ION
de Liviu Rebreanu

Structură compoziţională - structura narativa a textului

Romanul este structurat pe două părţi care au titluri semnificative pentru conţinutul lor:
- "Glasul pământului"
- "Glasul iubirii"
Capitolele din "Glasul pământului" sunt:
I. "Începutul"
II. "Zvârcolirea"
III. "Iubirea"
IV. "Noaptea"
V. "Ruşinea"
VI. "Nunta"
Capitolele din "Glasul iubirii"sunt:
VII. "Vasile"
VIII. "Copilul"
IX. "Sărutarea"
X. "Ştreangul"
XI. "Blestemul"
XII. "George"
XIII. "Sfârşitul"

Geneza
1. Rebreanu povesteşte că a întâlnit un tânăr care i-a vorbit despre faptul că el nu se poate realiza la nivelul posibilităţilor sale pentru că nu are pământ (pune aceasta pe seama lui Ion al Glanetaşului)
2. Rebreanu a auzit despre o fată Rodovica, bogată, dar urâtă care a fost sedusă pentru averea ei (aceasta va deveni în roman Ana)
3. Într-o dimineaţă Rebreanu aflat la marginea satului a văzut un ţăran îngenunchind şi sărutând pămăntul (aceasă scenă o face şi Ion)

Incipitul şi finalul

În romanul "ION" incipitul prezintă drumul de intrare în Pripas, drum ce vine dinspre Cârlibaba, pe Someş, care se îndepărtează spre Bistriţa; trece prin
2-2

Pădurea Domnească, pe sub Râpele Dracului şi ajunge în Pripas; satul este într-o horă, fiind zi de duminică.
Finalul prezintă acelaşi drum, în sens invers; de la Râpele Dracului spre Pădurea Domnească şi spre Cârlibaba; în urmă rămâne satul Pripas, aflat tot într-o horă într-o zi de duminică, exact ca în incipit.
!! Faptul că scena din incipit este reluată în final, cu exact aceleaşi evenimente (drumul şi hora satului) constituie unui din elementele care dau operei impresia de întreg (de sferă, de întreg, de rotund). La această impresie contribuie şi titlurile capitolelor, de la "Începutul" la "Sfârşitul", între care sunt marcate prin celelalte 11 titluri, momentele principale ale acţiunii