Publicat īn 1894, reluat īn volum īn 1906, romanul Mara este considerat "cel mai reuşit roman al lui Slavici, celelalte fiind mai degrabă experienţe decāt realizări"(Pompiliu Marcea).
Tema romanului este prezentarea eforturilor unei văduve dintr-un tārg transilvănean, Radna, de a obţine o poziţie printre micii negustori ai locului, prin hărnicie şi perseverenţă, şi pentru a asigura un trai mai bun celor doi copii ai săi, Persida şi Trică.
Mai mulţi critici literari au comentat īn legătură cu titlul romanului, care, cred unii, nu este potrivit. De fapt, romanul este al Marei, Persida, nefiind decāt o imitaţie īn dezvoltare a Marei, urmānd ca peste ani să aibă īnsuşiri asemănătoare mamei sale.
Romanul este alcătuit din 21 de capitole, fiecare avānd un titlu semnificativ. Acestea sunt bine organizate, şi aşa cum a spus criticul George Călinescu, "...iar īncheierea vine cānd toate faptele sunt coapte spre a-şi da rodul".
Romanul īncepe cu descrierea personajului principal, Mara. Tot īn expoziţiune este prezentat şi mediul; un tārg ardelenesc de pe valea liniştită a Mureşului, Radna, lāngă Lipova şi destul de aproape de Arad. Unele īntāmplări se petrec la Lipova, iar altele la Arad sau la Viena. Ocupaţiile personajelor nu sunt cele ale unor ţărani, ci ale lumii tārgoveţilor; orăşenilor: Mara este precupeaţă, Hubăr este măcelar, Bocioacă este cojocar, iar cei tineri vor avea ocupaţii asemănătoare.
Cele cāteva capitole introductive o au īn centru pe Mara; rămasă văduvă cu doi copii, neavānd mai nimic de pe urma răposatului său soţ,
Bārzovanu, munceşte din greu ca precupeaţă la Radna pentru a le asigura un viitor mai bun copiilor săi, Persida şi Trică.
Principalul motiv al muncii ei neobosite o reprezintă copiii. Munceşte din greu ca să-i susţină şi să se susţină. Mara doreşte ca Persida să fie o preoteasă bogată, frumoasă, respectată, īntr-o parohie īndestulată, iar Trică să devină starostele cojocarilor. Persidei īi asigură, cu minimum de efort financiar, o bună educaţie la călugăriţe, dānd-o īn grija maicii Aegidia, iar pe Trică īl dă ucenic la un cojocar. Numai că totul nu este aşa cum plănuieşte Mara.
Intriga romanului intervine īn momentul īn care Persda īl zăreşte, de la fereastra mănăstirii catolice, pe băiatul măcelarului Anton Hubăr, Hubărnaţl. Din această clipă, ea simte că "nu mai poate fi ceea ce a fost" şi devine conştientă de sentimentul care o cuprinsese din cauza gestului maicii Aegidia de a o īndepărta de la fereastra de unde īl privea pe Naţl. Persida trăieşte primii fiori ai dragostei la prima vedere.
Desfăşurarea actiunii se concentrează mai ales īn jurul iubirii dintre Persida şi Naţl. Īntr-o primă fază, ambii vor lupta cu ei īnşişi, īmpotriva sentimentelor care-i stăpānesc. Sperānd că o va uita pe fiica Marei, Naţl pleacă īn lume să-şi īmplinească anii de călătorie necesari pentru a pătrunde īn breasla măcelarilor. Īntre timp, Persida este curtată de un pretendent considerat serios de familie şi de comunitate, teologul Codreanu. Persida īl respinge fără jigniri inutile. Cānd Naţl īşi loveşte tatăl, este alungat din casa părintească şi ajunge de batjocura oraşului, iar Persida hotărăşt e să fugă cu el, să-şi asume un destin asemănător cu al lui. Cei doi sunt cununaţi īn secret de Codreanu şi pleacă la Viena. Naţl se va revolta īmpotriva soţiei care, protejāndu-l, renunţānd la tot pentru el, īl asează pe o poziţie inferioară ei. Reīntorşi īn ţară, cei doi sunt īncă izolaţi de comunitate. Īşi deschid un birt a cărui responsabilitate şi-o asumă Persida, īndeplinind muncile cele mai umile. Viaţa lor de familie decade. Persida cade pradă furiei lui Naţl şi este batjocorită, bătută, făcută de rās īn faţa prietenilor şi a slugilor. Persida īşi arată suferinţa, cere ajutorul fratelui său, umblă pe străzi căutāndu-şi mama şi īşi ponegreşte bărbatul de faţă cu familia lui Bocioacă. Naşterea copilului lor domoleşte spiritele. Persida īşi acceptă soţul aşa cum este, cu toate defectele lui, iar Naţl se maturizează şi īşi recunoaşte greşelile. Botezul copilului uneşte cele două familii, a Marei şi a măcelarului Hubăr.
Trică apare īn celălalt plan, mai puţin conturat. Ajuns calfă la Bocioacă, Trică devine pasiunea Martei, soţia lui Bocioacă. Influenţat de Marta, Bocioacă īi va plăti lui Trică răscumpărarea de la stagiul militar obligatoriu, cu toate că şi Mara ar fi putut acest lucru, dar refuzase din zgārcenie. Nedorind să fie dator nimănui, Trică se dă singur la Verbonc, angajăndu-se voluntar pentru războiul imperiului din Italia. Va reveni īnsă de pe front, rănit, maturizat şi va deveni maestru cojocar.
Romanul are un Deznodămānt trist, prin uciderea lui Hubăr de către fiul său natural, Bandi.