Argumente in favoarea calificarii regimului din Romania ca regim semiprezidential atenuat sau parlamentarizat

Experienta dobandita in timpul dictaturii, se arata in doctrina actuala, a indemnat la un exces de precautii fata de orice forma de organizare statala ce ar fi putut conduce la concentrarea puterii, la personalizarea ei, manifestandu-se grija de a diminua cat mai mult competentele Presedintelui, "greutatea' influentei politice a acestuia. S-a articulat astfel, un regim mixt in care balanta este inclinata in favoarea Parlamentului.

Mai apropiat de un regim parlamentar decat de un regim semi-prezidential, acest regim a fost calificat de majoritatea specialistilor ca fiind un regim semi-prezidential atenuat sau parlamentarizat, calificare pe care o intalnim pentru prima data intr-o lucrare aparuta in anul 1992, consacrata comentarii si adnotarii Constitutiei Romaniei din 1991.

In doctrina romaneasca actuala, pornind de la dispozitiile constitutionale privind raporturile dintre autoritatile publice care realizeaza functia legislativa si cea executiva au fost formulate o serie de argumente prin care este justificata aceasta calificare ( aceste argumenete sun preluate de la A.Iorgovan), respectiv :

1. Atat Parlamentul, cat si Presedintele sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, fiind organe reprezentative la nivel national, insa doar Parlamentul este calificat expres ca fiind organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii [art. 61 alin. (1) din Constitutia republicata]. De aici concluzia din doctrina, potrivit careia, atunci cand stabileste ca Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman, Constitutia Romaniei situeaza Parlamentul deasupra oricarui alt organ reprezentativ, respectiv deasupra Presedintelui Romaniei

2. Dreptul Presedintelui de a dizolva Parlamentul prevazut expres in art. 89 presupune indeplinirea cumulativa a nu mai putin de sase conditii.

3. Constitutia consacra in art. 95 o forma de raspundere politica a Presedintelui, prevazand suspendarea acestuia din functie in anumite conditii, urmata de organizarea unui referendum pentru demiterea sa. Constitutia consacra, in art. 96 din Constitutia republicata, o forma de raspundere penala a Presedintelui, caz in care, dupa punerea sa sub acuzarea de inalta tradare, cu votul a doua treimi din totalul parlamentarilor, competenta de judecata apartine Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

4. Presedintele poate cere poporului sa si exprime vointa cu privire ia probleme de interes national, prin referendum, numai dupa consultarea Parlamentului, potrivit art. 90 din Constitutie, ramas nemodificat.

5. investitura Guvernului, desi initiata si finalizata de Presedinte presupune obligatoriu acordarea votului de incredere de catre Parlament.

6. Guvernul in intregul sau si fiecare membru solidar cu ceilalti membrii, raspund politic numai in fata Parlamentului, potrivit art. 109 alin. (1) din Constitutia republicata

7. Nu doar Presedintele, ci si fiecare Camera a Parlamentului are dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor Guvernului, pentru faptele savarsite in exercitiul functiei lor, Presedintele putand dispune insa suspendarea acestora din functie, daca s-a cerut urmarirea penala, potrivit art. 109 alin. (2) din Constitutia republicata

8. Presedintele nu are drept de initiativa legislativa, aceasta apartinand doar Guvernului, parlamentarilor sau unui numar de cetateni, potrivit art. 74 alin. (1) din Constitutia republicata

9. Refuzul Presedintelui de a promulga o lege se poate exercita o singura data dupa primirea acesteia. Daca Presedintele a cerut reexaminarea legii sau daca s-a cerut verificarea constitutionalitatii ei, promulgarea se face in cel mult 10 zile.

10. Cele mai importante atributii ale Presedintelui in domeniul politicii externe, al apararii, al starilor exceptionale sunt conditionate, in exercitarea lor, fie de interventia Guvernului, fie de cea a Parlamentului sau se afla sub controlul acestuia din urma

11. Decretele Presedintelui emise in exercitarea celor mai importante atributii ale sale sunt contrasemnate de primul-ministru, potrivit art. 100 alin. (2) din Constitutia republicata