se toate etapele, de la prezentarea marfii in vama, pana la acordarea liberului de vama.

In principal, in cazul acestui regim, autoritatile vamale realizeaza trei activitati :

vamuirea marfurilor

incasarea taxelor vamale si

aplicarea masurilor de politica comerciala a UE.

Impozitarea vamala a marfurilor importate este de regula compusa din : taxe vamale, TVA, accize si alte impozite indirecte.

In principiu, datoria vamala se plateste in momentul vamurii. Dar in cazul UE situatia este diferita. Piata interna unica n-a eliminat pana in prezent frontierele fiscale. Tarile membre continua sa-si gestioneze in mod autonom regimurile de TVA. Aceasta particularitate face ca, in frecvente cazuri, datoria vamala sa poata fi platita fractionat : taxa vamala este exigibila la intrarea marfii pe teritoriul vamal comunitar ; dar TVA-ul, fiind un impozit national pe consum, se percepe la intrarea marfii pe piata unui stat membru. In consecinta, regimul vamal de import in UE se diferentiaza in doua variante :

punerea marfurilor in libera practica si

punerea marfurilor in consum.

Varianta "punerii marfurilor in libera practica" se aplica atunci cand un import dintr-o tara terta este efectuat de catre o tara UE, dar marfurile in cauza nu sunt supuse consumului intern. In acest caz, importatorul achita doar taxele vamale din TARIC si poate cere exonerarea de la plata TVA. Marfii respective i se acorda regimul de "punere in libera practica", ceea ce inseamna ca:

marfa este eliberata de obligatiile de plata fata de vama europeana

marfa poate sa circule fara constrangeri in spatiul compus din cele 27 de tari membre ale UE ca orice alta marfa schimbata intre firme din state membre diferite.

Dar marfa in cauza nu poate fi oferita spre consum sau comercializata intr-un anumit stat membru decat dupa plata TVA si a altor taxe interioare aplicate in tara respectiva.

Regimul sau avizul de "punere in consum" se acorda dupa plata TVA-ului si a taxelor interioare nationale. Acordarea acestui regim presupune ca marfa este eliberata de orice obligatii de plata a taxelor vamale europene si a taxelor nationale.


Regimul vamal aplicat exporturilor din UE In sens strict, exportul definitiv cuprinde totalitatea marfurilor expediate in tarile terte, pe baze contractuale si destinate sa ramana permanent in afara teritoriului vamal comunitar. Prima conditie pentru ca marfurile sa poata fi exportate este ca ele sa dispuna de libera circulatie, adica sa nu faca obiectul unor restrictii sau prohibitii. Sunt considerate prohibite toate marfurile al caror export este interzis sub orice titlu prin reglemetarile legale.

Restrictionarile presupun doar indeplinirea unor conditii sau a unor formalitati speciale in vederea exportului (prezentarea de autorizatii speciale sau de licente etc.) ; in cazul neindeplinirii acestor conditii sau formalitati marfurile sunt tratate ca prohibite.

In principiu, exportul marfurilor din UE este liberalizat : la exportul din UE nu se percep taxe vamale, nu se aplica TVA si nici limitari cantitative. Fac exceptie insa :

anumite marfuri supuse unor restrictii cantitative ;

marfurile supuse regimului de control in conformitate cu angajamentele internationale asumate de UE privind neproliferarea armelor de distrugere in masa si a rachetelor purtatoare de incarcatura nucleara, precum si orice alte marfuri supuse controlului ;



marfurile restrictionate cantitativ temporar in scopul asigurarii echilibrului pietei, securitatii generale, protectiei patrimoniului cultural si artistic, precum si conservarii resurselor naturale apuizabile.

In UE exportul de marfuri poate fi efectuat de catre persoane juridice, cu sediul intr-un stat comunitar, in al caror obiect de activitate sunt prevazute astfel de operatiuni.

Marfurile exportate sunt supuse unor proceduri de vamuire complete, dar mai simplificate comparativ cu importurile.

Exportatorul este obligat sa completeze un DAU de export, doar in scop statistic. DAU de export se depune la biroul vamal in raza caruia se afla sediul exportatorului sau locul unde marfurile sunt ambalate sau incarcate pentru a fi exportate. In cazuri temeinic justificate DAU de export poate fi depus si la un birou vamal de frontiera din cadrul UE.

Pentru marfurile controlate si vamuite in interiorul unei tari, controlul vamal la frontiera UE se rezuma doar la verificarea numarului, seriei si integritatii sigiliilor vamale pe baza documentului vamal de export.

Sunt supuse controlului vamal de frontiera in forma completa :

mijloacele de transport si coletele destinate exportului, vamuite in interiorul spatiului comunitar, dar sosite la frontiera fara sigilii, cu sigilii violate, sau care nu corespund celor mentionate in documente si

mijloacele de transport in care exista prezumtia ca se afla si alte bunuri decat cele prevazute in documente.

Cand la birourile vamale de frontiera ale UE nu sunt conditii corespunzatoare efectuarii controlului, mijloacele de transport sunt indrumate catre cel mai apropiat punct de control care dispune de asemenea conditii. Transportul, manipularea, ambalarea si dezambalarea marfurilor in vederea efectuarii controlului vamal se fac pe cheltuiala declarantului vamal sau a reprezentantului acestuia.

Cand vamuirea se efectueaza la un birou vamal de interior, marfurile insotite de setul de documente de transport si vamuire sunt prezentate pentru control cu cel mult 24 de ore inaintea expeditiei.

Acordarea de catre autoritatea vamala competenta a "liberului de vama la export" incumba obligatia exportatorului de a scoate marfurile din teritoriul vamal al UE in starea, respectiv cantitatea si calitatea in care se aflau in momentul incheierii vamuirii. La Biroul vamal de plecare, exportatorul primeste pagina 3 din DAU, care va insoti marfurile pana la punctul vamal de iesire din UE. Aici, exemplarul 3 din DAU este remis exportatorului. Pe baza acestuia, firmei exportatoare i se deduce si i se returneaza TVA-ul aferent marfurilor expediate cu titlu definitiv in afara spatiului comunitar.

Regimurile vamale suspensive in UE (numite si regimuri economice) se aplica unor operatiuni cu titlu temporar, in scopul facilitarii schimburilor comerciale internationale. In esenta ele presupun suspendarea platii taxelor vamale catre organele comunitare pe o perioada bine delimitata, in cadrul careia marfurile se afla sub control si supraveghere vamala. Aceste regiuni permit operatorilor economici efectuarea unor operatii comerciale, fara a-si imobiliza fondurile pentru plata datoriei vamale. Functiile acestor regimuri sunt :

de a crea posibilitatea circulatiei libere a marfurilor care nu sunt destinate consumului pe teritoriul comunitatii sau pe teritoriul unora sau mai multor tari membre si

de a atrage marfuri pentru a fi utilizate temporar sau pentru a fi prelucrate.

Regimurile vamale suspensive se acorda numai la cerere. Solicitarea formulata in scris se aproba numai daca :

operatiunea comerciala vizata se incadreaza in tipul de operatiune beneficiar al regimului suspensiv solicitat ;

daca operatorul economic are capacitatea sa efectueze operatiunile carora le este destinata marfa pe perioada suspendarii;

daca sunt intrunite conditiile pentru ca autoritatea vamala sa poata exercita controlul si supravegherea vamala. Prin autorizarea regimurilor suspensive, autoritatea vamala isi asuma o serie de riscuri precum: riscul de substituire a bunurilor, riscul de sustragere sau disparitie, riscul de transformare si punere in consum in mod fraudulos etc. De aceea acordarea unui regim suspensiv se face numai in conditiile in care dupa acordarea liberului de vama autoritatea vamala are posibilitatea sa exercite supravegherea vamala, urmarind in principal respectarea conditiilor specifice regimului suspensiv acordat.

Daca titularul operatiunii depune garantiile vamale corespunzatoare. Autoritatile vamale solicita doua tipuri de garantii :

Garantii fizice, pentru identificarea ulterioara a marfurilor (respectiv : esantioane, mostre, inregistrarea numarului de serie, sigilarea autovehiculului de transport etc.) Acestea se preleva cu ocazia controlului fizic efectuat la trecerea prin punctul vamal al Uniunii.

Garantii financiare, pentru a acoperi nivelul taxelor vamale si a altor taxe care s-ar aplica in cazul incheierii operatiunii sau a anularii regimului suspensiv, precum si penalitatile aferente incalcarii regulilor impuse.

In aprobarea cererii, autoritatea vamala mentioneaza in mod expres perioada de suspendare. In functie de destinatia pe care marfa o primeste, regimul de suspendare acordat se poate finaliza la sfarsitul sau in cadrul termenului de suspendare prin scoaterea de sub regimul de supraveghere vamala si plasarea sub alt regim suspensiv sau definitiv.

Daca regimul vamal nu inceteaza in conditiile mentionate, taxele vamale se aplica din oficiu, de birourile vamale comunitare in baza unui act constatator, iar operatiunea se scoate din evidenta biroului vamal al UE. Cuantumul datoriei vamale se determina pe baza taxelor vamale in vigoare in UE la data inregistrarii declaratiei vamale pentru acordarea regimului suspensiv.

Daca se modifica scopul avut in vedere la acordarea regimului suspensiv, titularul operatiunii este obligat sa solicite biroului vamal in evidenta caruia se afla, acordarea unui alt regim vamal sau a altei destinatii vamale. De asemenea, prelungirea termenului in care se incheie regimul suspensiv se face la cererea expresa si justificata a titularului cu aprobarea autoritatii vamale a UE.

In legislatia UE, regimuri vamale suspensive sunt prevazute pentru urmatoarele tipuri de operatiuni :
1. Tranzitul vamal consta in transportul marfurilor de la un birou vamal al UE la alt birou vamal al UE sub supraveghere vamala, dar fara ca marfurile sa fie supuse platii taxelor vamale sau altor masuri de politica comerciale comuna.

Regimul vamal de tranzit se acorda pentru urmatoarele categorii de marfuri :

Marfurile straine aflate in trafic international pe teritoriul UE ;

Marfurile importate din tarile terte, nevamuite la intrarea in UE, aflate in trafic spre biroul vamal de interior spre care au fost dirijate ;

Marfurile vamuite la export la un birou vamal interior, aflate in trafic pe parcurs comunitar pana la punctul de iesire din spatiul UE.

In functie de categoriile de marfuri la care se aplica, in UE se diferentiaza doua tipuri de tranzit :
- tranzitul comunitar extern - T1 care se refera la transportul marfurilor provenind din terte tari intre doua birouri vamale din UE, fara plata taxelor vamale si

Tranzitul comunitar intern - T2 care acopera transportul marfurilor comunitare intre doua birouri vamale din UE. Acest tip de tranzit a fost extins si la tarile AELS sub numele de tranzit comun (reglementat prin Conventia privind Sistemul de Tranzit Comun). Daca la inceput tranzitul comunitar intern a fost rezervat transportului rutier si feroviar, ulterior s-a extins si la transportul maritim si aerian.

Titularii de tranzit sunt transportatorii bunurilor. Ei sunt obligati sa depuna direct sau prin reprezentanti la biroul vamal de plecare al UE declaratia vamala de tranzit insotita de specificatii, facturi si alte documente. In cazul in care tranzitul vamal se realizeaza sub acoperirea Conventiei Internationale TIR sau a Conventiei Internationale pentru Admiterea Temporara (Conventia ATA), in locul declaratiei vamale de tranzit se prezinta la biroul vamal de plecare carnetul TIR, respectiv carnetul ATA, care permit realizarea tranzitului, precum si supravegherea vamala a mijloacelor de transport si a marfurilor transportate.



Perioada de tranzitare se stabileste de catre biroul vamal de plecare in functie de categoria mijloacelor de transport, distanta de parcurs, conditiile atmosferice etc. Dar potrivit Sistemului de tranzit comun, durata tranzitului nu poate fi mai mare de opt zile in cadrul transportului cu mijloace rutiere si 20 de zile pe calea ferata.

In cazul tranzitului, operatiunea de vamuire consta in controlul vamal exterior al mijlocului de transport si in verificarea concordantei documentelor de tranzit vamal cu documentele de transport insotitoare. In caz de suspiciuni, organele vamale au dreptul sa efectueze controlul vamal al bunurilor transportate in tranzit.

Regimul vamal de tranzit se considera incheiat atunci cand marfurile si documentele corespunzatoare sunt prezentate la biroul vamal de destinatie. Titularul regimului de tranzit este obligat sa prezinte biroului vamal de destinatie marfurile in stare intacta, cu masurile de marcare si sigilare aplicate, in termenul stabilit de autoritatea vamala.

Biroul vamal de destinatie confirma in termen de 3 zile prezentarea marfurilor sosite si a declaratiei vamale de tranzit. Daca transportatorul nu prezinta marfurile la destinatie, le prezinta cu lipsuri sau substituiri eleste obligat sa plateasca taxele vamale aferente, care devin exigibile.

In cazul in care transportatorul nu prezinta marfurile la biroul vamal de destinatie, declaratia vamala de tranzit constituie un titlu executor pentru plata taxelor vamale si a altor drepturi de import.


Antrepozitul sau depozitul vamal in UE pate fi utilizat atat la export, cat si la import, atunci cand exista un decalaj in timp intre circulatia marfurilor si comercializarea acestora.

Antrepozitul sau depozitul vamal este un depozit infiintat si care functioneaza cu aprobarea si sub controlul autoritatii vamale comunitare, in care pot fi depozitate marfuri provenind din terte tari, inainte de a fi supuse oricarei masuri de politica comerciala si de impunere vamala, precum si marfuri provenind din spatiul UE, vamuite la export, pana la expedierea lor spre destinatia din exteriorul comunitatii.

In UE se practica doua tipuri de depozite vamale, fiecare cu mai multe variante, simbolizate prin litere si anume :

Antrepozite publice, de tip A,B si F numite si antrepozite reale. Sunt infiintate in centrele de trafic comercial intens si sunt destinate depozitarii marfurilor de catre orice persoana. Antrepozitul vamal public are o dubla supraveghere a autoritatii vamale si a administratiei care poate fi Camera de Comert a statului membru respectiv sau un port autonom.

Antrepozite private, utilizate frecvent de marile firme, in care sunt depozitate de regula marfurile detinatorului depozitului.

Optiunea operatorului pentru un anumit tip de antrepozit public sau privat este rezultatul unei analize comparative privind costurile, restrictiile - avantajele si facilitatile oferite.

Astfel, la import, antrepozitul vamal ofera avantaje in plan financiar - ce decurg din suspendarea platii taxelor vamale si a altor taxe pe o anumita perioada de timp, cat si in plan logistic - antrepozitarea oferind o anumita flexibilitate in organizarea firmei si in derularea tranzactiilor : agentul economic poate decide ulterior, sau modifica destinatia finala a marfurilor, respectiv livrarea pe piata nationala, pe piata unei alte tari membre sau pe piata unei tari terte.

La export, antrepozitarea vamala permite constituirea stocurilor pentru livrari esalonate in vederea distribuirii produselor prin propria retea pe piata externa sau spre clientii straini.

Sub aspectul costurilor, antrepozitele vamale publice sunt mai scumpe. Pentru firmele care nu au experienta in comertul international administratorul depozitului public poate oferi si consultanta pentru rezolvarea unor probleme.

Orice antrepozit se infiinteaza numai cu aprobarea autoritatii vamale. Proprietarul antrepozitului, in calitatea sa de depozitar si gestionar, pe perioada antrepozitarii are urmatoarele obligatii:

Sa indeplineasca conditiile de organizare a depozitului;

Sa se supuna controlului vamal

Sa conserve marfurile

Sa supravegheze marfurile

Sa inscrie in evidenta operativa, in forma stabilita de autoritatea vamala, marfurile, imediat ce ele au fost introduse in depozit.

De asemenea, autoritatea vamala poate cere detinatorului de antrepozit sa constituie o garantie care sa asigure plata taxelor vamale de import pentru marfurile nevamuite aflate in depozit. Garantiile reprezinta 10% din taxele vamale ce trebuie platite pentru marfurile de origine terta si 5% din valoarea TVA pentru marfurile comunitare.

In perioada antrepozitarii autoritatea vamala poate admite efectuarea unor operatiuni cum sunt: ambalarea, marcarea sau testarea in vedereas pregatirii pentru vanzare. Pentru asemenea operatiuni marfurile pot fi transferate temporar dintr-un depozit in altul. Regimul vamal de antrepozit se poate incheia prin:

Importul marfurilor

Plasarea marfurilor sub alt regim vamal suspensiv (prelucrarea activa sau pasiva, transformarea sub control vamal etc.)

Reexportul marfurilor antrepozitate

Exportul marfurilor din UE intr-o tara terta

Abandonarea marfurilor in favoarea autoritatilor publice sau

Distrugerea marfurilor sub control vamal

Pentru marfurile scoase din antrepozitul vamal si vamuite la import se platesc taxele vamale in vigoare. La determinarea valorii vamale pentru calculul impozitarii vamale nu se iau in consideratie cheltuielile cu antrepozitarea, conservarea su supravegherea marfii.

Regimurile de admitere temporara in UE  are 3 variante:

admiterea temporara la import

admiterea temporara la export numit si regimul de retur si

admiterea temporara a marfurilor aflate in circuit international, numit si regimul ATA.


Admiterea temporara la import, mai este denumita si "admiterea temporara propriu-zisa". De regula are ca obiect, bunuri destinate a fi reexportate in aceeasi stare, cu exceptia uzurii normale. Deci, acest regim vamal se aplica marfurilor importate in UE pentru o durata limitata in vederea utilizarii pentru activitati comerciale determinate, dupa care are loc un reexport.

Marfurile in cauza beneficiaza, pe perioada admiterii temporare, de suspendarea totala sau partiala a taxelor care ar fi impuse in cadrul unui regim definitiv.

Categoriile de bunuri pentru care se acorda cel mai frecvent regimul de admitere temporara la import sunt:

mostrele si esantioanele, care in sensul clasificarii vamale cuprind toate produsele sau articolele provenind din strainatate, destinate prospectarii comerciale.

Aici se incadreaza si bunurile destinate sa fie prezentate sau utilizate la expozitii, targuri, congrese sau alte manifestari similare.



Materialele profesionale (de presa, radiodifuziune, televiziune, cinematografie etc.) necesare pentru exercitarea profesiei de catre o persoana stabilita in strainatate;

Materialele pedagogice si stiintifice, materialul medico-chirurgical si de laborator destinat institutiilor sanitare;

Ambalajele ce urmeaza sa fie reexportate goale sau pline

Mijloacele de transport etc.


Regimul de retur se aplica marfurilor care au fost exportate temporar din UE si sunt reimportate, fiind reintroduse in spatiul comunitar intr-un anumit termen, fara a suferi vreo modificare, cu exceptia uzurii lor normale.

Exportul temporar, de regula, are ca obiect produsele trimise la targuri si expozitii internationale sau trimise in afara UE pentru diverse probe si incercari. La introducerea marfurilor, autoritatea vamala verifica daca ele n-au facut obiectul unei prelucrari in strainatate. Reintroducerea marfurilor in spatiul UE se face fara plata taxelor vamale.

In UE, operatiunile se export temporar iau sfarsit prin:

Reimportul marfurilor trimise temporar

Exportul definitiv al marfurilor trimise temporar sau

Emiterea din oficiu a unui act constatator se catre biroul vamal care are operatiunea in evidenta, in cazul in care marfurile nu sunt inapoiate din considerente economice sau cand nu respecta termenul stabilit.


Regimul ATA - este rezultatul Conventiei Internationale de la Bruxelles din 1961 (intre UE, SUA, AELS, Canada si Japonia). In baza acestei Conventii se accepta in UE importurile temporare cu scutire de taxe si exporturile temporare, libere de taxe de reimport.

Marfurile circula insotite de Carnetul ATA, care este un document vamal international ce permite exportul temporar de marfuri dintr-o tara aderenta la Conventie si folosirea acestor marfuri intr-o alta tara aderenta, fara plata taxelor vamale. Carnetul ATA este folosit in cazul exporturilor si importurilor temporare si al tranzitului.

Titularul carnetului ATA sau un reprezentant al acestuia, prezinta documentul biroului vamal competent, care verifica carnetul si marfurile.

Exportul marfurilor poate avea loc imediat dupa verificare sau mai tarziu, daca marfurile ies din teritoriul vamal al UE printr-un alt punct vamal.

Biroul vamal de iesire stabileste termenul in care se va face reimportul, care nu poate depasi un an. Depasirea termenului de reimport fixat de autoritatea vamala implica plata taxelor vamale si eventual chiar si a unei amenzi.


Transformarea sub control vamal este o operatiune care are ca obiect marfuri din tarile terte, introduse in teritoriul vamal al UE, care inainte de intrarea in circuitul comunitar sufera o serie deprelucrari de natura sa le transforme felul sau starea. Conditiile acordarii autorizatiei de transformare sub control vamal sunt:

Ca marfurile sa se regaseasca in produsele rezultate, numite produse transformate si

Ca marfurile sa nu mai poata fi reconstituite dupa ce a avut loc transformarea

Nu se acorda o asemenea autorizatie atunci cand operatiunea ar duce la eludarea regulilor de origine sau a restrictiilor cantitative impuse marfurilor imporate.

Termenul de valabilitate a autorizatiei se determina in functie de complexitatea operatiunii, dar nu poate depasi 2 ani. Prelungirea se acorda in mod exceptional la cererea temeinic justificata a titularului.

Plata drepturilor de import si aplicarea oricarei masuri de politica comerciala sunt suspendate pe durata transformarii. Ele se aplica insa produselor rezultate din transformare in momentul introducerii in circuitul economic comuniatar.

Incheierea regimului de transformare sub control vamal se face de titularul autorizatiei prin declaratia vamala. La intocmirea ei se tine cont de cantitatea marfurilor straine transformate prin aplicarea unei rate de randament.

Pe masura ce marfurile plasate sub regim de control vamal sunt efectiv transformate, titularul autorizatiei este obligat sa ceara pentru produsele rezultate acordarea unui regim vamal. Cantitatea ramasa netransfomata capata si ia o anumita destinatie vamala.

Cand pentru bunurile rezultate din transformare se solicita regimul vamal de import, valoarea in vama se determina in functie de optiunea titularului, prin una din urmatoarele metode:

Pe baza pretului de vinzare cu conditia ca acesta sa fie real sau

Pe baza valorii in valuta a unor marfuri similare importate intr-un moment apropiat.

Din aceste preturi se deduc cheltuielile de transformare.


Regimul vamal al perfectionarii active in UE. Perfectionarea activa sau lohn-ul activ consta in supunerea pe teritoriul vamal al UE la operatiuni de prelucrare a :

Marfurilor din afara comunitatii destinate reexportului sub forma de produse compensatorii, fara a face obiectul incasarii taxelor vamale sau a

Marfurilor puse in libera practica, din care o parte vor fi reexportate in afara UE. In acest caz se percep taxele vamale numai pentru produsele ce vor fi importate in UE.

Autorizatia de perfectionare activa se elibereaza numai persoanelor juridice din UE, cu conditia identificarii marfurilor importate in produsele compensatorii. Autorizatia fixeaza si randamentul perfectionarii, adica procentul de produse compensatorii obtinute dintr-o cantitate data de produse importate.

Regulamentul UE prevede, la latitudinea titularului operatiunii, alegerea intre doua variante de regimuri vamale posibile pentru perfectionarea activa: regimul suspensiv si regimul de rambursare.


Regimul suspensiv se bazeaza pe interpretarea ca materialele importate pentru a fi incorporate in produsul finit compensator tranziteaza teritoriul UE. In consecinta, ele beneficiaza de suspendarea platii taxelor vamale. Regimul de perfectionare activa cu suspendare se acorda pe o perioada determinata de timp, care sa acopere cel putin un ciclu de productie. Organele vamale pot stabili si termenul in interiorul caruia sa aiba lor reexportul produselor compensatorii.


Regimul de rambursare presupune ca importatorul sa plateasca taxele vamale, urmand ca dupa prelucrare si reexport sa solicite rambursarea lor, proportional cu ponderea materiilor importate in produsele livrate in compensatie.

Similar cu regimul de rambursare, dar practicat in alte operatiuni decat cele de lohn este asa numitul regim draw-back. Potrivit acestui regim, se restituie total sau partial taxele vamale de import percepute cu ocazia introducerii marfurilor in circuitul economic al UE, cu conditia ca ele sa fie reexportate in aceeasi stare sau incorporate in alte produse. Restituirea se face la solicitarea scrisa a importurilor sau a producatorilor, dar numai pentru cantitatea de materiale importate identificabila in produsele de reexport. Autoritatea vamala poate stabili un orizont de timp in care sa se efectueze reexportul. Cererile de restituire se depun o data cu DAU pentru export, obligatoriu dinaintea acordarii liberului de vama.


Regimul vamal al perfectionarii pasive in UE. Perfectionarea pasiva sau lohn-ul pasiv presupune exportul temporar de marfuri comunitare in afara teritoriului vamal al UE in vederea prelucrarii si ulterior importul produselor rezultate, cu exonerarea partiala de taxe vamale de import.

La import, produsele rezultate din prefectionarea pasiva nu sunt taxate la valoarea lor integrala. Din valoarea totala se deduce valoarea materiilor prime exportate anterior, taxandu-se numai valoarea corespunzatoare operatiunilor de prelucrare in exterior. La modul concret, regimul vamal al perfectionarii pasive se bazeaza pe asa numitul sistem al impozitarii diferentiate. Impozitarea diferentiata consta in deducerea din taxele aferente produselor finite importate in urma operatiunii de prelucrare pasiva a cunatumului taxelor care s-ar fi achitat pentru materiile prime exportate din UE in vederea prelucrarii, daca ele ar fi fost importate din tara terta in care s-a realizat prelucrarea pasiva.