Actele presedintelui

Potrivit art. 100 din Constitutia republicata

"In exercitarea atributiilor sale, Presedintele Romaniei emite decrete care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. Nepublicarea atrage inexistenta decretului. Decretele emise de Presedintele Romaniei in exercitarea atributiilor sale prevazute in articolul 91 alineatele (1) si (2), articolul 92 alineatele (2) si (3), articolul 93 alineatul (1) si articolul 94 literele a), b) si d) se contrasemneaza de primul-ministru.'

Desi art. 100 din. Constitutie (fost art. 99), are ca titlu marginal "Actele Presedintelui', in realitate sunt avute in vedere doar juridice ale sefului de stat, numite decrete, a caror publicare in Monitorul Oficial al Romaniei este obligatorie, sub sanctiunea inexistentei, Constatam, astfel ca, desi cu ocazia recentei revizuiri ar fi putut fi remediata aceasta inadvertenta de tehnica de redactare, prin schimbarea titlului marginal, eventual, in "Decretele Presedintelui', acest lucru nu s-a intamplat, norma constitutionala ramanand neschimbata

In exercitarea atributiilor sale constitutionale, Presedintele poate fi si autorul unor acte cu caracter politic care nu se concretizeaza, in decrete, deci in acte producatoare de efecte juridice. Un exemplu il reprezinta mesajele potrivit art. 88 din Constitutie, respectiv cele adresate Parlamentului.

Prin urmare, Presedintele emite decrete, ca acte juridice, care pot avea insa si o conotatie politica, precum si mesaje, declaratii, etc., ca acte exclusiv politice.

Prin stabilirea expresa a obligativitatii publicarii decretelor Presedintelui in Monitorul Oficial al Romaniei, sub sanctiunea inexistentei, legiuitorul constituant a dorit sa se creeze cadrul juridic necesar indepartarii definitive a unei practici profund nedemocratice a decretelor nepublicate, care vizau incalcarea drepturilor cetatenesti sau reglementarea unor probleme in afara cunostintei opiniei publice.

Termenul de inexistenta a unui act are, in dreptul public, acceptiunea lipsei totale de valoare juridica, fiindca actul nici nu a existat vreodata. In ce priveste regimul juridic aplicabil decretelor Presedintelui, in principiu, ele sunt supuse

regulii contrasemnarii de catre primul-ministru. Contrasemnarea este ceruta expres pentru decretele prin care Presedintele: inainteaza Parlamentului,

spre ratificare, tratatele internationale pe care le-a incheiat; acrediteaza sau recheama reprezentanti, diplomatici ai Romaniei si aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice; declara mobilizarea totala sau partiala a fortelor armate sau ia masuri de respingere a unei

agresiuni armate declansate impotriva tarii, instituie starea de asediu sau de urgenta; confera distinctii, face avansari in gradele superioare ale armatei si acorda gratierea individuala

Daca aceasta reprezinta regula, exceptia o reprezinta doar decretele care concretizeaza atributii inerente Presedintelui, ca, de exemplu, desemnarea candidatului la functia de prim-ministru, dizolvarea Parlamentului, numirea in functii publice.

Contrasemnarea decretelor Presedintelui contribuie, in esenta, la angajarea raspunderii sefului Guvernului pentru continutul actului, atestand conformitatea acestuia atat cu prevederile legale, cat si cu vointa organului pe care primul-ministru il reprezinta. Deci, implicit, se sustine in doctrina, pentru

actele contrasemnate de acesta, Presedintele nu poarta nici un fel de raspundere, fapt ce reiese ca firesc din analiza cazurilor in care Constitutia solicita in mod, obligatoriu aceasta forma legala

Totodata, in doctrina recenta s-a exprimat si opinia conform careia contrasemnatura premierului este o conditie formala esentiala, de valabilitate a decretului, fara de care actul este lovit de nulitate absoluta - antrenand concomitent si raspunderea solidara a acestuia, alaturata sefului statului, cu atat

mai necesara pentru a se evita un eventual abuz al puterii prezidentiale - certificand legalitatea actului care, de cele mai multe ori, produce efecte pe planul dreptului administrativ .

In plus s-a mai remarcat faptul ca existenta unor decrete ale Presedintelui care sunt supuse regulii contrasemnarii primuluiministru si a altora care sunt exceptate de la aceasta regula se explica prin modul concret de exercitare a

atributiilor prezidentiale care fac obiectul decretelor emise in exercitarea acestor atributii. Astfel, in cea mai mare parte, decretele care nu sunt contrasemnate de primul-ministru intra in sfera relatiilor Presedintelui Romaniei cu Parlamentul, emiterea acestora fiind conditionata de consultarea sau incuviintarea Parlamentului, iar o alta categorie de decrete, in special cele de numiri in functii, sunt supuse unor conditii stabilite de lege, majoritatea fiind conditionate de propunerile altor autoritati publice.

Lipsa contrasemnaturii atrage nulitatea decretului Presedintelui, primul-ministru asumandu-si o raspundere politica fata de Parlament, in momentul contrasemnarii, aspect ce apropie regimul nostrum politic de unul parlamentar.

In ce priveste natura juridica a decretelor prezidentiale, acestea sunt calificate de toti autorii de drept administrativ ca fiind producatoare de efecte juridice. Prin urmare decretele pot fi atacate in instanta de contencios administrativ, potrivit legii speciale in materie, cu exceptia decretelor care intra in categoria actelor exceptate de la controlul in contencios administrativ.

Desi o parte a doctrinei

actuale sustine ca decretele Presedintelui pot fi si acte administrative normative, exemplificand cu decretele de mobilizare partiala sau totala a fortelor armate sau cu cele de instituire a starii de asediu sau de urgenta, emise in conditiile art. 92 si 93 din Constitutie, in ce ne priveste consideram si noi, alaturi de alti autori, ca ele nu pot fi decat acte administrative individuale.