Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Îndoirea luminii de Nichita Stănescu (comentariu)
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 


Imitându-l pe Einstein, fizicianul (vezi teoria rela¬ti¬vităţii) şi pe Uli¬sse, Odi¬seul, care şi-a în¬cordat arcul în sala de piatră a peţitorilor fru¬moasei Pene¬lopa, Nichita Stănescu a în¬cer¬cat să îndoaie lu¬mina "ca pe o ramură a cărei singură ra¬mură era soarele". O ima¬gine titanică şi energetică a forţei spi¬ri¬tuale pe care Nichita o râvnea.
Uneori astfel de ambiţii pot fi fatale, căci ea, lumina, "se clintea doar atât cât să mă azvârle cu tâmpla de pietre". Şi-atunci, se caută alte poteci, opuse. Se son¬dează reversul luminii - întunericul, noaptea, somnul şi vi¬sele, pornind de la ideea: "în¬tu¬necând întunericul, iată por¬ţile luminii" (Haiku, vol. Epica magna, 1978).
Deodată, ochiul din frunte devine un "lac negru" (uleiul negru al viselor de noapte). După suprimarea dis¬cer¬nământului începe o călă¬torie fascinantă spre interior. Mai în¬tâi "soarele cade fâlfâitor", "teii că¬deau peste um¬brele lor", "mâinile-mi cădeau peste pietrele line", "pleoa¬¬pele cădeau pes¬te cercuri stră¬vechi". Căderea se pre¬lungeşte până în adâncul pământului mai întâi, unde totul colapsează ca într-o "gaură neagră" a universului, ca la sfârşitul lumilor ("Aici nu e loc niciodată, nu e loc, nu e loc / chiar timpul intră-n timp / ca două oglinzi paralele"). Că¬lătoria spre centrul pământului e o inedită sondare a viitorului, a ce va fi.
La a doua încercare (tot neizbutită) de a încorda lumina, "arcul ei destins deodată / mă azvârli în sus". Că¬lătoria astrală e o întoarcere spre zorii uni¬ver¬sului, spre în¬ceputuri, spre mater¬ni¬tatea lumilor. Lumina nu mai are tai¬n



e; de acolo de sus se vede to¬tul limpede, cum "lumina ta¬ie haosul şi-l umple / cu chipuri, cu imagini, cu seminţe, / pe care-n tre¬cere le-a smuls / din coaja-al¬bastră-a glo¬bului". Te¬ma aratului şi a seminţelor e tratată pe larg în A unspre¬zecea elegie, unde aflăm că "noi suntem se¬min¬ţele".
Timpul curge înapoi, spre începutul lumii: "Ado¬les¬cenţa iată-mi-o-napoi", "şi iată-mi prietenii uitaţi şi-ntâia mea iubire / şi anul şapte-al vieţii mele regăsit, / şi primul da şi pri¬mul nu / şi prima mea uimire".
Se spune că astfel de experienţe pot fi reale (nu doar vir¬tuale sau poetice. O ex¬perienţă asumată conştient, care te trans¬formă defi¬nitiv şi îţi dă puterea să descoperi legi obiec¬tive; legi cu ajutorul cărora Marele Creator a făurit Universul, într-o zi îl va distruge şi-ntr-o altă zi îl va făuri din nou, la infinit. Şi-atunci "adăugam aer aerului, verde - frunzelor, / dragoste - inimil
or, cer - ierbii, / dar mai cu seamă încă o pre¬zenţă / prezentului". Precum Ma¬rele Creator.
Brusc, nu mai avem nevoie de trecut, nu mai avem ne¬voie de vii¬tor, căci "te iubesc, strigam, prezent al vieţii mele". Devenim locatari fideli ai acestei zone temporale şi susţinători ai demersului socratic: cine sunt eu?
Elaborarea acestui poem ar fi putut sta la baza unui pro¬iect mai vast, de factură cosmogonică, materializat ulte¬rior în vo¬lu¬mul 11 Elegii, deşi Nichita mărturiseşte că ideea acestei con¬struc¬ţii poetice datează din timpul stu¬denţiei. Nici acest lucru nu ar fi de mirare, dacă ţinem cont de dex¬teritatea poetului de a-şi elabora poemele în memorie, astfel în¬cât "se creează un decalaj temporal u¬neori foarte mare între revelaţia primordială şi expresia ei de¬fi¬nitivă, între mo¬mentul conceperii şi apariţia în volum a poe¬mu¬lui" (Alexandru Condeescu, Secvenţial biologic, în Album, 1984, p. 22).



Colt dreapta
Noteaza documentul:
In prezent fisierul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite document | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta