Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
Regimul investiturii Guvernului

Regimul investiturii Guvernului



Investitura Guvernului poate fi definita ca reprezentand complexul de acte si fapte juridice, precum si procedurile corespunzatoare, cerute de Constitutie, pentru a ne afla in prezenta unei echipe guvername ntale legale si legitime.




In mod obisnuit, procedura de investitura a Guvernului se declanseaza dupa alegerile generale, deci la inceputul unui mandat parlamentar, respectiv dupa alegerile prezidentiale, adica la inceputul mandatului Presedintelui de Republica. Ea poate interveni insa si in cursul unui mandat parlamentar sau prezidential, in caz de criza guvernamentala grava

In Constitutia actuala a Romaniei, procedura de investitura a Guvernului este prevazuta in art. 85 alin. 1 coroborat cu art. 103 si art. 104.

Astfel, conform art. 85 alin. 1 C.R., Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru si numeste Guvernul pe baza votului de incredere acordat de catre Parlament.

Initiata si finalizata de Presedintele Romaniei, procedura de investitura presupune patru etape procedurale bine definite, dar ponderea in realizarea ei efectiva revine Parlamentului prin acordarea votului de investitura


Cele patru etape sunt:


desemnarea candidatului la functia de prim-ministru

Art. 103 alin.1 C.R. prevede ca Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament.

Acest text recunoaste partidelor parlamentare calitatea de subiecte in raporturile de drept public, mai precis in raporturile de drept constitutional si, dupa caz, de drept administrativ, in virtutea careia ele au dreptul de a pretinde Presedintelui Romaniei sa le consulte.


In ceea ce priveste modalitatile concrete de consultare, in absenta oricaror detalii constitutionale sau legislative, Presedintele urmeaza singur sa decida, fiind o chestiune de fapt, de practica vietii politice, de stilul Presedintelui ca om politic. Daca vreun partid politic va fi omis de la consultari, in absenta partidului care are majoritatea absoluta, atunci acesta se va face vinovat de incalcarea Constitutiei, cu toate consecintele juridice ce decurg de aici, putand fi declansata procedura de suspendare din functie a sa. Legat de candidatul la functia de prim-ministru, nu exista obligatia constitutionala de apartenenta politica sau parlamentara a candidatului, ci doar obligativitatea obtinerii sprijinului politic parlamentar.

Desemnarea candidatului la functia de prim-ministru prezinta semnificatia unui mandat acordat de Presedintele Romaniei, personalitatii insarcinate cu formarea listei viitorului Guvern, elaborarea programului de guvernare si prezentarea cererii pentru acordarea votului de incredere catre Parlament.

2. solicitarea votului de investitura si 3. acordarea votului de incredere de catre Parlament

Potrivit art. 103 alin.2 C.R., candidatul pentru functia de prim-ministru va cere, in termen de 10 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului. Dupa investitura, se apreciaza in doctrina, orice schimbare in programul de guvernare, pe parcursul guvernarii, va presupune acordarea unui nou vot de incredere. Daca, insa, prim vointa celor

aflati la putere, se asociaza spre exemplu si un alt partid politic la guvernare, dar pentru realizarea aceluiasi program, un asemenea vot nu va mai fi necesar.


Alin. 3 al aceluiasi articol precizeaza ca programul si lista Guvernului se dezbat de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, Parlamentul acordand increderea Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Acest text scoate in evidenta egalitatea celor doua Camere in procedura de investitura a Guvernului, de unde necesitatea retragerii increderii Guvernului, pe calea motiunii de cenzura, tot in sedinta comuna a celor doua Camere, cu aceeasi majoritate.


Candidatii la functiile de ministri urmeaza sa fie audiati in comisiile de specialitate ale celor doua Camere, in vederea obtinerii unui aviz consultativ, care desi este obligatoriu a fi solicitat, este facultativ pentru optiunea candidatului la functia de prim-ministru.


Pentru acordarea increderii Guvernului investitura Cabinetului este necesar votul majoritatii parlamentarilor, votul fiind secret, cu bile.

Hotararea Parlamentului prin care s-a acordat votul de incredere se va comunica Presedintelui Romaniei care va emite decretul de numire a noului Cabinet, acesta fiind publicat impreuna cu programul de guvernare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.


4. numirea Guvernului, finalizata prin depunerea juramantului de credinta

Aceasta reprezinta manifestarea unei competente legate, in sensul ca Presedintele nu ar putea sa refuze numirea, el este obligat sa o faca, intrucat nu dispune de o libertate de apreciere in acest sens.

Aceasta nu inseamna ca numirea ar fi un act exclusiv formal al Presedintelui, dimpotriva, ea are un caracter solemn, semnificand incheierea procedurii de investitura. Actul de numire a Guvernului de catre Presedinte ramane fara consecinte juridice in ceea ce priveste raporturile dintre Presedinte si

Guvern, in sensul ca el nu va naste raporturi de subordonare intre cele doua autoritati publice care formeaza executivul, Presedintele si Guvernul, prin

primul-ministru.

Fata de Parlament, Guvernul este beneficiarul unui mandat de incredere, acordat prin efectul votului de investitura, care fundamenteaza pozitia sa constitutionala in relatia sa cu Parlamentul. Din acest moment, Guvernul dobandeste dreptul de initiativa legislativa si dreptul de a participa la lucrarile Parlamentului, iar Parlamentul poate exercita controlul parlamentar asupra Guvernului si-i poate

retrage increderea acordata


Art. 104 alin. C.R. prevede ca Primul-ministru, ministri si ceilalti membri ai cabinetului vor depune individual, in fata Presedintelui Romaniei, juramantul de credinta fata de tara prevazut de art. 82 din Constitutie. Obligativitatea depunerii juramantului decurge tot din prevederile constitutionale, art. 54 alin.2, in conformitate cu care cetatenii carora le sunt incredintate functii publice, ca expresie a obligatiei de fidelitate fata de tara, trebuie sa depuna juramantul cerut de lege, in fata Presedintelui.


Guvernul in intregul sau si fiecare membru in parte isi exercita mandatul incepand de la data depunerii juramantului (art. 104 alin. 2 C.R.). Prin urmare, data depunerii efective a juramantului de credinta, individual, in fata Presedintelui Romaniei, reprezinta momentul de la care Cabinetul nou investit incepe exercitarea mandatului, inlocuind Cabinetul demisionar.


In ceea ce priveste componenta Guvernului, art. 36 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor prevede ca ministerele si ministrii se aproba de catre parlament, prin acordarea votului de incredere asupra Programului de guvernare si intregii liste a Guvernului, la investitura. Art. 59 al aceleasi legi precizeaza ca organizarea si functionarea ministerelor privind apararea nationala si ordinea publica sunt reglementate prin legi speciale ceea ce inseamna ca reglementarea celorlalte ministere poate fi facuta si prin adoptarea unor hotarari de guvern.