|
Politica de confidentialitate |
|
• domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur | |
A. Necesitatea si importanta CA ca indicator de performanta
B. Analiza dinamica si structurala a CA
C. Analiza factoriala a CA
Exista mai multe modele printre care:
Modelul multiplicativ:
Pentru analiza factoriala se stabileste ordinea factorilor:
Model pentru determinarea CA in fuctie de cantitate si pret
(pretabil nu numai pentru activitatea de productie)
Exista 3 cazuri pe care le putem discuta in acest model:
Productia (vanzarea) NU are caracter omogen
In acest caz:
Principala dificultate este reprezentata prin exprimarea la pretul de baza:
Productia ARE un caracter omogen
Qv : volumul total al vanzarilor
In acest caz exista 3 fatori de influenta:
Ex: Pentru societatea delta. sa se analizeze evolutia CA pornind de la urmatoarele date (se remarca un caracter omogen al vanzarilor si se va proceda la utilizarea metodei 3):
Determinarea variatiei CA
Determinarea influentelor modificarii factorilor asupra variatiei CA
Se poate determina prin 2 procedee
PROCEDEUL DIRECT
Influenta variatiei factorului cantitativ asupra variatiei CA
Influenta modificarii structurii vanzarilor asupra CA
gi se modifica datorita modificarii cererii pe piata sau datorita unor disfunctionalitati din cadrul intreprinderii.
Influenta modificarii pretului mediu de vanzare asupra variatiei CA
Concluzii:
trebuie sa se continue cresterea productiei
asupra structurii se poate actiona in sensul maririi ponderii produselor vandute cu pret mare
PROCEDEUL INDIRECT
1.
2. 3.
D. Reflectarea moficarii CA in principalelele performante econoico-financiare ale intreprinderii
Daca profitul mediu la 1 leu CA ramane constant, la cresterea CA, profitul creste.
Influenta modificarii CA asupra profitului aferent CA
Influenta modificarii CA asupra vitezei de rotatie a ACR
(+) = Incetinirea vitezei de rotatie a fost posibila datorita scaderii CA. Cresterea CA determina accelerarea vitezei de rotatie prin scaderea nr. de zile de rotatie.
Influenta modificarii CA asupra eficientei utilizarii
Fortei de munca
Mijloacelor fixe
Mijloacelor fixe active
Activelor imobilizate
EFICIENTA:
Daca CA creste atunci si eficienta creste.
VA exprima cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie si in special a fortei de munca si a capitalului peste valoarea bunurilor si serviciilor provenite de la terti si utilizate in cadrul activitatii curente a intreprinderii. Ea reprezinta sursa de acumulare care permite remunerarea tuturor factorilor participanti in mod direct sau indirect la activitatea economica a intreprinderii. VA prezinta interes nu numai in calitate sa de indicator de performanta ci si pentru ca exprima contributia intreprinderii la crearea PIB. Sursele informationale de baza utilizate in analiza VA sunt: contul de profit si pierdere, notele explicative ale situatiilor financiare si balanta de verificare.
In literatura de specialitate sunt prezentate 2 metode de calcul pentru VA:
a. METODA SINTETICA
Presupune determinarea VA pornind de la volumul total de activitate desfasurata de intreprindere din care se inlatura consumurile provenite de la terti:
Astfel:
daca intreprinderea desfasoara activitate productiva
VA = Qex - M
Qex= Qvd + DQsto+Qimo
Informatii despre nivelul consumurilor intermediare (M) gasim atat in Cpp cat si in balanta de verificare.
In cadrul consumurilor intermediare includem cheltuielile cu mp, materiale, energie electrica, apa, protocol, salarii, publicitate, ch cu deplasarea si detasarea, ch cu telecomunicatii, comisioane bancare precum si alte servicii prestate de terti.
daca intreprinderea desfasoara activitate comerciala
VA= Vvzmf - Cmf - = MC -
unde:
Vvzmf: venituri din vanzarea marfurilor
Cmf: costul marfurilor vandute
: consumuri intermediare legate de activitatea de comert
daca intreprinderea desfasoara activitate mixta
VA= (Qex + MC) - (M + )
b. METODA ADITIVA
Presupune determinarea VA prin insumarea elementelor componente. In general metoda aditiva este utilizata pentru analiza structurala a VA:
VA = Cp + Cam + Cdob + CI,T +
unde:
Cp, am, dob, I,T, : cheltuieli cu personalul, amortizarea,. dobanzile,. impozitele si taxele (fara TVA; CAS, CASS, somaj - sunt incluse la cheltuielile cu personalul)
: rezultat din exploatare corectat cu:
Cu ajutorul VA se calculeaza:
a. rata de crestere a intreprinderii
CA e privita ca
fiind capacitatea de a vinde. VAe privita ca
fiind capacitatea de a produce.
Cu cat Rc este mai mare cu atat
capactatea intrearinderii de a obtine VA este mai mare.
b. rata gradului de integrare
In functie de diensiunea ratei, putem deduce daca o intreprindere are o activitate comerciala (20 - 30%) sau productiva (> 40%)
Pentru analiza dinamica si structurala se folosesc indici.
VA = Cp + Cam + Cdob + CI,T +
Ratele de structura
a. Rata de remunerare a personalului angajat
Rp= . Cu cat rata e mai mare cu atat intreprinderea remunereaza mai bine angajatii sai.
b. Rata de remunerare a capitalului
Rc= . Dimensiunea Cam este data de politica de investitii si sistemul de amortizare folosit.
c. Rata de remunerare a statului
.
d. Rata de remunerare a sistemului bancar
. Dimensiunea este marcata de politica de finantare a societatii, de dobanda aferenta creditelor contractate, etc.
e. Rata de remunerare a intreprinderii
.
Daca indicele elementelor componente este mai mic decat indicele VA, atunci spunem ca a scazut ponderea acelui element in totalul VA.
Spre exemplu: Icp = 103%, iar IVA= 110% atunci spunem ca a scazut ponderea cheltzielilor cu personalul in total VA.
In componenta VA se disting 2 categorii de elemente astfel:
VA = elemente de natura cheltuielilor (Ec) + . Deci putem discuta de o crestere a VA si reflectarea cresterii starii de performanta a intreprinerii atunci cand IVA> IEc deoarece aceasta reflecta o crestere intr-o mai mare masura a .
Ideal cresterea VA ar trebui sa se datoreze cresterii valorii medii adaugate
Nr. crt. |
Indicatori |
Nivel precedent |
Nivel efectiv |
I (%) |
|
nr mediu de salariati |
|
|
|
|
T fond total de timp |
|
|
|
|
timp mediu de lucru pe un salariat |
|
|
|
|
Qex productia exercitiului |
|
|
|
|
M |
|
|
|
|
VA |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Se va folosi modelul II.
Determinarea variatiei VA
DVA = VA1 - VA0 = 75.004.734 - 54.818.176 = + 20.186.558
Influenta modificarilor factorilor asupra variatiei VA
Influenta modificarii Qex asupra variatiei VA
Din care
datorita:
1.1. Influenta modificarii fondului total de timp (T) asupra variatiei VA
Din care
datorita:
Influenta variatiei nr. med. de sal. () asupra var. VA
Influenta variatiei tp. med. de lucru () asupra var. VA
1.2. Influenta modificarii prod. med. orare () asupra variatiei VA
Influenta modificarii asupra variatiei VA
Din care
datorita:
2.1. Influenta modificarii structurii productiei exercitiului asupra var VA
2.1. Influenta modificarii structurii productiei exercitiului asupra var VA
Din analiza VA se constata o crestere a acesteia cu 20.186.558 mii lei, respectiv 36,82%. Evidentiind evolutia VA in paralel cu cea inregistrata de productia exercitiului se constata o majorare a gradului de valorificare a resurselor materiale achizitionate de la terti, situatie apreciata ca fiind favorabila asupra starii de performanta a intreprinderii. Aprofundand analiza la nivelul factorilor directi de influenta se constata ca plusul de valoare s-a datorat atat majorarii volumului de activitate cat si eficientizarii activitatii desfasurate. Politica de majorare a numprului de salariati sustinuta de o productivitate in crestere a avut la baza rezervele existente pe linia optimizarii gradului de inzestrare tehnica. Reducerea gradului de utilizare a timpului disponibil ridica probleme privind modul de utilizare a resurselor umane. Cresterea valorii medii adaugate la 1 leu productia exercitiului exprima eficacitatea procesului de productie, viabilitatea deciziilor privind politicile comerciale. astfel se evidentiaza pe de o parte influenta favorabila a modificarii structurii productiei exercitiului in sesnsul cresterii ponderii produselor cu o valoare medie adaugata la 1 leu productia exercitiului superioara mediei existente la nivel de intreprindere in perioada precedenta.
Principalele masuri ce se impun in sensul cresterii calorii constau in:
imbunatatirea utilizarii timpului de lucru
cresterea productivitatii muncii
cresterea gradului de valorificare a m.p. si materialelor
imbunatatirea calitatii produselor
cresterea gradului de inzestrare tehnica.
|