Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
Atributiile presedintelui Romaniei in raport cu justitia

Atributiile presedintelui Romaniei in raport cu justitia



Cu privire la aceste atributii, in doctrina au fost analizate doua astfel de categorii si anume: numirea magistratilor si acordarea gratierii individuale.




Fata de profundele schimbari aduse dispozitiilor constitutionale referitoare la autoritatea judecatoreasca, prin recenta lege de revizuire, si, in special, fata de noua configuratie a Consiliului Superior al Magistraturii, se impune a adauga si o a treia atributie, respectiv cea privind posibilitatea Presedintelui de a participa la sedintele acestui organism.


Potrivit alin. (6) al art.133 din Constitutie, Presedintele Romaniei prezideaza lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii la care participa

Este o solutie interesanta si inedita, dupa cum se remarca in doctrina recenta, spre deosebire de alte tari (ca, de exemplu, Franta sau Italia) unde Presedintele Republicii este si presedintele Consiliului Superior al Magistraturii. La noi, Presedintele Consiliului Superior al Magistraturii este un magistrat, ales prin rotatie pe un mandat unic de un an, dintre membrii acestuia, fara a se exclude insa posibilitatea pentru Presedintele tarii de a participa la lucrarile Consiliului. Astfel, acesta invitat de drept la lucrarile Consiliului, el participand ori de cate ori considera prezenta sa ca fiind necesara, se intelege, din proprie initiativa, fara a fi nevoie de o invitatie. Fata de rangul sau, el va prezida lucrarile acestui organism cand participa la sedintele sale, fara drept de vot, nefacand parte dintre membrii Consiliului.

Mai mult decat atat, participarea Presedintelui la lucrarile Consiliului Superior al Magistraturii, apare ca o forma de garantare a drepturilor cetatenilor, care ii sesizeaza acestuia diferite aspecte din justitie, pe care le poate aduce astfel in discutie, intr-o forma institutionalizata, pentru a se trage concluziile si a se adopta masurile care se impun.


Potrivit art. 134 alin. (1) din Constitutia republicata: "Consiliul Superior al Magistraturii propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, in conditiile legii,' Consiliul Superior al Magistraturii, in virtutea atributiilor sale constitutionale, astfel cum acestea au

fost reglementate in varianta initiala a Constitutiei din 1991 era posesorul a doua functii izvorate din necesitatea protejarii independentei judecatorilor si a impartialitatii procurorilor, si anume: functia de a asigura numirea judecatorilor si functia de a veghea la respectarea principiului inamovibilitatii judecatorilor, in calitate de consiliu de disciplina


In realizarea primei functii (mentinuta si in prezent - subl.ns.) Consiliul

Superior al Magistraturii are dreptul de a propune Presedintelui Romaniei numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, cu exceptia celor stagiari, care continua sa fie recrutati de Ministerul Justitiei. asadar, in baza dispozitiilor constitutionale, in activitatea de numire a magistratilor este implicat astfel si Presedintele Romaniei care va proceda la numire in baza unei competente legate. In considerarea unor situatii din practica, in doctrina romaneasca actuala s-a admis ca Presedintele poate refuza numirea unor persoane, dar nu poate adauga nici un nume pe lista propusa de Consiliul Superior al Magistraturii, organism prevazut in Constitutie, exclus de la imixtiunea politicului, prin modalitatile de compunere si de functionare.


Potrivit art. 94 lit. d) din Constitutie, Presedintele Romaniei acorda gratierea individuala. Acordarea gratierii individuale un universal al sefului de stat ce consta intr-o masura de clementa in virtutea careia o persoana este scutita de executarea totala sau partiala a pedepsei stabilite judecatoreasca de condamnare definitiva. Fata de aceasta prevedere, in doctrina, au fost formulate doua concluzii si anume: gratierea poate fi si colectiva, caz in care ea va fi acordata doar prin lege organica conform art. 73 lit. i) din Constitutie; acordarea gratierii individuale este o atributie exclusiva a Presedintelui Romaniei, fiind exercitata fara vreo alta conditionare procedurala prealabila, dar nu si

posterioara, decretele emise de Presedinte in exercitarea acestei atributii urmand a fi contrasemnate de primul-ministru.