Atributiile Presedintelui Romaniei in cadrul puterii executive

Intr-o formulare generala, s-a afirmat in doctrina ca toate atributiile Presedintelui Romaniei care nu privesc sarcinile de reprezentare a statului si respectiv, de "mediere intre puterile statului, intre stat si societate' sunt atributii din sfera executivului. Presedintele Romaniei fiind unul din cei doi sefi ai executivului, potrivit tezei devenita traditionala la ora actuala, atributiile sale in cadrul puterii executive se exercita in raport cu Guvernul si, in principal, cu conducatorul acestuia, cu primul-ministru si apoi cu alte autoritati ale administratiei publice, potrivit dispozitiilor constitutionale si legale in materie.

In raport cu primul-ministru, figura politica centrala a Guvernului, care poate fi un om politic sau o personalitate neutra fata de partidele politice (un tehnocrat), Presedintele are atributii limitate.

In primul rand, Presedintele initiaza si finalizeaza de a Guvernului, e xercitand urmatoarele doua atributii in acest scop: desemnarea candidatului la functia de prim-ministru si numirea Guvernului pe baza votului de incredere acordat de Parlament. [art. 85 alin. (1) si art. 103 din Constitutia republicata

Tot in raporturile cu Guvernul, Constitutia mai prevede urmatoarele atributii in

sarcina Presedintelui: revocarea si numirea unor membri ai Guvernului, in caz de vacanta a postului sau de remaniere guvernamentala [art. 85 alin. (2) si (3) din Constitutie], consultarea Guvernului cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita (art. 86 din Constitutie) si participarea la sedintele

Guvernului (art. 87 din Constitutie).

Pentru ca aceste atributii sunt legate strans de formarea, organizarea si functionarea Guvernului vor fi prezentate la prelegerea destinata acestuia din urma In ceea ce priveste raporturile cu celelalte autoritati ale administratiei publice punctam faptul ca Presedintele Romaniei este comandantul fortelor armate si presedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, calitate in care, potrivit legii speciale in materie, convoaca lucrarile, coordoneaza si indruma intreaga activitate a acestuia.

Conform art. 119 din Constitutia republicata, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc apararea tarii si securitatea nationala, participarea la mentinerea securitatii internationale si la apararea colectiva in sistemele de alianta militara, precum, si la actiuni de mentinere sau de restabilire a pacii.

Potrivit unei dispozitii din Legea nr. 415/2002 privind organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, acesta este format din presedinte, vicepresedinte si 10 membri.

Presedintele Romaniei indeplineste functia de presedinte al autoritati, iar primul-ministru pe aceea de vicepresedinte.

Situatia juridica a Presedintelui Romaniei in cadrul lucrarilor Consiliului Suprem de Aparare a Tarii este diferita de cea pe care o are acesta in sedintelor Guvernului, la care participa, in conditiile prevazute de Constitutie la care vom reveni ulterior, in sensul ca la acestea din urma participa cu vot consultativ, iar in cadrul primelor dispune de un vot deliberativ.

Tot in categoria atributiilor in raporturile cu alte autoritati ale administratiei publice, Presedintele Romaniei propune numirea conducatorilor unor autoritati ale administratiei publice. Spre exemplu, potrivit art. 65 alin. (2) lit.h) din Constitutia republicata, astfel cum acesta a fost completat, Parlamentul reunit, in sedinta comuna, numeste la propunerea Presedintelui pe directorii serviciilor de

informatii si exercita controlul asupra activitatii acestor servicii, respectiv atat a Serviciului Roman de Informatii, cat si a Serviciului de Informatii Externe.

De asemenea, potrivit art. 94 lit. c) din Constitutie:

"Presedintele Romaniei numele in functii publice in conditiile prevazute de lege.'

Spre exemplu, conform unei dispozitii din Legea nr. 504/2002, legea audiovizualului, Presedintele Romaniei numeste doi membri in Consiliul National al Audiovizualului.

De asemenea, Presedintele Romaniei numeste in functii pe prim-adjunctul directorului Serviciului Roman de Informatii si pe cei trei adjuncti ai acestuia, la propunerea directorului Serviciului Roman, de Informatii, potrivit legii speciale in materie.

In plus, potrivit art. 94 lit. a) si b) din Constitutie:

"Presedintele Romaniei confera decoratii si titluri de onoare si acorda gradele de maresal, de general si de amiral,'

Atributiile reglementate in. art. 94 din Constitutie, sub titlul marginal "alte

atributii" sunt legate de pozitia de sef al statului pe plan intern a Presedintelui Romaniei.

Considerand politica externa tot o dimensiune a administratiei publice rezulta ca reglementarea unor atributii si pentru seful de stat in acest domeniu prezinta si semnificatia implicarii sale in procesul decizional administrativ.

Politica externa a Romaniei, fiind inteleasa in mod uzual ca o exteriorizare a pozitiei statului roman fata de alte state, dar mai ales fata de alte organisme internationale, atrage, in mod inevitabil, implicarea in procesul decizional politic nu doar a autoritatilor administratiei publice situate la nivelul puterii executive, ci si a tuturor autoritatilor publice, in general, inclusiv a Parlamentului, pentru a se

credibilitatea in exterior.

Pe planul politicii externe, Constitutia Romaniei contine o serie de prevederi care circumscriu rolul ti atributiile Parlamentului, Presedintelui Romaniei si Guvernului in stabilirea si realizarea in concret a acesteia, atributii care asigura, in mod necesar, si o colaborare pe acest plan a acestor autoritati publice ale statului.

Art. 91 din Constitutie consacrat in domeniul politicii externe reglementeaza doua mari categorii de atributii in acest domeniu, prin care se exprima rolul de reprezentare a intereselor tarii noastre de catre Presedintele sau, in relatiile internationale. Potrivit acestui articol Presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, negociate de Guvern, si le supune spre ratificare Parlamentului, intr-un termen rezonabil. Celelalte tratate si acorduri internationale se incheie, se aproba sau se ratifica potrivit procedurii stabilite de lege.

Cu ocazia revizuirii Constitutiei s-au operat doua modificari esentiale. Pe de-o parte, de la termenul fix de 60 de zile, in care Presedintele trebuia sa trimita tratatul international spre ratificare Parlamentului, a fost introdusa o formulare generica, sintagma consacrata inclusiv prin Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in acelasi timp, textul constitutional, astfel cum a fost completat, permite o delimitare intre tratatele internationale semnate de Presedintele Romaniei, urmare a negocierilor Guvernului, si restul tratatelor de mai mica importanta, care se negociaza de experti din diferite ministere, fiind semnate de ministrii de resort sau, dupa caz, de ministrul de externe ori de catre Guvern.

Asadar tratatele internationale devin opera comuna a Presedintelui, Guvernului si

Parlamentului. Insa, semnatura Presedintelui nu va avea nici o relevanta daca Parlamentul nu va ratifica acel tratat, Presedintele fiind doar obligat sa-l trimita Parlamentului intr-un termen rezonabil.

O alta categorie de atributii in domeniul politicii externe, prevazuta in art. 91 alin. (2) si (3) din Constitutie, priveste asigurarea legaturilor diplomatice cu alte state prin: acreditarea si rechemarea reprezentantilor diplomatici ai Romaniei, la propunerea Guvernului; aprobarea, infiintarii, desfiintarii sau schimbarii rangului misiunilor diplomatice, la propunerea Guvernului si acreditarea reprezentantilor diplomatici ai altor state (una din putinele atributii prezidentiale exercitata neconditionat).

In ce priveste primele doua atributii rezulta ca cei doi sefi ai executivului trebuie sa negocieze, sa se inteleaga asupra persoanelor si rangului, misiunilor diplomatice, conditionarea instituita de Constitutie scotand in evidenta caracterul temperat al semi-prezidentialismului specific regimului constitutional actual.

In plus, reprezentantii diplomatici ce urmeaza a fi acreditati sunt supusi unui vot consultativ in comisiile de specialitate ale celor Camere, potrivit prevederilor din Regulamentele de organizare si functionare a Camerelor.

Decretele Presedintelui de acreditare si rechemare a reprezentantilor diplomatici trebuie contrasemnate de primul-ministru, potrivit art. 100 alin. (2) din Constitutia republicata.

Acreditarea reprezentantilor diplomatici ai altor state reprezinta o practica general urmata in relatiile dintre state, prezentarea scrisorilor de acreditare avand loc in cadrul unui ceremonial, catre seful statului, tot el primind reprezentantii diplomatici si dupa incheierea misiunii lor, pentru o vizita protocolara de ramas bun.