Referat, comentariu, eseu, proiect, lucrare bacalaureat, liceu si facultate
Top referateAdmitereTesteUtileContact
      
    

 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate






Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
Raspunderea politica a Presedintelui

Raspunderea politica a Presedintelui



Art. 95 din Constitutia Romaniei, republicata, prevede suspendarea din functie privita ca o raspundere politica a Presedintelui, urmata de sanctiunea demiterii prin referendum, fiind vorba deci fata de formele raspunderii administrative, de o raspundere administrativ-disciplinara sau, cum o califica dreptul constitutional, o raspundere politica




Doctrina apreciaza ca nu poate fi vorba despre o imun itate completa a Presedintelui pe plan politic, dar nici de caracterul exclusiv politic al raspunderii reglementate de acest articol constitutional.

Pe de alta parte denumim astfel aceasta forma de raspundere pentru a o putea distinge de raspunderea penala, dar si pentru ca urmarile acesteia sunt de fapt

politico-juridice.


In ce priveste regimul raspunderii politice a Presedintelui Romaniei, C.R. leaga procedura acesteia de initiativa parlamentara, de pozitia autoritatii ce exercita jurisdictia constitutionala si, in final, de votul poporului.


Procedura tragerii la raspundere, in cazul savarsirii unor fapte grave prin care Presedintele incalca prevederile Constitutiei, poate fi initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor si trebuie adusa neintarziat la cunostinta Presedintelui. Comiterea unei fapte grave de incalcare a C.R. nu trebuie confundata cu neexercitarea sau exercitarea intr-un anumit mod a unor atributii pe care seful statului le poate indeplini in mod facultativ, avand deplina libertate de alegere.

Propunerea trebuie sa fie temeinic motivata, iar treimea de parlamentari trebuie sa se raporteze la totalul acestora si nu la membrii uneia din Camere.


Propunerea de suspendare motivata si lista celor care o sustin trebuie sa fie depuse la Secretarul general al Camerei unde cei care au formulat-o au ponderea, iar data depunerii semnifica declansarea procedurii de suspendare. Secretarul general al acestei Camere este obligat sa comunice Presedintelui o

copie de pe lista si motivele sesizarii si sa aduca la cunostinta celeilalte Camere, continutul propunerii de suspendare. Competenta dezbaterii si votarii propunerii va apartine Camerelor reunite in sedinta comuna


Inainte de dezbaterea propunerii de suspendare este necesara si obligatoria sesizarea Curtii Constitutionale in vederea emiterii unui aviz consultativ potrivit art. 95 alin. 1 coroborat cu art. 146 lit. h) C.R. Fiind vorba de un aviz consultativ, conform teoriei generale a actului administrativ, vom mentiona faptul ca acesta trebuie cerut in mod obligatoriu, dar nu exista obligatia respectarii continutului sau.



Dupa primirea acestui aviz se poate trece la dezbaterea propunerii de suspendare, conform C.R. Presedintele putand da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa, acest aspect este lasat la latitudinea sefului de stat, acesta neavand nici o obligatie in acest sens.




Faptele pentru care se declanseaza raspunderea politica pot fi clasificate ca fiind abateri administrative.


Procedura de suspendare este dezbatuta dupa procedura stabilita de Regulamentul sedintelor comune, iar pentru a deveni efectiva trebuie sa fie votata de majoritatea deputatilor si senatorilor, in cazul aprobarii ei, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea presedintelui.


Referendumul este acea forma juridica primara de manifestare a suveranitatii nationale, evocand democratia directa, iar in acest caz va aparea si ca un mijloc de solutionare a conflictului politic dintre Parlament si Presedinte, ambele fiind autoritati legitimate de votul popular.


In urma referendumului pot sa apara doua situatii:


Poporul va confirma votul parlamentar, caz in care Presedintele se considera demis pe data organizarii referendumului, intervenind vacanta functiei si declansandu-se procedura organizarii de noi alegeri prezidentiale, in maximum 3 luni de la data referendumului.


Poporul are o pozitie diferita fata de cea a Parlamentului nevotand in favoarea demiterii Presedintelui, situatie ce poate fi apreciata ca echivaland cu un vot de blam dat forului legislativ, aspect ce ar putea determina punerea in discutie a dizolvarii sale. Acest lucru fiind posibil doar daca va fi reglementat ca atare de normele constitutionale.

Prin urmare, in momentul de fata, in cazul in care poporul se va pronunta contrar demiterii Presedintelui si, implicit, contrar pozitiei exprimate de parlament, Presedintele are trebui sa si reia activitatea, cu toate consecintele juridice ce decurg de aici.


Problema: Presedintele demis ca urmare a referendumului popular, organizat in baza art. 95 din C.R., aflat la primul sa mandat, mai are dreptul sa candideze la urmatoarele alegeri sau, eventual, ulterior? Doctrina opineaza ca, in prezent, in absenta unei interdictii constitutionale sau legale exprese, aceasta este doar o chestiune de moralitate, doar electoratul putand sa sanctioneze un astfel de candidat prin votul sau, chiar daca actuala C.R. vorbeste de "un nou Presedinte" pentru ca aceasta sintagma nu este echivalenta in mod obligatoriu cu cea de "alt Presedinte".