Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
Controlul parlamentar exercitat prin intrebari si interpelari

Controlul parlamentar exercitat prin intrebari si interpelari



Apreciata ca fiind cea mai raspandita forma de control parlamentar asupra Guvernului si a administratiei publice, intrebarile si interpelarile pot fi formulate de catre deputati si senatori, in conditiile prevazute de Regulamentele celor doua Camere ale Parlamentului.




Distinctiile dintre intrebare si interpelare nu sunt doar de natura formala, efectele juridice ale acestora fiind, de asemenea, diferite.

Astfel sub aspect for mal, procedural, intrebarile pot fi adresare oral, caz in care intr-o zi si intr-un anumit interval stabilit prin Regulamentele Parlamentului, celui/celor carora le-a/le-au fost adresate sunt obligati a se prezenta in sedinta Camerei din care face parte cel care a adresat intrebarea pentru a preciza raspunsul. Intrebarile pot fi adresate si scris, situatie in care, in functie de cum parlamentarul ce a formulat intrebarea doreste a-i fi comunicat raspunsul, acesta poate fi primit scris, dar si prezentat verbal in fata Camerei din care face parte parlamentarul adresant.

Spre deosebire, interpelarile nu pot fi formulate decat scris, fiind citite in sedinta publica, iar dezvoltarea interpelarii va avea loc in alta sedinta publica, cand se va da si raspunsul la interpelare, parlamentarii avand drept la a interveni cu intrebari suplimentare sau cu comentarii. Urmare a dezbaterii asupra punctelor ce au facut obiectul interpelarii, parlamentarii vor putea sa adopte o

motiune simpla, art.112 alin.(2) al legii fundamentale specificand faptul ca o astfel de motiune poate fi adoptata de catre fiecare Camera a Parlamentului in parte, exprimand pozitia acesteia cu privire la o problema de politica interna sau externa ce a facut obiectul interpelarii.

Spre deosebire, insa, de motiunea de cenzura, motiunea simpla reprezinta un instrument mai eficient de control al Parlamentului asupra Guvernului, dar adoptarea unei motiuni simple nu are ca efect juridic direct revocarea din functie a unui ministru. Camerele Parlamentului nu au nici macar abilitarea necesara sa prevada in propriile regulamente o atare posibilitate, efectele motiunii producandu-se doar pe plan politic (A se vedea in acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr.148 din 21 februarie 2007 asupra sesizarii privind neconstitutionalitatea dispozitiilor art.157 alin.(2) din Regulamentul Senatului, publicata in M. Of., Partea I, nr.162 din 7

martie stiut fiind faptul ca motiunea individuala nu este consacrata constitutional, cel putin pentru moment, in Romania. Asadar, chiar daca in urma unei astfel de motiuni simple, parlamentarii din oricare Camera a Parlamentului isi exprima opinia potrivit careia un membru al Guvernului ar trebuie sa fie demis din functie, primul-ministru nu este obligat a tine cont, decat eventual moral sau politic, de acest punct de vedere, cu atat mai putin nu este obligat a actiona in  acest sens.

In consecinta, distinctiile dintre intrebare si interpelare nu se reduc doar la aspectele de natura procedurala, acestea reflectandu-se si asupra efectelor juridice pe care le pot produce in sensul ca, desi ambele sunt exponente ale unui control cu caracter informativ al Parlamentului asupra Guvernului, totusi prin adresarea de intrebari (Intrebarea este definita ca fiind o simpla cerere de a raspunde daca un fapt este adevarat, daca o informatie este exacta, daca Guvernul si celelalte organe ale administratiei publice inteleg sa comunice Camerei actele sau informatiile solicitate sau, dupa caz, daca au intentia sa adopte o hotarare intr-o problema anume [art.165 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputatilor, respectiv art.158 alin.(2) din Regulamentul Senatului].), parlamentarii nu obtin decat confirmarea sau infirmarea unor informatii, pe cand urmare a unei interpelari (Interpelarea este o cerere adresata Guvernului, prin care se solicita explicatii asupra politicii sale in probleme importante ale activitatii interne sau externe [art.173 alin.(2) teza I din Regulamentul Camerei Deputatilor, respectiv art.162 alin.(1) din

Regulamentul Senatului]. parlamentarii vor putea obtine chiar explicatii asupra celor solicitate, putand chiar a-si expune propriul punct de vedere.