Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate





Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 




Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
COMPORTAMENTUL CONSUMATORILOR

COMPORTAMENTUL CONSUMATORILOR



1. Utilitatea Economiei


In sens general, utilitatea semnifica capacitatea unui bun economic de a satisface o nevoie.


In teoria economica exista 2 categorii de bunuri:






a)      bunuri libere (munte, mare, soare, aer) ce sunt obtinute din natura, sunt virtual nelimitate si nu presupun costuri ( sunt aparent gratuite)


b)      bunuri economice ce sunt obtinute in cadrul activitatii de productie, sunt limitate in oferta si presupun costuri


La randul lor bunurile economice se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:


dupa relatia existenta intre ele:


- bunuri complementare (stiloul si cerneala), bunuri ce se asociaza in consum

- bunuri substituibile (unt si margarina), bunuri ce satisfac aceeasi nevoie


in functie de modul cum participa la satisfacerea nevoilor, si avem (principalele 2 dintr-un total de 7):


- bunuri de consum, sau SATISFACTORI

- bunuri de productie, sau PRODFACTORI



Utilitatea in sens economic exprima satisfactia obtinuta prin consumarea unui bun economic.


Formele utilitatii economice sunt:


Utilitatea Totala (UT) exprima satisfactia obtinuta prin consumarea unor unitati succesive dintr-un bun economic.

Utilitatea marginala (Umg) exprima satisfactia obtinuta prin consumarea unei unitati suplimentare dintr-un bun economic.


Umg = ( ΔUT / ΔQ ) Unde: ΔUT - spor utilitate totala

ΔQ - cresterea cantitatii consumate

ΔQ = 1 ????





Legea Utilitatii Marginale (Umg) DESCRESCAND. (enuntata de Gossen in 1854):


,Pe masura ce creste cantitatea consumata dintr-un bun economic utilitatea marginala scade.'


Exempu: brutaria face covrigi. Nevoia - ne e foame; cumparam covrigi; primul e de foame; apoi mancam unul cate unul, de la 1 la 5.




Cantitatea

consumata

UT

Umg

Calcul








Umg=10/1       =10




Umg=(16-10)/1=6




Umg=(20-16)/1=4




Umg=(22-20)/1=2



Umg=(22-22)/1=0



Line Callout 3: Unde: 	Q - cantitate
UT -utititate totala
Umg -utilitate marginala
Rectangular Callout: Umg: 	punct de saturatie (satietate)Rectangular Callout: UT: 	punct de maxim

Analizand relatia dintre UT si Umg se observa:


pe masura ce creste cantitatea consumata dintr-un bun UT creste cu o rata descrescatoare iar Umg scade



cand UT este maxima Umg este minima (zero)

la prima unitate consumata dintr-un bun UT=Umg

Suma Umg reprezinta UT (Σ Umg=UT)



Alegerea si echilibrul consumatorului


Orice consumator rational isi stabileste in functie de venitul disponibil, preturile bunurilor economice si preferintele sale, unul sau mai multe programe de consum. Programul de consum reprezinta specificarea unor cantitati determinate din bunurilor economice.

Programul de consum ce asigura obtinerea a aceeasi UT se numesc programe de consum echivalente si se regasesc pe aceeasi curba de indiferenta in consum (isofelina).


Definitie: Curba ce reuneste programul de consum echivalent este egala cu curba de indiferenta in consum.


Programul de consum ce poate fi realizat de un consumator se regaseste pe dreapta venitului (linia bugetului) definit fiind ca dreapta ce reuneste ansamblu combinatilor de bunuri economice pe care un consumator poate sa le achizitioneze in functie de venitul disponibil si preturile bunurilor economice.


Ecuatia:           


V=Px*Qx + Py*Qy + . + Pz*Qz


Unde: V - venituri

Q - cantitatile x, y, z

P - pretul bunului x, y, z


Exemplu: V (venit) = 100, si vrem sa cumparam covrigi si paine.

Ppaine (pret paine)=5 si Pcovrig (pret covrig)=2, atunci rezulta:


100= 5*Qp + 2*Qc


Cantitatile maximale se calculeaza astfel:


Qp = 0 atunci 100=5*0 + 2*Qc, rezultand Qc = 50 buc.


Qc = 0 atunci 100=5*Qp + 2*0, rezultand Qp = 20 buc.


















Reprezentarea grafica ar fi:





Line Callout 2: Oricare punct de pe aceasta dreapta reprezinta combinatia maxima a celor 2 produse              




Atunci cand programul de consum pe care un consumator poate sa-l realizeze, consumatorul se afla in echilibru, iar programul de consum se numeste PROGRAM OPTIM. Echilibrul consumatorului presupune obtinerea utilitatii totale maxime in conditiile utilizarii integrale a venitului disponibil.











Echilibru poate fi analizat:


a)      din punct de vedere grafic: atunci cand dreapta venitului este tangenta cu curba de indiferenta in consum (isophelina)


Curba indiferentei in consum

 
Text Box: Bunul A



b)      din punct de vedere analitic: cand sunt indeplinite simultan conditiile:


cheltuirea integrala a venitului disponibil

egalizare Umg per unitatea monetara




adica: V = Px*Qx + Py*Qy               - punctul 1

Umgx / Px = Umgy / Py - punctul 2








Cercetarea si elasticitatea cererii



In sens microeconomic cererea reprezinta cantitatea dintr-un bun economic pe care un consumator (toti consumatorii) doreste sa o achizitioneze la un moment dat in functie de pretul bunurilor economice si de anumite imprejurari economice si extra economice date.


Cererea poate fi:

cerere individuala (a unui singur consumator)

cererea pietei (suma cererilor individuale)


Cel mai important factor ce influenteaza cererea este pretul de vanzare al bunurilor economice. Reactia dintre modificarea pretului si modificarea cererii este analizata cu ajutorul urmatorelor instrumente:

a)      beremul cererii; se prezinta sub forma unui tabel ce arata modificarea cererii in functie de modificarea pretului.



Pret

Cerere





C







C





Cp






Unde: C C - cererea 1, cererea 2; Cp -cererea pietii si Cp = C C


Se observa ca daca pretul creste cererea scade.


Legea Generala a cererii: exprima relatia negativa dintre modificarea pretului si modificarea cererii pentru toate bunurile normale 9bunurile normale sunt bunurile a caror cerere se modifica proportional cu veniturile, in sens pozitiv) si majoritatea bunurilor inferioare (adica acele bunuri care intre cerere si venituri exista o relatie negativa).

Conform legii generale a cererii cand pretul creste cererea scade - Caeteris Paribus [ceteris paribas] provine din latina si inseamna "celalalte conditii raman neschimbate", iar cand pretul scade cererea creste - Caeteris Paribus

Aceasta conditie se pune de exemplu in conditiile in care veniturile nu scad. Sunt si exceptii, paradoxuri, cum ar fi:

la marfurile inferioare chiar daca creste pretul poate creste cererea

scumpirea artificiala a unui produs poate produce cerere


c)      Diagrama cererii reprezinta un grafic ce arata modificarea cererii in functie de modificarea pretului ( in grafic sunt folosite datele din tabelul de mai sus: pret si C1):




Rectangular Callout: Diagrama Cererii


Conditiile cererii

venitul disponibil (relatie directa, venitul creste deci cererea creste)

preferintele consumatorului (relatie directa)

previziuni privind evolutia pretului

numarul si structura populatiei (populatie numeroasa in zona creste cererea)


Elasticitatea cererii - exprima sensibilitatea cererii la conditiile ce o influenteaza si se determina cu ajutorul coeficientului de elasticitate al cererii (Kec) ce poate fi calculat in functie de pret, in functie de venit si in functie de pretul altor bunuri.


in functie de pret:



in functie de venit:






in functie de pretul altor bunuri:



Coeficientul de elasticitate al cererii (Kec) calculat in functie de pret si venit poate lua valorile:


>1 - cererea este elastica, modificarea relativa a cererii este mai mare decat modificarea relativa a pretului ( Δ%Q > Δ%P )


<1 - cererea este inelastica, modificarea procentuala a cererii este mai mica decat modificare procentuala a pretului (ex: medicamentele) ( Δ%Q < Δ%P)


- are elasticitate unitara, se modifica invers proportional fata de pret

( Δ%Q = Δ%P )


à - cererea este perfect elastica, la un anumit nivel al pretului cantitatea ceruta tinde spre infinit ( P─ pret constant, Qà cantitatea tinde spre infinit)x


- cererea este perfect inelastica; indiferent de modificarea pretului cererea este constanta ( P ⁄ ↓ ⁄ ─, Q ─ ) X

Note x aceste valori sunt pur teoretice


Determinarea elasticitatii cererii este importanta pentru producatori intrucat ii permite stabilirea politicilor privind pretul de vanzare.


Astfel in cazul cererii elastice intre modificarea venitului producatorului exista o relatie negativa, iar in cazul cererii inelastice exista o relatie pozitiva


P V

Kec > 1  - cerere elastica

P V


P V

Kec < 1    - cerere inelastica

P V