Actele Consiliului local

In epoca moderna actele autoritatilor publice poarta, de regula, astfel precum subliniaza doctrina, o denumire specifica. Astfel, actele organelor colegiale, precum consiliul local sau consiliul judetean, sunt denumite hotarari sau regulamente, iar actele organelor de conducere unipersonala, precum primar sau presedintele consiliului judetean, in functie de calitatea pe care o detine persoana emitenta a actului, sunt denumite dispozitii, ordine, decrete.

Conform art. 45 din Legea nr. 215/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in exercitarea atributiilor ce ii revin consiliul local adopta hotarari, cu votul majoritati membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate. Regula instituita de legiuitor este, asadar, cea a adoptarii hotararilor consiliului local cu votul majoritatii simple a consilierilor locali in functie.

Acelasi articol la alin.(2) prevede expres situatiile in care, prin exceptie de regula anterior mentionata hotararile consiliului local se adopta cu votul majoritatii consilierilor in functie, asadar cu o majoritate absoluta, fiind vorba despre:

hotararile privind bugetul local;

hotararile privind contractarea de imprumuturi, in conditiile legii;

hotararile prin care se stabilesc impozite si taxe locale;

hotararile privind participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera

hotararile privind organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor si amenajarea teritoriului;

hotararile privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritati publice, cu persoane juridice romane sau straine

O alta exceptie instituita expres de lege este cea a hotararilor privesc patrimoniul, acestea adoptandu-se cu o majoritate calificata de doua treimi din numarul total al consilierilor locali in functie.

Acelasi articol mai mentioneaza ca in anumite situatii consiliul local poate stabili ca unele hotarari sa fie adoptate prin vot secret. Legea nu mentioneaza aceste situatii ramanand la latitudinea consiliului local care sunt aceste situatii. Insa, in nici un caz, iar aceasta este o mentiune expresa a legii, nu pot fi adoptate in urma unui vot secret hotararile care au character individual si sunt cu privire la persoane, exceptiile in aceste situatii putand fi expres prevazute de

lege.

Initiativa legislativa la nivel local, anume cine poate propune proiecte de hotarare, apartine consilierilor, primarului, viceprimarilor, dar si cetatenilor. Indiferent de cine le propune, redactarea acestora se face de cei care le propun cu sprijinul secretarului unitatii administrativteritoriale si al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului.

In anumite cazuri expres delimitate de lege, in cazul consilierii locali actioneaza o restrangere legala a exercitiului dreptului de vot acestia neputand sa si exprime votul, legea stabilind astfel o serie de incompatibilitati. Astfel, art. 46 alin.(1) din Legea nr. 215/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, mentioneaza ca nu poate lua parte la deliberarea si adoptarea hotararilor consilierul care, fie personal, fie prin sot, sotie, afini sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial in problema supusa dezbaterilor consiliului local. In cazul in care se adopta o hotarare de consiliu cu incalcarea acestor prevederi, sanctiunea impusa de lege este nulitatea de drept a hotararii, nulitate care va fi constatata de instanta de contencios administrativ. In acest caz actiunea in instanta poate fi introdusa de orice persoana interesata

Conform art. 47 din Legea nr. 215/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, hotararile consiliului local se semneaza de consilierul local care indeplineste functia presedintele de sedinta, desemnat in conditiile art.35 din acelasi act normativ, care a condos sedinta de consiliu si se contrasemneaza, pentru legalitate, de catre secretarul unitatii administrativ-teritoriale. Daca acesta din urma va aprecia ca respectiva hotarare este ilegala, va putea sa refuze contrasemnarea, caz in care secretarul va expune consiliului local opinia sa motivata. Din pacate legea prezinta o lacuna in sensul ca nu este prevazuta solutia juridica pentru aceasta situatie si, practic, raspunsul la intrebarea "Se va mai putea considerata adoptata legal hotararea daca aceasta nu este contrasemnata de secretar?" Doctrina a oferit o posibila solutie -

secretarul are dreptul sa il sesizeze pe prefect pentru ca acesta sa poata actiona in contencios administrativ impotriva acesteia. Este adevarat ca si aceasta rezolvare comporta un risc, anume acela ca prefectul sa nu o atace in contenciosul administrativ din diverse motive. Indirect aceasta solutie poate fi desprinsa si din prevederea legala pentru ca, potrivit alin.(2) si (3) al ale art.48,

secretarul unitatii administrativ-teritoriale va comunica hotararile consiliului local primarului si prefectului de indata, dar nu mai tarziu de 10 zile lucratoare de la data adoptarii, asadar inclusive cele fata de care a avut obiectii si a refuzat a le semna, comunicarea, insotita de eventualele obiectii cu privire la legalitate, facandu-se in scris chiar de catre secretar. Aceasta ultima obligatie trebuie sa fie respectata de catre secretar si iarasi putem identifica o lacuna a legii prin faptul ca nu este precizata o sanctiune pentru situatia in care acesta nu-si indeplineste aceasta obligatie, pentru ca altfel primarul nu are cum sa le aduca la indeplinire, iar prefectul nu poate exercita controlul de legalitate asupra acestora conform legii, daca este cazul, prin atacarea lor in contenciosul administrativ.

Hotararile consiliului local sunt acte administrative, putand avea un caracter individual sau normativ In functie de acest ultim aspect difera si momentul in care intra in vigoare hotararea respectiva. Astfel, art. 49 din Legea nr. 215/2001, republicata, prevede ca hotararile cu caracter normativ devin obligatorii si produc efecte juridice de la data aducerii lor la cunostinta publica, aducerea la cunostinta a acestora se face in termen de 5 zile de la data comunicarii oficiale catre prefect. Acest termen de 5 zile reprezinta chiar termenul aflat la dispozitia

prefectului in care acesta poate lua o decizie cu privire la legalitatea actului, putand aprecia chiar necesitatea introducerii unei actiuni in contenciosul administrativ. Doctrina apreciaza ca aceasta dispozitie legala introduce practic o prezumtie de ilegalitate. Fata de acestea, actele administrative - hotarari ale consiliului local cu caracter individual isi produc efectele juridice de la data comunicarii lor catre persoanele interesate.

Din cauza ambiguitatii actualei legi, doctrina si-a pus intrebarea daca poate consiliul local sa emita sau sa incheie si alte categorii de acte juridice Desi actuala reglementare prevede pentru unitatile administrativ-teritoriale doar calitatea de persoane juridice de drept public, ce dispun de patrimoniu propriu si capacitate juridica deplina, doctrina apreciaza ca acestea isi pastreaza si calitatea de persoane juridice civile, calificarea de persoane de drept public

presupunand personalitatea de drept civil, dar si prerogative de putere publica

Asadar, trebuie sa facem distinctie, in ceea ce priveste consiliul local, intre:

Calitatea de persoane juridice de drept public - caz in care acesta poate incheia acte administrative unilaterale si contracte administrative, precum un contract de concesiune

Calitatea de persoana juridica de drept privat - caz in care poate incheia acte supuse unui regim de drept civil, precum un contract de vanzare-cumparare a unui bun din domeniul privat al unitatii administrativ-teritoriale

Mai mult decat atat trebuie sa luam in considerare si faptul ca in sarcina primarului sunt prevazute atributii de reprezentare a comunei sau orasului, inclusiv in justitie, fapt ce a dus la formularea in doctrina a opiniei conform careia atunci cand actiunea in instanta vizeaza hotarari ale consiliului local, existand si capete de cerere de natura patrimoniala, in litigiu, alaturi de consiliul local, trebuie sa fie chemat si primarul, care exercita si functia de ordonator principal de credite.