"Balcanismul marcheaza o maturizare a literaturii romane, fiindca implica o perspectiva, macar partial autocritica, in cautarea constiintei de sine" . Ovid S.Crohmalniceanu Numele "Balkan" asa cum precizeaza si Maria Todorova, in cartea sa, "Balcanii si Balcanismul", are mai multe intelesuri, insa cea mai importanta notiune care deriva din acest concept, este "balcanizare", care la randul sau exprima mai multe lucruri, dar de cele mai multe ori este folosit pentru a desemna procesul de fragmentare nationalista a fostelor unitati geografice si politice in noi state mici.

Exista o intreaga poveste pentru acest concept, spectrul balcanic care bantuie fiind nu un personaj, ci un semnificant.Legatura dintre aceste doua notiuni este, insa, apropiata, "balcanism"fiind derivatul notiunii de Balkan.Avem de-a face, de fapt, cu doua realitati diferite, definite insa prin aceste concepte care, in Occident, semnifica acelasi lucru.

Cea mai veche atestare a numelui Balcan, preferat de localnici, ii este atribuita scriitorului italian Filippo Buonacorsi Callimaco, insa patrunderea lui in literatura europeana i se datoreaza calatorului englez John Morritt, care a folosit termenul pentru a-l inlocui pe clasicul Haemus. Balcanii incep sa fie folositi"mai mult cu conotatie politica, decat intr-un sens pur geografic, pentru a desemna statele care aparusera dupa caderea Imperiului Otoman: Grecia, Serbia, Muntenegru, Romania, si Bulgaria" . Putem vorbi astazi despre balcanism din punct de vedere social, cultural, politic dar si literar.

Conceptul de balcanism literar este lansat la noi de George Calinescu, in "Istoria"sa, definindu-l drept "un amestec gras de expresii mascarioase, de impulsuri lascive, de constiinta a unei identitati aventuroase si tulburi, totul purificat si vazut mai de sus de o inteligenta superioara" . Acest referat isi propune sa se concentreze doar pe o parte din tema modelului cultural-literar balcanic, si anume pe balcanism, ca stil literar romanesc. "Balcanismul literar impune o relaţie neobişnuită īntre personaj şi spaţiul, teritoriul pe care acesta īl locuieşte sau, după caz, īl īnlocuieşte(.).


Balcanismul literar este reperabil şi la nivel strict lingvistic. El īşi asociază o īnţelepciune de factură populară, imprecaţia ca formă de revoltă sau dezaprobare, jignirea ca dovadă de dragoste, de apropiere, de intimitate. Balcanismul impune violenţa de limbaj tocmai pentru a sugera legăturile afective dintre personaje" .

Balcanismul este un stil literar specific, folosit pentru a scoate in evidenta anumite caracteristici , cum sunt, de exemplu, personajele care isi pierd din conturul tipologic. Dupa cum afirma si Mircea Muthu, in tratatul sau, "Balcanologie", marcile de recunoastere ale balcanismului sunt: "empirism ostentativ, sentimentalism ieftin, familiaritate agresiva, adaptabilitate de factura cinic-grosiera a personajului, viziune infernala, instinct malefic de distrugere, instabilitatea caracterului, axiologie sociala rasturnata(.);reprezinta iluzia libertatii in spatialitatea prin excelenta inchisa" .Acum, pentru ca imi este stabilit intelesul conceptului, voi folosi cateva citate din operele unor autori care folosesc balcanismul, ca stil literar, in anumite opere ale sale: "Loc al pieirii, napadit de timp!/ Viperi pandesc pe stinse sanctuare.

/ Cenusi, imbalsamati-mi fruntea cast,/ La ora departarilor amare".("Intoarcere", Teohar Mihadas) . Aici, versul este funebru, metaforele simple sunt incarcate de afectiv iar romantismul este ieftin;".

.mi s-a parut ca vad venind grabite pe valuri din alt mileniu, care se stransese cu mult in urma, corabii cu botul larg si inalt. Dupa croiala si dupa lopeti mi-am dat seama ca erau grecesti.

Apoi mi s-a parut ca vad venind catre tarm trireme romane, galere, bizantine impodobite cu semnul crucii, nave cu semiluna turca." -Zaharia Stancu( viziune infernala, elementarul se invecineaza cu violenta); "Altminteri, dupa ce iesira din ulita Manastirii Studion, cetatea il intampina ca de obicei la ora aceasta cu maretia ei tainica, alcatuita din lucruri uimioare, plina de lumina orbitoare si de umbre intunecate" - Sadoveanu; ".ciorba de stiuca fiarta-n zama de varza acra si iutiti cu hrean, marinata de stacoji, dreasa cu mujdei de usturoi, plachie de crap umplut cu stafide grecesti, berbec la protap, uns din pleaftura cu sos de vin amestecat cu usturoi zdrumicat"- "Calpuzanii" -este evident descriptivul, apar elemente "piperate", tipic orientale. In ceea ce priveste alteritatea, iese in evidenta faptul ca locuitorii Balcanilor refuza sa se conformeze anumitor reguli, considerate esentiale pentru lumea civilizata. Acelasi lucru il putem observa, prin raportare la tara noastra, si tocmai aceasta este asemanarea dintre Balcani si Romania.

Invitat sa tina o conferinta in amfiteatrul Universitatii "Ovidius", in mai 2005 , Horia-Roman Patapievici a vorbit despre "avantajele si dezavantajele inapoierii", prin raportare la Romania: "Se vede foarte limpede: cand doi sau trei romani se aduna, incep sa isi critice tara. Este clar ca pasiunea care ii anima este legata de aceasta tara. Este un fel de rana mereu deschisa in numele careia intervenim in spatiul public pentru a critica, sprijini sau propune ceva" .

Vorbeste despre stagnare, despre inapoiere ca decalaj temporal. Asa cum un lucru asemanator il intalnim, in 1868, la Titu Maiorescu in teoria sa, a "formelor fara fond", unde defineste realitatea sociala, prin raportarea la retardarea starii de civilizatie a tarii noastre in comparatie cu Occidentul. In literatura romana, insusiri ale mentalitatii balcanice regasim la Nicolae Filimon, Ghica sau Pann, dar si la I.

L.Caragiale, a carui opera defineste specificul unui mod de viata in toata dinamica lui; balcanismul sau incepe cu un etnicism provincial, bazat pe specificul muntean si, chiar mai exact, bucurestean, eroul reprezentativ fiind Mitica. Si studiul lui Mircea Muthu despre balcanologie aduce noi dezvaluiri privind semnificatia profunda a termenului de balcanic si vizeaza desprinderea de judecata comuna, propunand o sfera de analiza prin raportare la bizantinism si orientalism.

In perioada literara analizata de autor, trecutul este inca o prezenta vie si exista tendinta refugiului in imaginar.Spatiul balcanic desemneaza o lume lipsita de speranta, proiectata in sfera tragicului, din care lipseste uneori, paradoxal, chiar tragicul, asa cum o ilustreaza problematica abordata-metafora puterii oarbe care conduce la autodistrugere (cum este in "Principele", de Ion Barbu), scene din primul razboi mondial( cum este in "Jocul cu moartea, de Zaharia Stancu). O imagine fulminanta a balcanismului nostru literar o intalnim, de exemplu, intr-un poem dedicate campiei dunarene, extras din "Pierdut in Balcania"(Fanus Neagu):"Mirosea a scorniri de Asie, leganate-vant sarat, a namol furnicat de crabi si pesti puturosi, dar mirosea mult mai pronuntat a pelin de Baragan" .

Utilizarea excesiva a livrescului ca sursa in poezia de dupa Ion Barbu, ar avea o explicatie istorica, datorandu-se abandonarii involuntare a substantei balcanismului in favoarea cliseului. Analiza unor texte cum sunt cele ale lui Fanus Neagu, D.R.

Popescu, Eugen Barbu sau Mateiu Caragiale,permite conturarea unor trasaturi care pot fi circumscrise mentalitatii balcanice( o lume colorata, dominata de sentimental inutilitatii, al zadarniciei efortului uman, al existentei umane in conditiile unei stapaniri straine, derizoriul ca modalitate de viata, vorbaria ca dorinta de comunicare, absurdul ca mod de existenta). " Literatura balcanica este in general o literatura a intelepciunii, o incercare de a gasi misterul lumii prin cunoastere." Analiza textelor permite conturarea unor trasaturi pe care le putem circumscribe mentalitatii balcanice: o lume pstrita, colorata, neincadrabila in sabloane, dominata de sentimentul inutilitatii , al zadarniciei efortului uman, al existentei umane in conditiile vitrege ale unei stapaniri straine , peste puterile omului de rand; zeflemeaua, persiflarea ca mod de rezistenta sau chiar de subzistenta , derizoriul ca modalitate de viata , absurdul ca mod de existenta.

Balcanismul literar, asa cum zice si Ovid S.Crohmalniceanu, ia nastere dintr-o atitudine scriitoriceasca ambigua, ambiguitatea rezultand din refuz si acceptare, iar accentual, cand vorbim de balcanism literar, cade pe delimitarea unor procedee ca aluzia, parodia, ironia, parabola, mitul, caracteristice prozei de tip modern. De asemenea, metoda comparata si intertextuala va permite o mai buna intelegere a specificului literar cultural al zonei balcanice, precum si la conturarea mentalitatii balcanice.

BIBLIOGRAFIE: 1. MUTHU, MIRCEA- BALCANOLOGIE, vol.I, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002 2.

OLTEANU, ANTOANETA-HOMO BALCANICUS, Editura Paidea, Bucuresti, 2004 3. TODOROVA, MARIA-BALCANII SI BALCANISMUL, Editura Humanitas, Bucuresti, 2000 4. https://www.

agonia.ro/index.php/essay/167903/index.

html 5. https://www.romaniaculturala.

ro/articol.php?id=165 6. https://www.

agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/CULTURA/balcanologie.htm 6.

https://www.referatele.com - sectiunea romana