In deschidere ne sunt prezentate personajele basmului, cei doi frati care locuiesc in locuri opuse ale lumii. Unul dintre frati era un crai cu trei feciori, in timp ce fratele sau mai mare, Imparatul Verde avand doar fete
Actiunea incepe cand Imparatul simte apropierea mortii si isi doreste un mostenitor. Pentru aceasta apeleaza la fratele sau care e mai mult decat bucuros a-si oferi unul dintre feciori imparatiei fratelui sau. Insa craiul nu e decis care dintre baietii lui este demn de titlul de imparat asa ca ii testeaza pe fiecare in parte luandu-si pe el o blana de urs si speriindu-si fii sub un pod. In ciuda faptului ca ambii au primit cele mai bune arme si mezeluri alaturi de cel mai bun cal, fiul cel mare si mijlociu au fost speriati de presupusul "urs" si s-au intors acasa cu coada intre picioare mintindu-si tatal ce erau in pericol de moarte. Craiul isi face cunoscuta dezamagirea fata de feciorii sai astfel afectandu-l pe cel mai mic care, din prost noroc se intalneste cu o batrana zbarcita si schimonosita care ii va ridica increderea in sine si-l va face pe fecior sa mearga sa-si incerce si el norocul pentru imparatie. Pentru sfaturile sale, fiul craiului ii da batranei un ban, iar in schimb pentru bunatatea baiatului, batrana care era defapt Sfanta Duminica ii ofera sprijin si un cal fermecat care la prima vedere pare a fi o martoaga buna de nimic.
Fara asteptatii marete tatal il lasa in drumul sau, dar can incearca a-si speria fiul ca si pe ceilalti baiatul incearca sa lupte cu darjenie cu ursul prefacut. Insa la momentul propice "ursul" isi arata adevarata identitate. Craiul, mandru de fiul sau ii ureaza noroc in calatorie si il sfatuieste a nu intra in vorba cu "oamenii spani si rosii".
Feciorul merge ce merge in calatoria lui si, precum prezis de tatal sau se intalneste cu un om span dar caruia nu-i da atentie si isi continu
a drumul. Omul span de deghizeaza in alte haine astfel intalnindu-se cu fiul craiului inca o data. Dar si de data aceasta feciorul asculta sfatul tatalui si-si vede de drum. Insa o data ajuns la incurcatura eroul decide sa se abata de la vorbele parintesti si il ia pe omul span ca si ajutor, acesta promitandu-i ca-i va arata drumul spre Imparatul Verde. Dar asta este dovedita a fi doar o minciuna cand omul cel rau il prinde in capcana pe baiat si il pune sa jure a-l sluji. Astfel locurile celor doi se schimba si Harap Alb devine slujnicul in timp ce omul span devine fiu de imparat.
Intru-un sfarsit cei doi ajung in imparatia promisa, dar cu fiul de crai ca si sluga. Odata ajunsi, falsul fiu de crai se comporta intr-un mod jalnic de aspru cu Harap Alb astfel starnind asupra lui ura din partea verisoarelor fiului de crai si indoiala ca el era cu adevarat verisorul lor. In ciuda acestui fapt nimeni nu contesta veritabilitatea falsului fiu de crai. Atfel omul span incepe a-si testa puterea timitandu-l pe Harap Alb dupa o anume salata in Padurea Ursilor sperand ca acolo is va gasi sfarsitul. Dar acesta izbuteste datorita ajutorului Sfintei Duminici si calului fermecat. Invidios si in acelasi timp mandru ca are o sluga atat de viteaza spanul il mai trimite pe Harap Alb intr-o alta calatorie in care, precum cealalta, spera sa-si gaseasca sfarsitul. A doua calatorie consta in gasire unui eerb in a carui piele si coarne erau infriptate pietre pretioase, iar in frunte o piatra pretioasa la fel de stralucitoare ca soarele. Precum data trecuta, calul sau viteaz il conduce spre Sfanta Duminica care il sprijina in sfaturi pentru uciderea cerbului. Intr-un final Harap Alb izubteste si a doua calatorie ajungand lin imparatie cu capul cerbului in mana. Omul span devine din ce in ce mai gelos in timp ce inimile versioarelor sale parca cresteau.
Datorita rugamintilor verisoarelor lui Harap Alb ii este permis sa mearga la petrecerea imparatiei cu conditia de a sta cu privirea in pamant. Dar si asta era indeajuns pentru ele. La petrecere Harap Alb mai primeste o misiune, aceea fiind de a-i aduce falsului crai pe frumoasa fiica a Imparatului Rosu pentru a o cere de sotie.
Harap Alb merge din nou la cal si la Sfanta Duminica pentru a se plange. Spre norocul sau, calul stia drumul spre Imparatia Imparatului Rosu. In drum spre imparatie sufletul bun a lui Harap Alb ajuta colonia furnicilor si a albinelor a caror regine le promite sprijinul oferindu-i fiecare cate o aripa care daca o va arde vor veni in ajutorul sau. De asemenea in timpul calatorie Harap Alb ii mai intalneste pe Gerila,Flamanzila, Setila, Ochila si pe Pasari- Lati-Lungila care se ofera sa i se alature in misiune.
Ajunsi la Imapratul Rosu acesta le ofera un camin de noapte dar care era defapt o capcana pentru a arde de vii. Insa Gerila deslusi siretlicul si isi ajuta prietenii racind incaperea. Dimineata cand Imparatul vazu isprava feciorilor ramase mut de uimire si ciuda dar nu se lasa batut. Acesta le oferi cate 12 harabale cu paine, 12 ialovite fripta si 12 buti pline cu vin concentrat in alcoo pe care ii obliga se le termine. Si de aceasta data Imparatul fu dezamagit sa observe ca cerintele ii fu indeplinite. Desigur, cu ajutorul celor doi nehaliti , Flamanzila si Setila. Rosu de furie le marele imparat dadu inca o misiune. Acesta aduse un sac plin cu nisip amestecat cu mac. Misiunea celor sase prieteni fiind sa desparta firele de mac si pe cele de nisip pana in zori. Ingrijorati ca nimeni nu avea puterea de a face asa ceva lui Harap Alb ii veni o idee. El arse aripa de furnica astfel o multime de furnici le venira in ajutor si au despartit macul de nisip pana la ultimul fir. De asemenea cateva furnici il si piscara pe Imparat din somn pentru a-i verifica pe eroi. Inca o data ramasese surprins de ambitia celor sase. Nehotarat inca, acesta ii pune sa-i pazeasca pentru o noapte fiica, care era o vrajitoare care avea puterea de a se metamorfoza intr-o pasare. Harap Alb, Flamanzila, Setila si Gerila pazeau nebanuitori ca fiica tocmai zbura pe fereastra sub forma unei pasari. Dar Ochila o vazu rapid si ceru ajutorul lui Pasari-Lati-Lungila in a o prinde. Cu putina indemanare fiica ajunse in mainile lui Lungila astfel cei doi reusind s-o aduca in camera ei inainte de a se intoarce Imparatul sa verifice.
Can tatal veni sa verifice si-si vazu fiica in camera ei incepu sa aiba indoieli cu privire la incapatanarea sa astfel le dadu o ultima misiune. Aceea fiind de a o deosebi pe fiica de o alta fata care-i semana identic. Bulversat Hrap Alb cere ajutorul Craiesei Albinelor sperand ca are vreo idee. Astfel albina zbura pe langa cele doua fete, dar doar o singura fata se apara de ea cu naframa. Asta ii dadu de inteles lui Harap Alb ca aceea era fata imparatului. Vazand ca baiatul ispravi si ultima misiune acesta fu de acord sa i-o ofere. Insa fata avea si ea un cuvant de spus. Aceasta l-a provocat pe baiat la o intrecere intre calul sau si turturica fetei. Primul care aducea trei smicele de mar dulce, apa vie si apa moarta din varful muntilor era castigatorul. Daca castiga turturica fetei aceasta ramanea in imparatie, insa daca castiga calul va pleca cu el. Zis si facut cei doi pornira in expeditie, insa turturica era mai rapida si mai usoara decat calul si aceasta culese cele dorite mult mai repede. Insa calul o opri cu rugaminti si furandu-i apa si smicelele ajunse inaintea ei. Neavand de ales fata se lasa pagubasa si isi lua la revedere de la tata.
Insa in drum spre imparatia Imparatului Verde cei doi incepura a se indragosti pentru prima oara. Intr-un sfarsit ajunsera la destinatie, iar de indata ce omul span vazu frumusetea iesita din comun a fiicei Imparatului Rosu sari sa o ia in brate. Dar spre uimirea tuturor aceasta il impinse si il acuza pe falsul fiu de imparat de minciuna, recunoscandu-l pe Harap Alb ca si adevaratul mostenitor. Furios ca Harap Alb si-a incalcat juramantul omul span sare la acesta cu sabia retezandu-i capul. Dar cum fiecare actiune are si o reactiune calul isi razbuna stapanul luandu-l pe mincinos in zbor si is arunca de la o distanta mare omorandu-l instantaneu. Sperata fata ii leaga gatul lui Harap Alb cu cele trei smicele de mar dulce, il da cu ama moarta pentru a-i opri hemoragia dupa care is stropeste cu apa vie pentru a-l trezi la viata. Harap Alb se trezeste ca dintr-un somn.
In final cu totii petrec fericiti nunta celor doi care se vor iubi pana la adanci batraneti.