Textul este comunicarea scrisă alcătuită din succesiunea logică a propoziţiilor/ frazelor dintr-un document, o scriere, o publicaţie, o tipăritură, în care se respectă regulile ortoepice, ortografice şi de punctuaţie aflate în vigoare la data redactării. Termenul "text" se foloseşte şi atunci când se face referire la un fragment dintr-o scriere literară, ştiinţifică, politică, publicistică etc.

I. TEXTUL ARGUMENTAŢI?
Textul (discursul) argumentativ urmăreşte demonstrarea unei ipoteze, a unei opinii privitoare la o anumită temă sau situaţie şi are scop persuasiv.
1. Caracteristicile textului argumentativ:
- tema pusă în discuţie;
- un protagonist (persoana care doreşte să convingă) şi un antagonist (persoana reală sau imaginară care trebuie convinsă);
- opinia/punctul de vedere ce trebuie argumentat;
- argumentele ce trebuie susţinute cu dovezi, exemple, opinii de autoritate, comparaţii cu alte situaţii/teme/efecte asemănătoare;
- concluzia
2. Structura textului argumentativ:
- formularea ipotezei/opiniei care să exprime cu claritate ideea/ tema ce urmează a fi susţinută;
. - expunerea argumentelor propriu-zise (unul sau mai multe raţionamente pro şi /sau contra ipotezei enunţate);
- concluzia care să reia ipoteza pentru susţinerea/ demontarea acesteia.
3. Conectorii textului argumentativ:
*verbe de opinie: a crede, a aprecia, a considera, a opina, a presupune, a socoti etc;
*adverbe/locuţiuni adverbiale: probabil, pesemne, posibil, desigur, fără îndoială, cu siguranţă, plauzib
il, fireşte, bineînţeles, negreşit, neîndoielnic, evident etc;
*conjunctti/prepoziţii/locuţiuni conjuncţionale şi prepoziţionale: deoarece, întrucât, pentru că, încât, deci, aşadar, or, de aceea, fiindcă, ca şi când spre deosebire de, din cauză că, după cum (aşa cum bine) se ştie, ca să, apoi, mai mult, având în vedere faptul că, e firesc să, ca urmare, din punct de vedere etc;
*sintagme argumentative: în primul rând/în al doilea rând, mai întâi, în plus, de fapt, oricum, prin urmare, în ceea ce priveşte, în fond, în esenţă, (şi nu) în cele din urmă, în concluzie, ca urmare, în altă ordine de idei etc.

4. Tehnicile argumentative sunt reprezentate de modalităţile cele mai ingenioase care să poate convinge cu uşurinţă pe antagonist sau interlocutor.
- Tehnica argufnentativă poate fi
*inductivă, pornind de la exemplul concret către generalizarea ipotezei/ ideii/ temei/ opiniei ce trebuie argumentată.
* deductivă, pornind de la situaţia generală către ipoteza/ ideea/ tema/ opinia concretă, susţinută prin argumente.
5. Argumentele - dispuse sub formă de paragrafe, numerotate sau enumerate - trebuie să fie exprimate clar şi după o riguroasă înlănţuire logică, iar în susţinerea lor se utilizează cele mai variate modalităţi persuasive:
- opinii ale unor personalităţi cu autoritate în domeniu;
- studii/ lucrări de notorietate;
- adevăruri universal-valabile;
- exemple persuasive, de o logică evidentă;
- comparaţii edificatoare;
- contraargumente, care pot adesea fi mai convingătoare pentru susţinerea opiniei şi creează impresia unei cunoaşteri complexe a temei puse în discuţie.

Modele de texte argumentative
Text argumentativ despre familie "Nicăieri nu poate fi omul mai fericit decât în mijl ocul familiei sale" (Proverb românesc)
(ipoteza/opinia)
Afirmaţia proverbului românesc -"Nicăieri nu este mai fericit omul decât în mijlocul familiei sale"- este în concordantă cu părerea mea despre relaţiile interfamiliale şi anume că omul se poate dezvolta armonios, poate trăi în pace şi mulţumire numai în cadrul unei familii bine închegate şi sănătoase moral.
(argumentele şi conectorii)
în primul rând, familia oferă stabilitate, confort şi siguranţă. Oricine se simte protejat, liniştit când ştie că are alături persoane care îi doresc binele, sunt gata să îl sprijine în mod necondiţionat atunci când are probleme. De altfel, moralistul Slavici îşi începe nuvela "Moara cu noroc" cu un adevăr universal-valabil. venit din înţelepciunea populară, povaţă pe care o rosteşte bătrâna soacră a lui Ghiţă: "Omul să fie mulţumit cu sărăcia lui, că dacă e vorba, nu bogăţia ci liniştea colibei tale te face fericit".
în altă ordine de idei. în familie, fiecare se poate bucura cu adevărat de realizări, de împliniri, poate comunica sincer cu ceilalţi, se poate baza pe sfaturile lor, pe sprijinul şi dăruirea lor totală. Orice împlinire este trăită la cote amplificate, întrucât ea aduce bucuria izbânzii şi în celelalte inimi, nu numai în sufletul celui care şi-a împlinit idealul. Asemenea se petrec lucrurile şi într-un eşec, tristeţea fiind împărtăşită cu ceilalţi, încurajarea, sprijinul moral făcând posibilă revigorarea forţei interioare şi a curajului de a încerca încă o dată.
(concluzia)
în concluzie, omul este cu adevărat fericit în mijlocul familiei, cu care împarte bucuriile şi tristeţile, împlinirile şi eşecurile, visurile şi deziluziile, ceea ce dovedeşte actualitatea vechiului proverb românesc.