Extinderea UE catre tarile din Europa Centrala si de Est. Aderarea Romaniei la UE

1. Extinderea UE : conditii, valuri de extindere

Uniunea Europeana de astazi, cu 27 de state membre si o populatie de aproximativ 500

de milioane de locuitori este rezultatul unui proces de integrare si extindere de peste jumatate

de secol, aflat in continua evolutie.

Uniunea Europeana manifesta deschidere fata de ideea aderarii oricarei tari europene democratice, care dispune de o economie de piata si de capacitatea administrativa necesara pentru a gestiona drepturile si obligatiile care decurg din statutul de membru. Asadar, procesul

de extindere este un proces aflat in continua evolutie.

UE a primit deja noi state membre in sanul ei, acestea aderand in valuri succesive. De asemenea, a creat o piata unica si o moneda unica si si-a extins responsabilitatile de la politica economica si sociala pana la politica externa si de securitate. Cu fiecare extindere, s-a imbogatit si diversitatea culturala si lingvistica, marca distinctiva a Uniunii Europene.

Procesul de extindere

Extinderile precedente au aratat cat de bine functioneaza procesul de integrare al

Uniunii Europene. Însa, deseori, o schimbare majora este o cauza de ingrijorare, cum s-a

intamplat si in cazul valului de extindere din 2004.

Pentru a raspunde acestor preocupari, in iunie 2006, liderii UE au convenit ca viitoarele

valuri de extindere vor lua in considerare capacitatea de absorbtie a Uniunii, fara ca acest lucru sa reprezinte o conditie prealabila pentru aderare.

Tarile candidate trebuie sa demonstreze ca vor fi capabile sa-si asume in intregime rolul de membri ai Uniunii. Pentru aceasta trebuie sa obtina sprijinul cetatenilor si sa respecte standarde si norme europene stricte de ordin politic, juridic si tehnic.

Tarile care doresc sa adere la UE pot parcurge diversele etape ale procesului de integrare doar dupa ce toate conditiile pentru fiecare etapa au fost respectate. Procedurile de admitere in UE sunt complexe, garantand ca noile state membre adera numai atunci cand indeplinesc toate cerintele si doar dupa ce institutiile UE, guvernele statelor membre si guvernele tarilor in cauza isi vor fi exprimat acordul in mod activ.. Astfel, perspectiva integrarii actioneaza ca un stimulent pentru promovarea reformelor. Politica UE cu privire la extindere garanteaza faptul ca acest proces este gestionat foarte scrupulos, astfel incat procesul de aderare sa aduca beneficii ambelor parti implicate, UE si tarilor in curs de aderare.

Etapele extinderii UE

În 1951, sase tari - Belgia, Germania, Franta, Italia, Luxemburg si Olanda - au intemeiat Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului si, ulterior, in 1957, Comunitatea Economica Europeana si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice.

Au urmat cinci valuri de extindere succesive:

1973 - Danemarca, Irlanda si Regatul Unit

1981 - Grecia

1986 - Spania si Portugalia

1995 - Austria, Finlanda si Suedia

2004 - Republica Ceha, Estonia, Cipru, Letonia, Lituania, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia

si Slovacia. A fost o extindere istorica, o reunificare a Europei dupa zeci de ani de separare.

La 1 ianuarie 2007, aderarea Romaniei si Bulgariei la UE a incheiat acest proces istoric.

Conditiile de aderare

În conformitate cu articolul 49 din Tratatul de la Maastricht (1992), orice stat european

care respecta principiile libertatii, democratiei, respectarii drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si ale statului de drept poate solicita sa devina membru al Uniunii.

Consiliul European de la Copenhaga din 1993 a adus clarificari suplimentare, sefii de

guvern ai statelor membre stabilind conditiile de baza care trebuie indeplinite pentru a putea

adera la UE. Pana in momentul aderarii, noile state membre trebuie sa dispuna de:

 institutii stabile care garanteaza democratia, statul de drept, drepturile omului si respectarea si protectia minoritatilor;

 economie de piata functionala si capacitatea de a face fata presiunii concurentiale si fortelor pietei din cadrul Uniunii;

 capacitatea de a prelua obligatiile de membru, inclusiv sprijinirea obiectivelor Uniunii.

Trebuie sa aiba o administratie publica capabila sa aplice si sa administreze legislatia

UE in mod concret.

Viitoarele extinderi

Statele membre UE au convenit ca perspectiva aderarii la UE sa existe si pentru

tarile din Europa de sud-est - Croatia, Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei, Albania, Bosnia si Hertegovina, Muntenegru, Serbia, Kosovo (in virtutea rezolutiei 1244 a Consiliului

de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite) si Turcia. Aderarea va fi posibila numai daca sunt satisfacute toate criteriile necesare.

În prezent, exista patru tari candidate: Croatia, Turcia, Fosta Republica Iugoslava

a Macedoniei si Islanda.

Negocierile de aderare cu primele doua tari au inceput la 3 octombrie 200 Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei a devenit tara candidata in decembrie 2005, insa negocierile de aderare nu au inceput inca. Consiliul European din 17 iunie 2010 a decis inceperea negocierilor de aderare cu Islanda.

Celelalte tari din Balcanii de Vest sunt considerate tari potential candidate, cu

perspectiva de a deveni state membre ale UE, de indata ce vor fi pregatite.

Pozitia Romaniei: Romania sprijina o politica a "usilor deschise" pentru statele care au vointa si capacitatea de a indeplini criteriile presupuse de extinderea UE.

Procesul de stabilizare i asociere este un proces stabilit de UE cu toate tarile din Balcanii

de Vest care are drept obiectiv apropierea progresiva a acestora de UE. Datorita acestui proces, aceste tari se bucura deja de acces liber la piata unica a UE pentru aproape toate exporturile lor, precum si de sprijin financiar din partea UE pentru eforturile depuse in directia realizarii reformelor. Piesa centrala a procesului consta in incheierea unui acord de

stabilizare si asociere, o relatie contractuala care stabileste drepturi si obligatii reciproce.

Acordurile de stabilizare si asociere se concentreaza asupra respectarii principiilor democratice esentiale si a elementelor centrale ale pietei unice europene.

2. Aderarea Romaniei la UE

Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, conform calendarului stabilit, incheind astfel un proces care a inceput la mijlocul anilor '90.

Romania a inceput drumul sau catre Uniunea Europeana la 1 februarie 1993, data la care a fost semnat Acordul de Asociere a Romaniei la Uniunea Europeana, document intrat integral in vigoare doi ani mai tarziu. Romania depunea oficial cererea de aderare la Uniune

in iunie 1995, iar in decembrie 1999, Consiliul European decidea deschiderea negocierilor de aderare cu Romania, alaturi de alte sase state. Oficial, negocierile au fost deschise la 15 februarie 2000.

Evolutia negocierilor de aderare la UE

În 2000 (pe durata Presedintiilor portugheza si franceza) au fost deschise 9 capitole si inchise 6 capitole: 16 - Întreprinderi mici si mijlocii; 17 - Stiinta si cercetare; 18- Educatie, formare profesionala si tineret; 26 - Relatii externe; 27 - Politica externa si

de securitate comuna; 12 - Statistica.

În 2001 (pe durata Presedintiilor suedeza si belgiana) au fost deschise 8 capitole si inchise 3 capitole: 8 - Pescuit; 23 - Protectia consumatorilor si a sanatatii; 5 - Dreptul societatilor comerciale.

În 2002 (pe durata Presedintiilor spaniola si daneza) au fost deschise ultimele 13 capitole si inchise 7 capitole : 11 - Uniunea Economica si Monetara; 13 - Politici sociale si ocuparea fortei de munca; 15 - Politica industriala; 19 - Telecomunicatii si tehnologia informatiilor; 20 - Cultura si audiovizual; 25 - Uniune vamala; 30 - Institutii.

În 2003 (pe durata Presedintiilor greaca si italiana) au fost inchise 6 capitole: 1 - Libera circulatie a marfurilor; 2 - Libera circulatie a persoanelor; 4 - Libera circulatie

a capitalului; 9 - Transporturi; 10 - Impozitare; 28 - Control financiar.

În 2004 (pe durata Presedintiilor irlandeza si olandeza) au fost inchise ultimele 9 capitole : 3 - Libera circulatie a serviciilor; 6 - Politica in domeniul concurentei; 7 - Agricultura; 14 - Energie; 21 - Politica regionala; 22 - Mediu; 24 - Justitie si Afaceri

Interne; 29 - Dispozitii financiare si bugetare; 31 - Diverse.

Negocierile de aderare au fost incheiate la nivel tehnic in cadrul Conferintei de

Aderare la nivel ministerial din 14 decembrie 2004, decizie confirmata de Consiliul European

de la Bruxelles din 16-17 decembrie din acelasi an. În acelasi timp, Consiliul a reafirmat si

calendarul de aderare:

aprilie 2005 - semnarea Tratatului de Aderare;

1 ianuarie 2007 - aderarea efectiva.

În perioada 1998-2006, Comisia Europeana a prezentat anual documente de evaluare privind parcursul european al Romaniei, aceste documente fiind de doua tipuri: rapoarte

privind stadiul pregatirilor in vederea aderarii si, respectiv, dupa semnarea Tratatului de Aderare, rapoarte comprehensive de monitorizare in care era prezentat stadiul indeplinirii angajamentelor asumate de Romania in negocierile de aderare.

La 25 aprilie 2005, la Luxemburg, a fost semnat Tratatul de Aderare a Romaniei si Bulgariei la UE de catre Romania si Bulgaria si de catre reprezentantii statelor membre ale Uniunii. Ulterior semnarii, Tratatul a fost supus procesului de ratificare in toate statele membre UE. Dupa finalizarea procesului de ratificare in toate statele membre, in noiembrie

2006, Romania a devenit stat membru al Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007.

Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana la 1 ianuarie 2007, Romania a

intrat intr-o noua etapa care presupune pregatirea si adoptarea masurilor necesare

eliminarii controalelor la frontierele interne, in vederea aderarii la spatiul Schengen. Eliminarea controalelor la frontierele interne ale Uniunii Europene este cel mai vizibil si mai important efect al procesului de integrare europeana.

Spatiul Schengen, a carui creare reprezinta o realizare istorica unica, nu poate functiona fara solidaritatea celor 25 de state membre in gestionarea frontierelor externe, concomitent cu asumarea unor responsabilitati pentru indeplinirea unui set de masuri comune acestor state.

Termenul asumat de autoritatile romane pentru indeplinirea acestui deziderat este

martie 2011. Ca masuri organizatorice, la nivelul Guvernului Romaniei a fost elaborat Planul

de Actiune Schengen, in vederea transpunerii si implementarii prevederilor comunitare, completat de Strategia nationala pentru manangementul integrat al Frontierei de Stat pentru perioada 2010-2012.

In acelasi context al aderarii la Uniunea Europeana, Romania si-a asumat

responsabilitatea implementarii dispozitiilor acquis-ului Schengen care sunt obligatorii de la

data aderarii (art.4 al Protocolului privind conditiile si aranjamentele referitoare la admiterea

Republicii Bulgaria si a Romaniei in Uniunea Europeana, anexat la Tratatul de Aderare al

Romaniei si Bulgariei).

Pentru Romania, prima etapa a aderarii a fost semnarea impreuna cu Republica

Bulgaria, in ianuarie 2008, a Declaratiei Comune privind aderarea la spatiul Schengen la data

de 30 martie 2011.

Cea de a doua etapa a constat in prezentarea raspunsurilor la Chestionarul de Evaluare

Schengen, in cadrul Grupului de Evaluare Schengen al Consiliului UE.

Ultima etapa este traversata in prezent si consta in evaluarea celor sapte domenii de interes: cooperare politieneasca, protectia datelor, consulate, frontiere maritime, frontiere aeriene, frontiere terestre, SIS/SIRENE.

Aderarea presupune incheierea cu succes a procesului de evaluare a Romaniei de catre experti delegati de statele membre, Consiliul UE si Comisia Europeana, prin indeplinirea unor conditionalitati tehnice, conform unui calendar prestabilit.

Pentru sprijinirea Romaniei si Bulgariei in perioada dintre data aderarii si sfarsitul anului 2009, a fost constituit instrumentul financiar Facilitatea Schengen destinat finantarii actiunilor la noile frontiere ale UE, pentru punerea in aplicare a acquis-ului Schengen si a controlului la frontiere (in conformitate cu Art.32, Tratatul de Aderare: PROTOCOL).