Este o specie a genului epic, īn versuri(nai rar īn proză), īn care sunt criticate trăsături negative de caracter şi defecte omeneşti puse pe seama umor animale, urmărind īndreptarea comportamentului uman.
Īn literatura universală au scris fabule: Esop, La Fontaine, Krālov.
Fabula a fost cultivată īn literatura romānă de către:
1. Grigore Alexandrescu
2. Alecu Donici
3. George Topārceanu
4. Tudor Arghezi
5. Aurel Barang
Grigore Alexandrescu aparţine generaţiei de scriitori de la 1848 şi a scris fabule valoroase cum ar fi: "Boul şi viţelul", "Cāinele şi căţelul", "Lupul moralist", "Toporul şi pădurea".

Trăsături ale fabulei
 este o creaţie epică deoarece are narator, acţiune şi personaje
 textul fabulei este alcătuit din 2 părţi:
1. poveste alegorică
2. morala: - explicită (formulată de către autor)
- implicită (desprinsă de către autor)
 acţiunea oricărei fabule este scurt , concentrată, rezumāndu-se la un singur aspect din viaţa personajelor
 cadrul spaţio-temporal al unei fabule este vag conturat, intenţia autorului fiind de a da un caracter de generalitate faptelor prezente
 universul uman este īnlocuit cu universul necuvāntătoarelor 8de obicei animale) pe baza unei succesiune de personificări care se numeşte alegorie
Alegoria este o figură de stil care constă īn īnlocuirea unei realităţi abstracte cu o imagine concretă pe baza unor asemănări existente īntre acestea. Ea se realizează printr-o succesiune de epitete, personificări, metafore, comparaţii.
 īn fabule sunt criticate: lăcomia, lenea, minciuna, īngāmfarea, aroganţa, prostia, credulitatea / naivitatea, demagogia, parvenitism (īmbogăţirea rapidă prin mijloace necinstite, depăşirea condiţiei materiale pe căi josnice), făţărnicia / ipocrizia.
 numărul de personaje din fabulă este īntotdeauna foarte mic, acestea fiind alese īn strānsă legătură cu tipurile umane pe care le reprezintă: iepurele - omul fricos, leul - omul puternic, lupul - omul făţarnic, vulpea - omul viclean, căţelul - omul naiv
 personajele unor fabule sunt prezentate īn antiteză, acest fapt fiind evident chiar din titlu
 modurile de expunere folosite īn fabule sunt: naraţiune, dialog, monologul adresat şi descrierile (foarte rar) ocupă un spaţiu redus oferind scurte informaţii ce ajută la caracterizarea personajelor
 atitudinea naratorului faţă de personajele īnfăţişate este diferită, ironică, sarcastică la adresa celor aflate pe o treaptă socială superioară şi compătimitoare, īngăduitoare la adresa celor aflate īn inferioritate
 fabulei au un caracter educativ evident prin ele realizāndu-se, pe un ton glumeţ, amuzant, o critică virulentă la adresa societăţii omeneşti.