Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
Raspunderea penala a Presedintelui

Raspunderea penala a Presedintelui



Presedintele, asemeni parlamentarilor, se bucura de imunitate ceea ce inseamna ca acesta beneficiaza de un regim special in ceea ce priveste raspunderea pentru faptele comise in exercitarea prerogativelor functiei sale care intra sub incidenta legii penale. Astfel art. 96 din C.R. consacra posibilitatea inlaturarii acestei imunitati a Presedintelui si punerea sub acuzare a sa pentru o fapta deosebit de grava, acuzarea de inalta tradare, respectiv regimul raspunderii penale a Presedintelui





Imunitatea Presedintelui se refera exclusiv la perioada exercitarii mandatului si priveste in exclusivitate faptele legate de exercitarea acestuia, ce pot deschide calea unor actiuni civile sau penale. Daca pe plan politic se poate vorbi de o imunitate completa a Presedintelui, constand in faptul ca el nu raspunde, in

principiu, pentru modul in care isi exercita atributiile ce ii revin din functia pe care o ocupa, inclusive pentru opiniile pe care le exprima in aceeasi ipostaza, art. 96 din C.R. consacra o importanta exceptie de la aceasta regula care consta in posibilitatea inlaturarii imunitatii Presedintelui si a punerii sale sub acuzare pentru o fapta deosebit de grava - inalta tradare.


Aprecierea unei fapte a Presedintelui ca fiind sau nu inalta tradare, spre a decide punerea sub acuzare, este prin excelenta, o apreciere politica, dar trebuie luate in considerare si prevederile de natura penala referitoare la infractiunea de "tradare".

Doctrina apreciaza ca sintagma "inalta tradare" depaseste sfera stricta a conceptelor juridice, avand mai ales o semnificatie politica, putand fi definita ca cea mai grava incalcare a juramantului si intereselor poporului si tarii, in exercitiul atributiilor prezidentiale.

Un alt doctrinar apreciaza ca aceasta fapta de "inalta tradare" este apreciata pe planul consecintelor politice de catre autoritatea legiuitoare, iar pe planul consecintelor juridice de catre Parchetul de pe langa I.C.C.J si I.C.C.J (Inalta Curte de Casatie si Justitie). Cu alte cuvinte, acestea se situeaza la granita dintre politica si drept, evocand o crima politica


Pe baza analogiei cu art. 95 alin. 1 C.R. se sustine faptul ca si in acest caz Presedintele poate sa se prezinte in fata Parlamentului sa si formuleze apararea. Tot prin analogie cu dispozitiile art. 95 C.R. se apreciaza ca Presedintele ar trebui suspendat din functie pe data votului Parlamentului de punere sub acuzare de inalta tradare. Actuala reglementare constitutionala prevede expres suspendarea din functie a Presedintelui de la data punerii sub acuzare si pana la data demiterii, urmare a condamnarii, iar, pe de alta parte, este prevazut expres numarul deputatilor si senatorilor care pot face propunerea de punere sub acuzare, respectiv majoritatea absoluta, adica exact majoritatea necesara pentru a vota suspendarea Presedintelui din functie in cazul raspunderii politice.


Noile dispozitii constitutionale, cele ulterioare revizuirii C.R., consacra faptul ca Parlamentul nu indeplineste rolul de instanta de judecata, punerea sub acuzare avand in primul rand un sens politic, iar sub aspect strict juridic, ridicarea imunitatii parlamentare prevazute de art. 84 alin. 2 din C. R. Parchetului de pe langa I.C.C.J. ii va reveni rolul de a intocmi rechizitoriul pentru trimiterea in

judecata a Presedintelui, dupa efectuarea urmaririi penale, in conditiile legii.


Procedura propriu-zisa cuprinde doua faze:

Faza punerii sub acuzare pentru inalta tradare - faza politica

Faza judiciara - faza tehnico-juridica care cuprinde, la randul ei trei etape:

o Trimiterea in judecata realizata de Parchetul de pe langa I.C.C.J.

o Judecata in fond de catre sectia penala a I.C.C.J.

o Judecata in recurs de catre I.C.C.J., in Sectii Unite


In cazul in care in urma declansarii acestei forme de raspundere nu exista o finalizare fie chiar inainte de a se ajunge la instanta prin simpla constatare a Parchetului de pe langa I.C.C.J. ca nu sunt intrunite elementele punerii sub acuzare de inalta tradare si, implicit, refuzul trimiterii in judecata, fie pe parcursul judecatii, in fond sau in recurs, Presedintele isi va reincepe.


Pentru actele sale administrative, doctrina actuala admite faptul ca Presedintele poate fi tras la raspundere administrativ-patrimoniala, in baza art. 21 si art. 52 din C.R., asemeni oricarei autoritati a administratiei publice, in baza Legii contenciosului administrativ.


Pentru fapte care nu au legatura cu prerogativele functiei de presedinte al tarii, acesta va raspunde ca orice cetatean, potrivit dreptului comun.