I Literatura romana veche (sec al XVI-lea - sfarsitul sec. al XVIII-lea ~ 1780)

-> sec al XVI-lea

- 1521 - primul atestat in limba romana "Scrisoarea lui Neacsu din Campulung" adresata lui Johannes Benkner, judele Brasovului.

- traduceri in limba romana a unor texte religioase: "Psaltirea schisana", "Psaltirea voroneteana", "Psaltirea hurumuzachi", "Codicele voronetean".

- "Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Theodosie" - carte initiatica.

- incep sa apara cronicele de curte scrise din porunca domneasca; cei mai importanti cronicari au fost Macarie, Azarie si Eftimie.

- activitatea tipografului Coresi, care tipareste carti in limba slovana, dar si in limba romana.

-> sec al XVII-lea - tipariturile religioase: "Cozania lui Varlaam", subintitulata carte romaneasca de invatatura,"Noul Testament de la Balgrad" (Alba-Iulia) scris de Simion Stefan in 1648, "Psaltirea in versuri" a mitropolitului Dosoftei, atestata in 1673, "Biblia de la Bucuresti" (1688).

- "Letopisetul Tarii Moldovei", inceput de Grigore Ureche, care se refera la perioada 1359-l594.Letopisetul va fi continuat de Miron Costin, care va scrie despre evenimentele istorice cuprinse intre 1594-l661.Ion Neculce il va continua pe Miron Costin, referindu-se la perioada cuprinsa intre anii 166l-l743.

Grigore Ureche si Miron Costin au fost asimilati imanismului romanesc din sec al XVII-lea, diferit de cel al renasterii din sec al XV-lea.Ambii cronicari studiaza la Polonia, primul la Liov, al doilea la Bar, stiintele umane: greaca, latina, istoria, retorica, literatura antichitatii, filosofia.Miron Costin este si creatorul primului poem filosofic romanesc: "Viata lumii".Poemul cuprinde cateva motive preluate de la autorii antici: "Fortuna Labilis", "Fugit irreparabile
tempus", "Ubi sunt qui ante nos" (Unde sunt cei de dinaintea noastra), "Viata ca incertitudine".O lucrare importanta a lui Miron Costin este "De neamul moldovenilor", in care constata latinitatea limbii si poporului roman, la fel ca in Letopiset.Ion Neculce este singurul dintre cronicarii moldoveni care nu studiaza in strainatate, stilul sau fiind mult mai aproape de oralitate.Inaintea Letopisetului, Neculce introduce culegerea de legende "O sama de cuvinte" (42 de legende).

- exista si cronicarii munteni, dar acestia nu dau dovada de talent literar, ca Grigore Ureche, Miron Costin, Neculce.Cei mai importanti cronicari munteni au fost stolnicul Cantacuzino, Radu Greceanu si Radu Popescu.

- la sfarsitul sec al XVII-lea si inceputul sec al XVIII-lea, personalitatea care se impune este Dimitrie Cantemir, cel mai important umanist roman.Este cunoscator a noua limbi straine: turca, rusa, engleza, franceza, greaca, latina, germana, persana, italiana.Dimitrie Cantemir a scris numeroase lucrari in diferite domenii: istorie, lingvistica, filosofie, etnografie, folclor, geografie, muzica.Este si creatorul primului roman romanesc, "IStoria ieroglifica", in care procedeul dominant este alegoria.

II Literatura romana premoderna (1780-l820) - perioada de tranzitie spre literatura moderna

- la sfarsitul sec al XVIII-lea se remarca miscarea ideologico-politica si cultural-literara, cunoscuta sub denumirea "Scoala ardeleana".Gruparea apare in Transilvania si reprezinta iluminismul romanesc.Iluministii ardeleni lupta pentru drepturile moldovenilor in Transilvania, continuand ideile cronicarilor moldoveni (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce), privitoare la originea latina a limbii si poporului roman.Cei mai de seama reprezentanti ai scolii ardelene au fost: Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior si Ion Budai-Deleanu. Ultimul scrie epopeea eroi-comico-satirica "Tiganiada".

- tot acum se remarca activitatea poetilor vacaresti (Ienachita, Alecu, Nicolae, Iancu).

- Costache Conachi, Dinicu Golescu, Anton Pann

III Perioada pasoptista(1820-l860)

In "Originile romantismului romanesc", Paul Cornea imparte pasoptismul in doua etape, in functie de manifestarea critica: 1820-l840, perioada tutelata de Ion Heliade-Radulescu si 1840-l860, etapa directionata de Mihail Kogalniceanu.Acesta va publica in primul numar al revistei "Dacia literara", aparut in 1840, celebra sa "Introductie"."Introductia" reprezinta manifestul romantismului romanesc, pentru ca impune unificarea culturala a tuturor romanilor, crearea unei literaturi originale prin autohtonizarea inspiratiei.Critica promovata de Mihail Kogalniceanu este una nepartinitoare: "Vom critica cartea, iar nu persoana".Kogalniceanu enumera trei surse de inspiratie, pe care le vor urma scriitorii pasoptisti: "Istoria nationala", "Geografia patriei", "Datinele si obiceiurile poporului roman".Prozatori: Ion Heliade-Radulescu, Mihail Kogalniceanu (romanul "Tainele inimii", fiziologiile "Fiziologia provincialului in Iasi", "Adunari dantuitoare"), Costache Negruzzi ("Alexandru Lapusneanul", "Aprodul Purice", "Sobieski si romanii"), Dimitrie Bolintineanu (romanele "Manoil" si "Elena").

Poeti: Ion Heliade-Radulescu (balada "Zburatorul"), Grigore Alexandrescu (fabule, satire, epistole, meditatii), Dimitrie Bolintineanu ("Legende istorice"), Vasile Alecsandri ("Doine", "Lacramioare", "Suvenire", "Margaritarele", "Pasteluri").

Dramaturgi: Vasile Alecsandri (comediile "Chirita in Iasi", "Chirita in provintie", "Chirita in voiaj", "Chirita in balon").

Altii: Alecu Russo ("Cantarea Romaniei"), Nicolae Balcescu ("Romanii supt Mihai Voievod Viteazul"), Ion Ghica.

-> postpasoptismul (etapa de tranzitie de la perioada pasoptista la epoca Junimii)

- reprezentanti: Nicolae Filimon ("Ciocoii vechi si noi" (1863)), Alexandru Odobescu (nuvelele istorice "Doamna Cheajna", "Mihnea Voda cel Rau"), Bogdan Petriceicu Hasdeu.

IV Perioada junimista sau a marilor clasici (1860 - sfarsitul sec al XIX-lea)

- in 1864 este infiintata societatea Junimea, al carui mentor este Titu Maiorescu.Junimistii editeaza si o revista, "Convorbiri literare", condusa de Iacob Negruzzi.In aceasta revista vor publica cei mai importanti scriitori ai vremii: Mihai Eminescu, I.L. Caragiale, Ioan Slavici, Ion Creanga.Ei au pus bazele literaturii romane moderne si de aceea au fost numiti si marii clasici.

V Perioada de tranzitie, intre epoca "Junimii" si perioada interbelica (incepe din primele decenii ale sec XX si se continua pana la primul razboi mondial)

- in aceasta etapa de tranzitie apar reviste cu tenta traditionala, cum au fost "Samanatorul", in care publica si George Cosbuc si "Viata romaneasca".In ceea ce priveste poezia, se remarca dorinta aparitiei unui nou Eminescu.Dupa moartea marelui poet, poezia romana se afla in impas.Se naste fenomenul epigonismului eminescian, mai ales prin Alexandru Vlahuta.Apar insa si poeti originali, ca Octavian Goga, asimilat directiei poporaniste si George Cosbuc, care a fost considerat neoclasic, dar si samanatorist.Samanatorismul si poporanismul au fost directii autohtone ce au mizat pe iluminarea prin cultura a oamenilor simpli.Octavian Goga a fost incadrat si neoromantismului prin spiritul profetic, mesianic.El este un "poet al cetatii", deplangand soarta romanilor din Ardeal.Tema melancoliei este dominata in lirica sa, lacrima individuala subsumandu-se celei colective.

VI Perioada interbelica (1918-l944)

- directiile traditionale anterioare, samanatorismul si poporanismul sunt continuate printr-o noua tendinta, denumita traditionalism.In opozitie, se naste modernismul.Confruntarea traditionalism-modernism este si de ordin ideologic.Nichifor Crainic, directorul revistei "Gandirea de la Cluj", este unul dintre cei mai importanti reprezentanti ai traditionalismului.Traditionalistii mizau pe conservarea valorilor spiritual romanesti, respingand influentele moderne.De aceea, in scrierile traditionalistilor, obsedanta este aparitia miturilor, traditiilor, ritualurilor romanesti.Nichifor Crainic, ideologul miscarii traditionaliste, era si un adept al ortodoxismului.Sub conducerea lui, revista "Gandirea" exacerbeaza rolul ortodoxismului.Un poet care s-a autointitulat traditionlist a fost Vasile Voiculescu.In volumele "Parga" si "Poeme cu ingeri", referinta primordiala este Biblia.Vasile Voiculescu a considerat traditionalismul cea mai valoroasa tendinta din literatura romana, integrandu-i aici pe toti marii poeti, inclusiv pe Eminescu.

Cultura romaneasca este, in perioada interbelica, duala.Pe de o parte, exista dorinta ramanerii in datele traditiei, iar pe de alta parte, deschiderea catre occident, prin modernism.Mentorul modernismului a fost Eugen Lovinescu, cel care a condus revista "Sburatorul", de la Bucuresti.Lovinescu defineste modernismul in datele sincronismului.El considera ca o cultura minora, cum este a noastra, trebuie sa se sincronizeze celei occidentale, considerate superioara.Criticul aminteste de un "spirit al veacului", caruia trebuie sa i se supuna si cultura romana.Moernistii fie negau traditia, fie aceasta li se parea insuficienta.Totusi, scriitorii valorosi s-au situat intre aceste doua directii, pentru ca, in creatiile lor sunt vizibile elemente traditionale, dar si moderne.AStfel, Tudor Arghezi si Lucian Blaga, care din punct de vedere didactic apartin modernismului, au in vedere si elemente ale traditiei.In volumele "La cumpana apelor", "La curtile dorului", Lucian Blaga creeaza din satul romanesc un adevarat spatiu paradisiac.Intr-unul dintre aforismele sale, autorul chiar afirma ca "eternitatea s-a nascut la sat". Paradoxal, si Vasile Voiculescu se raporteaza la influentele modernitatii in ultimul sau volum de poezii, intitulat "Ultimele sonete inchipuite ale lui William Shakespeare".

La limita modernismului se situeaza curentele de avangarda: integralismul, constructivismul, futurismul, dadaismul, suprarealismul.Reprezentantii avangardei romanesti au fost Ion Vinea, Ilarie Voronca, Sasa Pana, Urmuz, Trestantzara, Stefan Roll.

Poeti modernisti: George Bacovia (simbolism), Lucian Blaga (expresionist), Tudor Arghezi, Ion Barbu.

Poeti traditionalisti: Vasile Voiculescu, Ion Pillat.

Prozatori moderni: Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Blugescu, Anton Holban, Gib Mihailescu.

Alti prozatori: Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, George Calinescu, Mircea Eliade, Mateiu Caragiale.

Dramaturgi: Camil Petrescu ("Jocul ieielor"), Lucian Blaga, Tudor Musatescu, Alt Hiritescu ("Gaitele").

Critici: Eugen Lovinescu, Nichifor Crainic, Garabet Ibraileanu, Serban Cioculescu, Vladimir Strainu, Perpescious.

VII Perioada postbelica (contemporana) - dupa al II-lea razboi mondial

- este alcatuita din trei etape:

-> prima etapa corespunde perioadei proletcultiste, cand literatura era adiacenta politicii de partid, cand nu esteticul conta, ci limbajul propagandei.Operele marilor scriitori care traiesc dupa 1944 sunt interzise.Sunt promovati autorii care scriu pentru partid.Dan Deslium Maria Banus, Veronica Porumbacu, Andrei Toma.

-> cea de-a doua etapa incepe dupa 1960, printr-o noua generatie de scriitori, ce readuce literatura la datele ei estetice.In poezie se remarca Nicolae Labis, Nichita Stanescu (neomodernism), Stefan Augustin Doinas, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Emil Brumaru, Mircea Dinescu.In proza se impun Marin Preda, Stefan Banulescu, Sorin Titel, Nicolae Breban, Augustin Buzura.Printre dramaturgi se numara: Marin Sorescu, Ion Baiesu, Paul Everac, iar in critica: Eugen Simion, Alexandru Piru, Nicolae Manolescu, George Ivascu.

-> cea de-a treia etapa coincide cu sfarsitul sec XX (1980) si inceputul sec al XXI-lea.Este etapa scriitorilor postmodernisti: Mircea Cartarescu, Alexandru Musina, Traian T. Cosovei.Postmodernismul este cel mai negator curent cu putinta, pentru ca respinge tot ceea ce s-a creat pana atunci.Scriitorii postmodernisti impun un limbaj ironic, artificial, cu elemente din civilizatia moderna, iar personajele create sunt, de fapt, simboluri.In postmodernism dispar granitele dintre genuri si specii.Discursul este fragmentat.