Administratorii societatii comerciale pe actiuni

Ssitemul unitar

Desemnarea administratorilor. Societatea pe actiuni este administrata de unul sau mai multi administratori, numarul acestora fiind totdeauna impar. Cand sunt mai multi administratori, ei constituie un consiliu de administratie.

Societatile pe actiuni ale caror situatii financiare anuale f ac obiectul unei obligatii legale de auditare sunt administrate de cel putin 3 administratori.

Desemnarea sau numirea[1] administratorului se face in mod diferit in functie de cum aceasta operatiune are loc la constituirea societatii comerciale sau ulterior, in timpul functionarii societatii.

Numirea administratorului este de competenta adunarii generale a actionarilor (art. 137¹ din Legea nr. 31/1990) .

Incompatibilitati speciale privind desemnarea administratorilor. Legea nr.31/1990, in art.142 alin.5,  mentioneaza ca membrii comitetului de directie si directorii unei societati pe actiuni nu vor putea fi, fara autorizarea consiliului de administratie, administratori, membrii ai comitetului de directie, cenzori sau asociati cu raspundere nelimitata in alte societati concurente sau avand acelasi obiectiv, nici nu vor putea exercita acelasi comert sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane, sub pedeapsa revocarii si raspunderii pentru daune.

De asemenea, potrivit art.144³ din Legea nr.31/1990, administratorul care are intr-o anumita operatiune direct sau indirect, interese contrare intereselor societatii trebuie sa instiinteze despre aceasta pe ceilalti administratori si cenzori si sa nu ia parte la nici o deliberare privitoare la aceasta operatiune. Aceeasi obligatie o are administratorul in cazul in care, intr-o anumita operatiune, stie ca sunt interesate sotia, rudele sau afinii sai pana la gradul al patrulea inclusiv. Administratorul care nu a respectat aceste interdictii va raspunde de daunele ce au rezultat pentru societate.

Administratorii neexecutivi si directorii societatii. In cazul in care intr-o societate pe actiuni are loc delegarea atributiilor de conducere catre directori, conform art. 143, majoritatea membrilor consiliului de administratie va fi formata din administratori neexecutivi.Potrivit Legii nr. 31/1990, membri neexecutivi ai consiliului de administratie sunt cei care nu au fost numiti directori, in conformitate cu art. 143

Astfel, consiliul de administratie poate delega conducerea societatii unuia sau mai multor directori, numind pe unul dintre ei director general; directorii pot fi numiti dintre administratori sau din afara consiliului de administrati;. director al societatii pe actiuni este numai acea persoana careia i-au fost delegate atributii de conducere a societatii, iar orice alta persoana, indiferent de denumirea tehnica a postului ocupat in cadrul societatii, este exclusa de la aplicarea normelor Legii nr. 31/1990 cu privire la directorii societatii pe actiuni.

In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale f ac obiectul unei obligatii legale de auditare financiara, delegarea conducerii societatii in conformitate cu art. 143 alin. 1 este obligatorie.

Directorii sunt responsabili cu luarea tuturor masurilor aferente conducerii societatii, in limitele obiectului de activitate al societatii si cu respectarea competentelor exclusive rezervate de lege sau de actul constitutiv consiliului de administratie si adunarii generale a actionarilor. Modul de organizare a activitatii directorilor poate fi stabilit prin actul constitutiv sau prin decizie a consiliului de administratie.

Consiliul de administratie este insarcinat cu supravegherea activitatii directorilor si orice administrator poate solicita directorilor informatii cu privire la conducerea operativa a societatii.

Directorii vor informa consiliul de administratie in mod regulat si cuprinzator asupra operatiunilor intreprinse si asupra celor avute in vedere.

Directorii pot fi revocati oricand de catre consiliul de administratie. In cazul in care revocarea survine fara justa cauza, directorul in cauza este indreptatit la plata unor daune-interese.

Adminsitratorii independenti. Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se poate prevedea ca unul sau mai multi membri ai consiliului de administratie trebuie sa fie independenti.

Un administrator nu este considerat independent in special daca:

a) este director al societatii sau al unei societati controlate de catre aceasta ori a indeplinit o astfel de functie in ultimii 5 ani;

b) este salariat al societatii sau al unei societati controlate de catre aceasta ori a avut un astfel de raport de munca in ultimii 5 ani;

c) primeste sau a primit de la societate ori de la o societate controlata de aceasta o remuneratie suplimentara sau alte avantaje, altele decat cele corespunzand calitatii sale de administrator neexecutiv;

d) este sau reprezinta un actionar semnificativ al societatii;

e) are sau a avut in ultimul an relatii de afaceri cu societatea ori cu o societate controlata de aceasta, fie personal, fie ca asociat, actionar, administrator, director sau salariat al unei societati care are astfel de relatii cu societatea;

f) este sau a fost in ultimii 3 ani asociat ori salariat al actualului auditor financiar al societatii sau al unei societati controlate;

g) este director intr-o alta societate in care un director al societatii este administrator neexecutiv;

h) a fost administrator neexecutiv al societatii mai mult de 3 mandate;

i) este sot/sotie sau ruda pana la gradul al IV-lea inclusiv cu un director al societatii sau cu o persoana aflata in una dintre situatiile prevazute la lit. a) - h).

Puterile administratorului. Din dispozitiile Legii nr.31/1990 rezulta ca puterile administratorilor sunt foarte largi . Potrivit art.70 alin.1 din lege, administratorii pot face toate operatiunile cerute pentru aducerea la indeplinire a obiectului societatii, afara de restrictiile stabilite in contractul de societate.

Legea nr.31/1990 prevede anumite limite ale puterilor administratorilor, in privinta actelor de dispozitie de o anumita importanta, cu scopul protejarii intereselor societatii

Puterea de reprezentare a administratorului trebuie exprimata in mod expres si nu se limiteaza numai la incheierea de raporturi juridice cu tertii, ci implica si dreptul de reprezentare in justitie a societatii de catre administratorul caruia i-a fost conferita[4].

Ca reprezentant al societatii, administratorul are dreptul sa stea in instanta in calitate de reclamant sau parat. Mandatul de reprezentare in justitie subzista chiar daca, dupa imputernicirea unui avocat in acest scop de catre administrator, functia acestuia a incetat .

Consiliul de administratie este insarcinat cu indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege pentru adunarea generala a actionarilor.

Consiliul de administratie are urmatoarele competente de baza, care nu pot fi delegate directorilor:

a) stabilirea directiilor principale de activitate si de dezvoltare ale societatii;

b) stabilirea sistemului contabil si de control financiar si aprobarea planificarii financiare;

c) numirea si revocarea directorilor si stabilirea remuneratiei lor;

d) supravegherea activitatii directorilor;

e) pregatirea raportului anual, organizarea adunarii generale a actionarilor si implementarea hotararilor acesteia;

f) introducerea cererii pentru deschiderea procedurii insolventei societatii, potrivit Legii nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

Insa nu pot fi delegate directorilor atributiile primite de catre consiliul de administratie din partea adunarii generale a actionarilor, in conformitate cu art. 114

Consiliul de administratie reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, consiliul de administratie reprezinta societatea prin presedintele sau. Prin actul constitutiv, presedintele si unul sau mai multi administratori pot fi imputerniciti sa reprezinte societatea, actionand impreuna sau separat. O astfel de clauza este opozabila tertilor.

Prin acordul lor unanim, administratorii care reprezinta societatea doar actionand impreuna pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni.

In cazul in care consiliul de administratie deleaga directorilor atributiile de conducere a societatii in conformitate cu art. 143, puterea de a reprezenta societatea apartine directorului general.

Consiliul de administratie inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. Acestea depun la registrul comertului specimene de semnatura.

Limitele puterilor administratorilor. Potrivit art. 150, daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel si sub rezerva dispozitiilor art. 44¹, sub sanctiunea nulitatii, administratorul va putea, in nume propriu, sa instraineze, respectiv sa dobandeasca, bunuri catre sau de la societate, avand o valoare de peste 10% din valoarea activelor nete ale societatii, numai dupa obtinerea aprobarii adunarii generale extraordinare, in conditiile prevazute la art. 115.

De asemenea, daca prin actul constitutiv nu se dispune altfel si sub rezerva dispozitiilor art. 44¹, sub sanctiunea nulitatii, administratorul va putea, in nume propriu, sa instraineze, respectiv sa dobandeasca, bunuri pentru sine de la societate, numai dupa obtinerea aprobarii adunarii generale extraordinare, in conditiile prevazute la art. 115.

Aceste doua limitari nu se aplica si operatiunilor de inchiriere sau leasing.

Valoarea se va calcula prin raportare la situatia financiara aprobata pentru anul financiar precedent celui in care are loc operatiunea ori, dupa caz, la valoarea capitalului social subscris, daca o asemenea situatie financiara nu a fost inca prezentata si aprobata.

Prevederile art. 150 sunt aplicabile si operatiunilor in care una dintre parti este sotul administratorului ori ruda sau afin, pana la gradul al patrulea inclusiv, al acestuia; de asemenea, daca operatiunea este incheiata cu o societate civila sau comerciala la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator sau director ori detine, singura sau impreuna, o cota de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris, cu exceptia cazului in care una dintre societatile comerciale respective este filiala celeilalte.

Interdictii. Este interzisa creditarea de catre societate a administratorilor acesteia, prin intermediul unor operatiuni precum:

a) acordarea de imprumuturi administratorilor;

b) acordarea de avantaje financiare administratorilor cu ocazia sau ulterior incheierii de catre societate cu acestia de operatiuni de livrare de bunuri, prestari de servicii sau executare de lucrari;

c) garantarea directa ori indirecta, in tot sau in parte, a oricaror imprumuturi acordate administratorilor, concomitenta ori ulterioara acordarii imprumutului;

d) garantarea directa ori indirecta, in tot sau in parte, a executarii de catre administratori a oricaror alte obligatii personale ale acestora fata de terte persoane;

e) dobandirea cu titlu oneros ori plata, in tot sau in parte, a unei creante ce are drept obiect un imprumut acordat de o terta persoana administratorilor ori o alta prestatie personala a acestora.

Aceste interdictii sunt aplicabile si operatiunilor in care sunt interesati sotul sau sotia, rudele ori afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv ai administratorului; de asemenea, daca operatiunea priveste o societate civila sau comerciala la care una dintre persoanele anterior mentionate este administrator ori detine, singura sau impreuna cu una dintre persoanele sus-mentionate, o cota de cel putin 20% din valoarea capitalului social subscris.

Interdictiile de mai sus nu se aplica:

a) in cazul operatiunilor a caror valoare exigibila cumulata este inferioara echivalentului in lei al sumei de 5.000 de euro;

b) in cazul in care operatiunea este incheiata de societate in conditiile exercitarii curente a activitatii sale, iar clauzele operatiunii nu sunt mai favorabile persoanelor mentionate la art. 144⁴ alin. 1 si 2 decat cele pe care, in mod obisnuit, societatea le practica fata de terte persoane.

Raspunderea administratorilor. Membrii consiliului de administratie isi vor exercita mandatul cu loialitate, in interesul societatii. Administratorul nu incalca aceasta obligatie daca, in momentul luarii unei decizii de afaceri, el este in mod rezonabil indreptatit sa considere ca actioneaza in interesul societatii si pe baza unor informatii adecvate.

Membrii consiliului de administratie nu au voie sa divulge informatiile confidentiale si secretele de afaceri ale societatii, la care au acces in calitatea lor de administratori. Aceasta obligatie le revine si dupa incetarea mandatului de administrator.

Administratorii sunt raspunzatori de indeplinirea tuturor obligatiilor, potrivit prevederilor art. 72 si 73.

Administratorii raspund fata de societate pentru prejudiciile cauzate prin actele indeplinite de directori sau de personalul incadrat, cand dauna nu s-ar fi produs daca ei ar fi exercitat supravegherea impusa de indatoririle functiei lor.

Administratorii sunt solidar raspunzatori cu predecesorii lor imediati daca, avand cunostinta de neregulile savarsite de acestia, nu le comunica cenzorilor sau, dupa caz, auditorilor interni si auditorului financiar.

In societatile care au mai multi administratori raspunderea pentru actele savarsite sau pentru omisiuni nu se intinde si la administratorii care au facut sa se consemneze, in registrul deciziilor consiliului de administratie, impotrivirea lor si au incunostintat despre aceasta, in scris, pe cenzori sau auditorii interni si auditorul financiar.

Potrivit art. 144³ administratorul care are intr-o anumita operatiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor societatii trebuie sa ii instiinteze despre aceasta pe ceilalti administratori si pe cenzori sau auditori interni si sa nu ia parte la nicio deliberare privitoare la aceasta operatiune. Aceasta obligatie o are administratorul in cazul in care, intr-o anumita operatiune, stie ca sunt interesate sotul sau sotia sa, rudele ori afinii sai pana la gradul al IV-lea inclusiv.

Administratorul care nu a respectat aceste interdictii raspunde pentru daunele care au rezultat pentru societate.

Revocarea administratorului Revocarea administratorilor se face de catre adunarea generala a actionarilor in conditiile de cvorum si majoritatea prevazuta de lege pentru luarea hotararilor de catre acest organ de decizie al societatii (art.112 din Legea nr.31/1990) indiferent daca administratorii au fost desemnati prin actul constitutiv sau ulterior prin adunarea generala a actionarilor

Pornind de la caracterul intuitu personae al calitatii de administrator, in toate cazurile avem de a face cu o revocare ad nutum, in sensul ca aceasta poate interveni oricand si independent de vointa sau de vreo culpa contractuala a administratorului, fiind atributul exclusiv al organului de decizie al societatii, competent sa numeasca ori sa revoce administratorul.

Cu privire la revocarea ad nutum a administratorilor s-a pronuntat atat doctrina cat si jurisprudenta retinand ca in timp ce un mandat obisnuit este revocabil prin natura lui, mandatul administratorilor unei societati comerciale este revocabil nu numai prin natura, ci chiar prin esenta lui.

Administratorul care considera revocarea abuziva nu poate formula actiune de reintegrare in functie ci numai actiune in pretentii pentru daune interese compensatorii daca prin revocare i-au fost aduse anumite prejudicii[9] (art.391 C. com. - "mandantul sau mandatarul care, fara justa cauza, prin revocarea sau renuntarea sa intrerupe executarea mandatului, raspunde de daune interese"). Cu toate acestea actionarii pot prevedea in actul constitutiv ca nu se datoreaza daune interese compensatorii in caz de revocare.

Sistemul dualist.

Conform art. 153 prin actul constitutiv se poate stipula ca societatea pe actiuni este administrata de un directorat si de un consiliu de supraveghere.

Directoratul. Conducerea societatii pe actiuni revine in exclusivitate directoratului, care indeplineste actele necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii, cu exceptia celor rezervate de lege in sarcina consiliului de supraveghere si a adunarii generale a actionarilor. Directoratul isi exercita atributiile sub controlul consiliului de supraveghere.

Directoratul este format din unul sau mai multi membri, numarul acestora fiind totdeauna impar. Cand este un singur membru, acesta poarta denumirea de director general unic. In cazul societatilor pe actiuni ale caror situatii financiare anuale f ac obiectul unei obligatii legale de auditare, directoratul este format din cel putin 3 membri.

Desemnarea membrilor directoratului revine consiliului de supraveghere, care atribuie totodata unuia dintre ei functia de presedinte al directoratului. Membrii directoratului nu pot fi concomitent membri ai consiliului de supraveghere.

Membrii directoratului pot fi revocati oricand de catre consiliul de supraveghere. Actul constitutiv poate prevedea ca ei pot fi revocati si de catre adunarea generala ordinara a actionarilor. Daca revocarea lor survine fara justa cauza, membrii directoratului sunt indreptatiti la plata unor daune-interese.

Directoratul reprezinta societatea in raport cu tertii si in justitie. In lipsa unei stipulatii contrare in actul constitutiv, membrii directoratului reprezinta societatea doar actionand impreuna. In situatia in care membrii directoratului reprezinta societatea doar actionand impreuna, prin acordul lor unanim, acestia il pot imputernici pe unul dintre ei sa incheie anumite operatiuni sau tipuri de operatiuni. Directoratul inregistreaza la registrul comertului numele persoanelor imputernicite sa reprezinte societatea, mentionand daca ele actioneaza impreuna sau separat. Acestea vor depune la registrul comertului specimene de semnatura.

Cel putin o data la 3 luni, directoratul prezinta un raport scris consiliului de supraveghere cu privire la conducerea societatii, cu privire la activitatea acesteia si la posibila sa evolutie. Pe langa aceasta informare periodica, directoratul comunica in timp util consiliului de supraveghere orice informatie cu privire la evenimentele ce ar putea avea o influenta semnificativa asupra situatiei societatii.

Consiliul de supraveghere. Consiliul de supraveghere reprezinta societatea in raporturile cu directoratul.

Membrii consiliului de supraveghere sunt numiti de catre adunarea generala a actionarilor, cu exceptia primilor membri, care sunt numiti prin actul constitutiv. Numarul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv, insa acesta nu poate fi mai mic de 3 si nici mai mare de 11.

Membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai directoratului. De asemenea, ei nu pot cumula calitatea de membru in consiliul de supraveghere cu cea de salariat al societatii.

Consiliul de supraveghere alege dintre membrii sai un presedinte al consiliului. In cazul vacantei unui post de membru in consiliul de supraveghere, consiliul poate proceda la numirea unui membru provizoriu, pana la intrunirea adunarii generale. Daca aceasta vacanta determina scaderea numarului membrilor consiliului de supraveghere sub minimul legal, directoratul trebuie sa convoace fara intarziere adunarea generala pentru completarea locurilor vacante, iar daca directoratul nu isi indeplineste obligatia de a convoca adunarea generala, orice parte interesata se poate adresa instantei pentru a desemna persoana insarcinata cu convocarea adunarii generale ordinare a actionarilor, care sa faca numirile necesare.

Consiliul de supraveghere are urmatoarele atributii principale:

a) exercita controlul permanent asupra conducerii societatii de catre directorat;

b) numeste si revoca membrii directoratului;

c) verifica conformitatea cu legea, cu actul constitutiv si cu hotararile adunarii generale a operatiunilor de conducere a societatii;

d) raporteaza cel putin o data pe an adunarii generale a actionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfasurata.

Consiliul de supraveghere se intruneste cel putin o data la 3 luni. Presedintele convoaca consiliul de supraveghere si prezideaza intrunirea. De asemenea, consiliul de supraveghere este convocat in orice moment la cererea motivata a cel putin 2 dintre membrii consiliului sau ai directoratului; consiliul se va intruni in cel mult 15 zile de la convocare. Daca presedintele nu da curs cererii de convocare a consiliului, autorii cererii pot convoca ei insisi consiliul, stabilind ordinea de zi a sedintei.

Membrii directoratului pot fi convocati la intrunirile consiliului de supraveghere, insa ei nu au drept de vot in consiliu.

La fiecare sedinta se va intocmi un proces-verbal, care va cuprinde numele participantilor, ordinea de zi, ordinea deliberarilor, deciziile luate, numarul de voturi intrunite si opiniile separate. Procesul-verbal este semnat de catre presedintele de sedinta si de catre cel putin un alt membru prezent al consiliului.

Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor, cu o majoritate de cel putin doua treimi din numarul voturilor actionarilor prezenti.

Dispozitii comune sistemului unitar si sistemului dualist.

Durata mandatului. Durata mandatului administratorilor, respectiv al membrilor directoratului si ai consiliului de supraveghere, este stabilita prin actul constitutiv, ea neputand depasi 4 ani. Ei sunt reeligibili, cand prin actul constitutiv nu se dispune altfel.

Durata mandatului primilor membri ai consiliului de administratie, respectiv al primilor membri ai consiliului de supraveghere, nu poate depasi 2 ani.

Pentru ca numirea unui administrator, respectiv a unui membru al directoratului sau al consiliului de supraveghere, sa fie valabila din punct de vedere juridic, persoana numita trebuie sa o accepte in mod expres, iar aceasta persoana trebuie sa incheie o asigurare pentru raspundere profesionala.

Numirea de persoane fizice si persoane juridice. Directorii societatii pe actiuni, in sistemul unitar, respectiv membrii directoratului, in sistemul dualist, sunt persoane fizice.

O persoana juridica poate fi numita administrator sau membru al consiliului de supraveghere al unei societati pe actiuni. Odata cu aceasta numire, persoana juridica este obligata sa isi desemneze un reprezentant permanent, persoana fizica; acesta este supus acelorasi conditii si obligatii si are aceeasi raspundere civila si penala ca si un administrator sau membru al consiliului de supraveghere, persoana fizica, ce actioneaza in nume propriu, fara ca prin aceasta persoana juridica pe care o reprezinta sa fie exonerata de raspundere sau sa i se micsoreze raspunderea solidara. Cand persoana juridica isi revoca reprezentantul, ea are obligatia sa numeasca in acelasi timp un inlocuitor.

Cumulul de mandate. O persoana fizica poate exercita concomitent cel mult 5 mandate de administrator si/sau de membru al consiliului de supraveghere in societati pe actiuni al caror sediu se afla pe teritoriul Romaniei. Aceasta limitare se aplica in aceeasi masura persoanei fizice administrator sau membru al consiliului de supraveghere, cat si persoanei fizice reprezentant permanent al unei persoane juridice administrator ori membru al consiliului de supraveghere.

Interdictia cumuluilui de maxim 5 mandate nu se refera la cazurile cand cel ales in consiliul de administratie sau in consiliul de supraveghere este proprietar a cel putin o patrime din totalul actiunilor societatii sau este membru in consiliul de administratie ori in consiliul de supraveghere al unei societati pe actiuni ce detine patrimea aratata.

Persoana care incalca aceasta interdictie este obligata sa demisioneze din functiile de membru al consiliului de administratie sau al consiliului de supraveghere care depasesc numarul maxim de mandate, in termen de o luna de la data aparitiei situatiei de incompatibilitate. In caz contrar, la expirarea acestei perioade, el va pierde mandatul obtinut prin depasirea numarului legal de mandate, in ordinea cronologica a numirilor, si va fi obligat la restituirea remuneratiei si a altor beneficii primite catre societatea in care a exercitat acest mandat. Deliberarile si deciziile la care el a luat parte in exercitarea mandatului respectiv raman valabile.

Remunerarea. Remuneratia membrilor consiliului de administratie sau ai consiliului de supraveghere este stabilita prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor.

Remuneratia suplimentara a membrilor consiliului de administratie sau ai consiliului de supraveghere insarcinati cu functii specifice in cadrul organului respectiv, precum si remuneratia directorilor, in sistemul unitar, ori a membrilor directoratului, in sistemul dualist, sunt stabilite de consiliul de administratie, respectiv de consiliul de supraveghere. Actul constitutiv sau adunarea generala a actionarilor fixeaza limitele generale ale tuturor remuneratiilor acordate in acest fel.

Adunarea generala, respectiv consiliul de administratie sau consiliul de supraveghere si, daca este cazul, comitetul de remunerare se vor asigura, la stabilirea remuneratiilor sau a altor avantaje, ca acestea sunt justificate in raport cu indatoririle specifice ale persoanelor respective si cu situatia economica a societatii.

Conditiile de valabilitate a deciziilor. Pentru validitatea deciziilor consiliului de administratie, ale directoratului sau ale consiliului de supraveghere este necesara prezenta a cel putin jumatate din numarul membrilor fiecaruia dintre aceste organe, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare.     Deciziile in cadrul consiliului de administratie, al directoratului sau al consiliului de supraveghere se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti. Deciziile cu privire la numirea sau revocarea presedintilor acestor organe se iau cu votul majoritatii membrilor consiliului.

Membrii consiliului de administratie, ai directoratului sau ai consiliului de supraveghere pot fi reprezentati la intrunirile organului respectiv doar de catre alti membri ai sai. Un membru prezent poate reprezenta un singur membru absent.

Actul constitutiv poate dispune ca participarea la reuniunile consiliului de administratie, ale directoratului sau ale consiliului de supraveghere poate avea loc si prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanta, precizand felul acestora. Totodata, actul constitutiv poate limita felul deciziilor care pot fi luate in aceste conditii si poate prevedea un drept de a se opune la o astfel de procedura in favoarea unui numar determinat de membri ai organului respectiv. Mijloacele de comunicare la distanta trebuie sa intruneasca conditiile tehnice necesare pentru identificarea participantilor, participarea efectiva a acestora la sedinta consiliului si retransmiterea deliberarilor in mod continuu.

Daca actul constitutiv nu dispune altfel, presedintele consiliului de administratie sau al consiliului de supraveghere va avea votul decisiv in caz de paritate a voturilor. Nu poate avea vot decisiv presedintele consiliului de administratie care este, in acelasi timp, director al societatii.

Daca presedintele in functie al consiliului de administratie, al directoratului sau al consiliului de supraveghere nu poate sau ii este interzis sa participe la vot in cadrul organului respectiv, ceilalti membri vor putea alege un presedinte de sedinta, avand aceleasi drepturi ca presedintele in functie.

In caz de paritate de voturi si daca presedintele nu beneficiaza de vot decisiv, propunerea supusa votului se considera respinsa.

Potrivit art. 153²¹ in actul constitutiv poate prevedea ca, in cazuri exceptionale, justificate prin urgenta situatiei si prin interesul societatii, deciziile consiliului de administratie sau ale directoratului pot fi luate prin votul unanim exprimat in scris al membrilor, fara a mai fi necesara o intrunire a respectivului organ. Nu se poate recurge la aceasta procedura in cazul deciziilor consiliului de administratie sau ale directoratului referitoare la situatiile financiare anuale ori la capitalul autorizat.

Limitele puterilor. Consiliul de administratie, respectiv directoratul, va putea sa incheie acte juridice in numele si in contul societatii, prin care sa dobandeasca bunuri pentru aceasta sau sa instraineze, sa inchirieze, sa schimbe ori sa constituie in garantie bunuri aflate in patrimoniul societatii, a caror valoare depaseste jumatate din valoarea contabila a activelor societatii la data incheierii actului juridic, numai cu aprobarea adunarii generale a actionarilor, data in conditiile art. 115 (art. 153²²).

Actiunea in raspundere. Potrivit art. 155 alin. 1, actiunea in raspundere contra fondatorilor, administratorilor, directorilor, respectiv a membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, precum si a cenzorilor sau auditorilor financiari, pentru daune cauzate societatii de acestia prin incalcarea indatoririlor lor fata de societate, apartine adunarii generale, care va decide cu majoritatea prevazuta la art. 112.

Adunarea generala desemneaza cu aceeasi majoritate persoana insarcinata sa exercite actiunea in justitie. Cand adunarea generala decide cu privire la situatia financiara anuala, poate lua o hotarare referitoare la raspunderea administratorilor sau directorilor, respectiv a membrilor directoratului si consiliului de supraveghere, chiar daca aceasta problema nu figureaza pe ordinea de zi.

Daca adunarea generala decide sa porneasca actiune in raspundere contra administratorilor, respectiv a membrilor directoratului, mandatul acestora inceteaza de drept de la data adoptarii hotararii si adunarea generala, respectiv consiliul de supraveghere, va proceda la inlocuirea lor.

Daca actiunea se porneste impotriva directorilor, acestia sunt suspendati de drept din functie pana la ramanerea irevocabila a hotararii. Daca adunarea generala decide sa porneasca actiune in raspundere contra membrilor consiliului de supraveghere cu majoritatea prevazuta la art. 115 alin. 1, mandatul membrilor respectivi ai consiliului de supraveghere inceteaza de drept. Adunarea generala va proceda la inlocuirea lor.

Actiunea in raspundere impotriva membrilor directoratului poate fi exercitata si de catre consiliul de supraveghere, in urma unei decizii a consiliului insusi. Daca decizia este luata cu o majoritate de doua treimi din numarul total de membri ai consiliului de supraveghere, mandatul membrilor respectivi ai directoratului inceteaza de drept, consiliul de supraveghere procedand la inlocuirea lor.

Daca adunarea generala nu introduce actiunea in raspundere prevazuta la de art. 155 si nici nu da curs propunerii unuia sau mai multor actionari de a initia o asemenea actiune, actionarii reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 5% din capitalul social au dreptul de a introduce o actiune in despagubiri, in nume propriu, dar in contul societatii, impotriva oricarei persoane prevazute la art. 155 alin. (1); persoanele care exercita acest drept trebuie sa fi avut deja calitatea de actionar la data la care a fost dezbatuta in cadrul adunarii generale problema introducerii actiunii in raspundere; cheltuielile de judecata vor fi suportate de actionarii care au introdus actiunea si in caz de admitere, actionarii au dreptul la rambursarea de catre societate a sumelor avansate cu acest titlu. Dupa ramanerea irevocabila a hotararii instantei de admitere a actiunii promovata de actionari, adunarea generala a actionarilor, respectiv consiliul de supraveghere, va putea decide incetarea mandatului administratorilor, directorilor si membrilor consiliului de supraveghere, respectiv al membrilor directoratului, si inlocuirea acestora.

Auditul financiar, auditul intern si cenzorii

Societatea pe actiuni trebuie sa aiba trei cenzori si tot atatia supleanti, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare; in toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar. Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat in conditiile legii sau expert contabil.

Cenzorii se aleg la inceput de adunarea constitutiva, iar durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realesi.

Situatiile financiare ale societatilor comerciale supuse obligatiei legale de auditare vor fi auditate de catre auditori financiari - persoane fizice sau persoane juridice -, in conditiile prevazute de lege.

Societatile pe actiuni care opteaza, in temeiul art. 153, pentru sistemul dualist de administrare sunt supuse auditului financiar. Societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale sunt supuse auditului financiar, potrivit legii sau deciziei actionarilor, vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din Romania.

La societatile comerciale ale caror situatii financiare anuale nu sunt supuse, potrivit legii, auditului financiar, adunarea generala ordinara a actionarilor va hotari contractarea auditului financiar sau numirea cenzorilor, dupa caz.

Cenzorii pot fi actionari, cu exceptia cenzorului expert contabil sau contabil autorizat, care poate fi tert ce exercita profesia individual ori in forme asociative.

Nu pot fi cenzori, iar daca au fost alesi, decad din mandatul lor:

a) rudele sau afinii pana la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor;

b) persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decat aceea de cenzor, un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societate sau ai caror angajatori sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta cu aceasta;

c) persoanele carora le este interzisa functia de membru al consiliului de administratie, respectiv al consiliului de supraveghere si directoratului, in temeiul art. 153¹⁴;

d) persoanele care, pe durata exercitarii atributiilor conferite de aceasta calitate, au atributii de control in cadrul Ministerului Finantelor Publice sau al altor institutii publice, cu exceptia situatiilor prevazute expres de lege.

Cenzorii sunt remunerati cu o indemnizatie fixa, determinata prin actul constitutiv sau de adunarea generala care i-a numit.

In caz de deces, impiedicare fizica sau legala, incetare sau renuntare la mandat a unui cenzor, supleantul cel mai in varsta il inlocuieste. Daca, in acest mod, numarul cenzorilor nu se poate completa, cenzorii ramasi numesc alte persoane in locurile vacante, pana la intrunirea celei mai apropiate adunari generale. In cazul in care nu mai ramane in functie nici un cenzor, administratorii vor convoca de urgenta adunarea generala, care va proceda la numirea altor cenzori.

Potrivit art. 160, cenzorii sau, dupa caz, auditorii interni sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca situatiile financiare sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt tinute regulat si daca evaluarea elementelor patrimoniale s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare. Cu privire la toate aceste aspecte, precum si asupra propunerilor pe care le vor considera necesare cu privire la situatiile financiare si repartizarea profitului, cenzorii vor prezenta adunarii generale un raport amanuntit. Adunarea generala poate aproba situatiile financiare anuale numai daca acestea sunt insotite de raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorilor financiari.

Intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului, iar revocarea lor se va putea face numai de adunarea generala, cu votul cerut la adunarile extraordinare.

Actiunile

Notiune. Actiunile reprezinta fractiuni egale ale capitalului social ce confera posesorului in calitatea sa de actionar, drepturi patrimoniale si nepatrimoniale.

Natura juridica. In incercarea de a analiza natura juridica a actiunilor, se impune mai intai a stabili daca acestea indeplinesc toate conditiile titlurilor comerciale de valoare. Or, asa cum s-a observat si in doctrina acestea nu indeplinesc doua din conditiile titlurilor comerciale de valoare: autonomia si literalitatea.

Astfel, actiunile nu sunt independente fata de actul juridic in care isi au izvorul, respectiv actul constitutiv, iar dobanditorul unor astfel de actiuni nu dobandeste un drept nou, cum este cazul la cambie. In privinta literalitatii se observa ca in cazul actiunilor intinderea drepturilor nu rezulta pe deplin din cuprinsul titlului, ci pentru a se stabili ce drepturi patrimoniale si nepatrimoniale confera anumite actiuni trebuie observate actele constitutive.

Pentru aceste argumente se considera ca actiunile nu sunt titluri comerciale de valoare perfecte, ele putand fi caracterizate ca titluri corporative (societare) sau de participatie .

Natura juridica a actiunilor, la purtator sau nominative, este aceea de bunuri mobile incorporale .

Din aceasta natura, rezulta ca actiunile nasc un drept de creanta al posesorului fata de societate, iar nu un drept de proprietate corespunzator asupra unei parti din bunurile societatii . Spre exemplu in cazul societatilor pe actiuni, actionarul care se retrage are dreptul de obtine contravaloarea actiunilor pe care le poseda, la valoarea medie determinata de un expert (art. 134 alin. 1) .

Acest drept de creanta nu trebuie inteles ca un simplu drept de creanta, intrucat calitatea de actionar confera, in baza actului constitutiv si a legilor in domeniu, o serie de drepturi patrimoniale si nepatrimoniale.

Continutul actiunilor.

Actiunile vor cuprinde:

a) denumirea si durata societatii;

b) data actului constitutiv, numarul din registrul comertului sub care este inmatriculata societatea, codul unic de inregistrare si numarul Monitorului Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in care s-a facut publicarea;

c) capitalul social, numarul actiunilor si numarul lor de ordine, valoarea nominala a actiunilor si varsamintele efectuate;

d) avantajele acordate fondatorilor.

Pentru actiunile nominative se vor mai mentiona: numele, prenumele, codul numeric personal si domiciliul actionarului persoana fizica ori denumirea, sediul, numarul de inmatriculare si codul unic de inregistrare ale actionarului persoana juridica, dupa caz.

Actiunile trebuie sa poarte semnatura a doi administratori, cand sunt mai multi sau a unicului administrator, conditie ce este menita sa ateste autenticitate actiunii respective; existenta datelor inscrise pe o actiune poate fi probata prin orice alt mijloc de proba.

Mentionarea acestor date are ca scop avertizarea tertilor care ar dori cumpararea unor actionari cu privire la elementele patrimoniale si nepatrimoniale ale societatii, oferind astfel informatii suficiente pentru o informare mai ampla sau dimpotriva aceste date sunt opozabile celui ce a cesionat astfel de actiuni, neputand invoca necunoasterea acestora. Evident este vorba de situatia in care date inscrise corespund celor reale de la oficiul registrului comertului. Legea nu prevede o sanctiune pentru cazul in care actiunile nu au inscrise datele obligatorii. S-a considerat in doctrina ca aceasta lipsa ar atrage nulitatea absoluta a titlului . Consideram gresita aceasta apreciere, intrucat odata ce actiunii ii lipseste caracterul de literalitate, specific altor titluri comerciale de valoare (cambia), caracter ce face ca ceea ce este inscris in titlu sa se considera ca exista, iar ceea ce nu este inscris in titlu - nu exista confera, nu putem considera aplicabila sanctiunea nulitatii in cazul actiunilor.

Intinderea exacta a drepturilor nu rezulta pe deplin din cuprinsul titlului, ci pentru a se stabili ce drepturi patrimoniale si nepatrimoniale confera anumite actiuni trebuie observate actele constitutive.

Daca in cazul cambiei, acest caracter conduce la certitudinea dreptului de creanta (a datelor), in cazul actiunii lipsa acestei literalitati presupune ca datele sunt doar cu caracter informativ.

Acest caracter pur informativ ni se pare just, cu atat mai mult cu cat datele inscrise (capitalul, numarul actionarilor etc) se pot schimba de multe ori, astfel ca este aproape imposibil ca societatea sa asigure o deplina concordanta intre datele de la oficiul registrului comertului cu date inscrise pe actiuni. Acest lucru este simplu la o societate pe actiuni cu un numar mic de actionari, dar la societatile cu zeci sau sute de actionari, care, de altfel, sunt regula, corespondenta datelor este greu de tinut.

Oricum, este vizibila in aceasta perioada (spre deosebire de perioada interbelica) o scadere a interesului conducerii societatilor, dar si a celor ce cesioneaza, pentru materializarea actiunilor, care nu constituie o cerinta, o rigoare in mecanismul de cesionare a actiunilor.

Caracterele actiunilor.

1. Actiunile sunt fractiuni ale capitalului social si au o anumita valoare nominala.

2. Actiunile sunt fractiuni egale ale capitalului social

3. Actiunile sunt indivizibile, adica o actiune nu poarta obiectul divizarii intre mai multi posesori.

4. Actiunile sunt titluri negociabile, putand fi transmise in conditiile legii in functie de tipul societatii (Legea nr. 31/1990 sau Legea nr. 297/2004).

Conditii pentru emiterea de actiuni

Pentru emiterea de actiuni trebuie respectate urmatoarele conditii:

1. actiunile pot fi emise doar dupa inmatricularea societatii la registrul comertului;

2. actiunile nu pot fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala;

3. emiterea de actiuni pentru majorarea capitalului social este interzisa daca nu au fost achitate in totalitate actiunile din emisiunea precedenta.

4. actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala. Actiunile neplatite in intregime sunt intotdeauna nominative.

Categorii de actiuni.

1. Dupa modul de transmitere, potrivit art. 91 din Legea nr. 31/1990, actiunile sunt nominative si la purtator.

Actiunile nominative se caracterizeaza prin faptul ca se mentioneaza numele, prenumele, domiciliul ori denumirea, sediul actionarului. Dimpotriva, in cazul actiunilor la purtator nu este identificat actionarul.

Felul actiunilor va fi determinat prin actul constitutiv, iar in caz contrar ele vor fi nominative. Actiunile nominative pot fi emise in forma materiala, pe suport hartie, sau in forma dematerializata, caz in care se inregistreaza in registrul actionarilor.

In cazul in care nu a emis si nu a eliberat actiuni in forma materiala, societatea, din oficiu sau la cererea actionarilor, elibereaza cate un certificat de actionar cuprinzand toate datele aratate mai sus la continutul actiunilor (art. 93 alin. 2si 3), precum si numarul, categoria si valoarea nominala a actionarilor, proprietate a actionarului, pozitia la care acesta este inscris in registrul actionarilor si numarul de ordine al actiunilor.

Actiunile nominative pot fi convertite in actiuni la purtator si invers, prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor.

2. In functie de drepturile conferite, actiunile se clasifica in actiuni ordinare si actiuni preferentiale.

Actiunile ordinare sunt cele care confera actionarilor drepturile prevazute in Legea nr. 31/1990 sau alte legi speciale ori in actul constitutiv.

Actiunile preferentiale sunt cele care confera titularilor alte drepturi decat cele ale titularilor actiunilor ordinare.

Astfel, potrivit art. 95 din Legea nr. 31/1990, societatea poate emite actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot. Titularii unor astfel de actiuni au dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil inaintea oricarei alte prelevari si au toate celelalte drepturi recunoscute actionarilor ce detin actiuni ordinare, cu exceptia dreptului de a participa si de a vota in adunarile generale. Actiunile cu dividend prioritar nu pot depasi o patrime din capitalul social si au aceeasi valoare nominala ca si actiunile ordinare.

Reprezentantii, administratorii si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot.

Actiunile preferentiale si actiunile ordinare vor putea fi convertite dintr-o categorie in cealalta prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor.

Titularii fiecarei categorii de actiuni se reunesc in adunari speciale, in conditiile stabilite de actul constitutiv al societatii. Orice titular al unor asemenea actiuni poate participa la aceste adunari.