Actiunea in anulare si actiunea in constatarea nulitatii absolute a hotararilor adunarii generale a actionarilor. Suspendarea executarii acestora.

Obiectul actiunii in anulare. Hotararile adunarii generale contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate in justitie de oricare dintre actionarii care nu au luat parte la adunarea genera la sau care au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei. Asadar, pot constitui obiectul actiunii numai hotararile adunarilor generale ale societatilor comerciale.

Nu pot face obiectul unei astfel de actiuni hotararile adoptate de societatile create de fapt sau hotararile adoptate de asociatii ce au incheiat un contract de asociere in participatie, intrucat acestea nu au personalitate juridica, Legea nr. 31/1990 aplicandu-se numai societatilor comerciale constituite sub una din  formele prevazute la art. 2.

Prin promovarea unei actiuni in anulare nu se urmareste valorificarea unor pretentii ale reclamantului care pot fi solicitate in temeiul termenului stabilit de art. 132 alin. 2, iar nu in termenul general de prescriptie[1]. Daca motivul de nulitate este de ordine publica dreptul la actiune este imprescriptibil.

Calitate procesuala activa. Pentru stabilirea persoanelor care au calitate procesuala activa, trebuie facuta distinctia intre actiunea in anulare si actiunea in constatarea nulitatii absolute.

In cazul actiunii in anulare, calitate procesuala activa o au doar actionarii care nu au luat parte la adunarea genera la sau care au fost prezenti si au votat contra si au cerut sa se insereze aceasta in procesul-verbal al sedintei. Proba in acest ultim caz se face cu procesul-verbal al sedintei, iar daca s-a refuzat sau s-a omis mentionarea refuzului este admisibil orice mijloc de proba .

Daca votul a fost secret, actionarul care a votat impotriva poate solicita mentionarea refuzului in procesul verbal al sedintei, chiar daca astfel se incalca secretul votului[2]. Credem ca aceasta mentiune, pentru a nu influenta alti actionari, se face dupa exprimarea tuturor voturilor si anuntarea rezultatului final al votului. Ambele sustineri se justifica daca avem in vedere ca votul secret este obligatoriu in acele situatii votul este dat sau nu in considerarea unei persoane sau a activitatii acestuia (numirea sau revocarea administratorilor si cenzorilor, raspunderea administratorilor), iar scopul este menit de a proteja pe actionarul ce voteaza intr-un anumit fel, eliminandu-se posibilele influente asupra sa.

Cum textul nu creeaza si o alta distinctie cu privire la modul de exercitare a votului, inseamna ca actionarul care a fost prezent si s-a abtinut de la vot, nu va putea formula actiune in anulare[3].

In privinta actiunii in constatarea nulitatii absolute, art. 132 alin. 3 precizeaza ca actiunea poate fi formulata si de orice persoana interesata.

In privinta calitatii procesuale active a administratorilor, art. 132 alin. 4 prevede imperativ ca acestia nu pot ataca hotararea adunarii generale privitoare la revocarea lor din functie.

Control de legalitate versus control de oportunitate. Se considera ca prin promovarea unei actiuni in anulare se realizeaza un control de legalitate, dar nu si un control de opozabilitate, intrucat in acest ultim caz instanta ar interveni in functionarea societatii in locul organelor sale, ceea ce este inadmisibil[4], cu toate ca se recunoaste ca si motiv de nulitate relativa luarea unei hotarari impotriva interesului social, prin deturnarea functiei sociale a votului adunarii . Or, analiza de catre instanta de judecata a unui astfel de motiv presupune o analiza a activitatii societatii, a conditiilor economice ale acesteia si a influentei hotararii atacate, adica a oportunitatii acesteia. Asa cum se va observa si din argumentele ce le vom prezenta in continuare, consideram ca trebuie depasita teoria conform careia judecatorul exercita doar un control de legalitate, necesitatea si a unui control de oportunitate fiind dovedita de cele intalnite in activitatea comerciala.

Criteriul clasificarii

Greutatea distinctie intre cazurile de nulitati absolute si cele relative este in cazul dispozitiilor legale care nu indica natura nulitatii. Criteriul folosit in doctrina clasica este cel al naturii interesului protejat de dispozitia legala in cauza: nulitatea absoluta cand interesul protejat este de ordine publica si nulitatea relativa cand interesul protejat este personal.

Nulitati absolute exprese:

a) reprezentarea actionarilor prin administratori sau functionari ai societatii in adunarile generale, daca fara votul acestora nu s-ar fi adoptat hotararea respectiva (art. 125 alin. 5)

b) majorarea capitalului social fara acordarea dreptului de preferinta actionarilor existenti (art. 216 alin. 2)

c) impiedicarea accesului unui actionar ce indeplineste conditiile legii de a participa la adunarea generala a actionarilor unei societati tranzactionate pe o piata reglementata (art. 243 alin. 2 din Legea nr. 297/2004)

Nulitati absolute virtuale:

a ) nerespectarea dispozitiilor privitoare la convocarea si desfasurarea adunarii generale.

Consideram ca intervine sanctiunea nulitatii absolute in urmatoarele cazuri exemplificative: 
- adunarea nu se tine la sediul societatii sau in locul indicat in actul constitutiv ori in localul indicat in convocator (art. 110 alin. 2)

- nepublicarea convocatorului in Monitorul Oficial al Romaniei si intr-unul din ziarele de larga raspandire din localitatea in care se afla sediul societatii sau din cea mai apropiata localitate (art. 117 alin. 3)[6]; de asemenea, adunarea generala convocata prin fax este lovita de nulitate absoluta

- nerespectarea termenului pentru intrunirea adunarii, respectiv minim de 15 zile calculat de la data publicarii convocarii  (art. 117 alin. 2)

- nu sunt intrunite conditii de cvorum pentru prezenta sau pentru deliberare (art. 112 si art. 115)[8]

- nu sunt respectate termenele de intrunire pentru prima sau a doua adunare (art. 117 alin. 2 si art. 118 alin. 3)

- neintocmirea de catre secretari a listei de prezenta a actionarilor, cu indicarea capitalului social pe care il reprezinta fiecare si neintocmirea, cand este cazul, a procesului verbal de catre cenzori pentru constatarea numarului de actiuni depuse  (art. 129 alin. 2);

- nu s-a incheiat un proces-verbal al sedintei conform art. 131 alin. 1; incheierea unui astfel de proces-verbal are menirea de a dovedi legalitatea convocarii si a desfasurarii adunarii generale; in situatia in care in procesul-verbal nu sunt specificate toate elementele enumerare de art. 131 alin.1, consideram ca nu poate fi invocata nulitatea, aspectele respective putand fi probate prin alte mijloace de proba.

- incalcarea dispozitiilor art. 130 alin. 2 privitoare la votul secret in cazul alegerii  si revocarii membrilor consiliului de administratie si a cenzorilor, precum si in cazul hotararilor privitoare la raspunderea administratorilor.

- sunt dezbatute si votate aspecte ce nu au fost mentionate in convocator; intr-un astfel de caz nu este respectat dreptul la informare al actionarilor,

- majorarea capitalului social fara a se acorda actionarilor posibilitatea exercitarii dreptului de preferinta de cel putin o luna (art. 211)

- in cazul in care atributii ale A.G.A. ordinare au fost hotarate de A.G.A. extraordinara si invers (art. 111 si art. 113), chiar daca este intrunit cvorumul minim de prezenta si de deliberari, specific celei ce trebuia corect sa o adopte, neoperand o conversie a actelor juridice.

De asemenea, in aceasta categorie trebuie incluse si incalcarea drepturilor intangibile ale actionarilor.

b) hotararile sunt contrare ordinii publice si bunelor moravuri

Cazuri de nulitate relativa

- cand hotararea a fost luata cu votul unui actionar al carui consimtamant a fost viciat, fara de care nu se poate forma cvorumul minim pentru deliberare

- cand hotararea este luata de actionari care nu au capacitate legala sau care nu au fost reprezentate legal (art. 125)

- cand hotararea este contrara intereselor societatii

Nulitate totala si nulitate partiala. Desi art. 132 nu prevede expres nici o referire la intinderea efectelor nulitatii, totusi o astfel de interpretare se impune in functie de motivul invocat. O astfel de interpretare este cu atat mai necesara in cazul cererii de suspendare, cand desi motivul nerespectarii priveste un interes personal sau doar un punct al hotararii, ar fi in detrimentul actionarilor si societatii sa se suspende executarea tuturor punctelor hotarate, aspecte pe care insa le analizam la cererea de suspendare.

Aceasta interpretare o impune chiar legiuitorul, odata ce a inteles sa reglementeze si nulitatea absoluta si nulitatea relativa, adica a intrezarit posibilitatea incalcarii si a unor interese personale, dar si interese de ordine publica, astfel ca si intinderea efectelor nulitatii trebuie raportata la motivul invocat. Asadar, criteriul cantitativ face diferenta intre nulitatea totala si nulitatea partiala.

Nu trebuie adus in discutie ca si contraargument caracterul social al actiunii, intrucat ar insemna sa alteram distinctia de baza intre cele doua categorii de nulitati: interesul protejat. In concluzie, vom fi in prezenta unei nulitati totale a hotararii A.G.A. ori de cate ori motivul influenteaza toate punctele hotarate (spre exemplu, nerespectarea dispozitiilor privitoare la publicitatea convocarii), tot astfel vom fi in prezenta unei nulitati partiale cand efectele motivului invocat se rasfrange doar a unor aspecte din hotararea atacata.

Hotararea. Hotararea irevocabila de anulare va fi mentionata in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a. De la data publicarii, ea este opozabila tuturor actionarilor. Asadar, admiterea actiunii, chiar la cererea unui singur actionar profita tuturor actionarilor.

Desi Legea nr. 31/1990 nu prevede efectele hotararii fata de terti, doctrina[9] este constanta in a aprecia ca drepturile dobandite de tertii de buna-credinta in baza hotararii A.G.A. anulate, se mentin.

Instanta se va pronunta numai asupra anularii, neputand dispune convocarea unei adunari generale, intrucat instanta poate doar intr-un singur caz sa convoace AGA in baza art. 119, care presupune intrunirea unor conditii distincte de cele ale actiunii in anulare:  actiunea in anulare priveste o hotarare adoptata, dar considerata nelegala sau nestatutara, pe cand in cazul art. 119 se cere ca tocmai administratorul sa refuze convocarea unei AGA, astfel ca nu s-a adoptat nici o hotarare.

Suspendarea executarii hotararii A.G.A. O data cu intentarea actiunii in anulare, reclamantul poate cere instantei, pe cale de ordonanta presedintiala, suspendarea executarii hotararii atacate.

Presedintele, incuviintand suspendarea, poate obliga pe reclamant la o cautiune.

Cererea de suspendare se judeca in camera de consiliul in contradictoriu cu societatea

Impotriva ordonantei de suspendare se poate face recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.

O problema ce impune o analiza aparte este legata de admisibilitatea cererii de suspendare formulata de administratorul revocat printr-o hotararea A.G.A.