(autor Jean Racine).

Andromaca, fiica regelui Tebei şi văduva
eroului troian, Hector, rămāne īn literatură ca
un simbol al dragostei materne şi al fidelităţii conjugale.
Deşi prizonieră a lui Pirus, Andromaca refuză iubirea acestuia, rămānānd fidelă amintirii soţului ei şi iubirii pentru fiul lor, Astianax.
Drama eroinei se dezlănţuie atunci cānd află că Oreste a fost trimis de greci spre a-1 aduce pe Astianax, fiul lui Hector. Andromaca se simte prinsă īntre datoria de a se căsători cu Pirus, pentru a-şi salva fiul, şi aceea de a-i rămāne credincioasă soţului ei, ambele fiind la fel de puternice. Pentru a-şi salva fiul, ea primeşte formal căsătoria cu Pirus, cu intenţia de a-şi curma viaţa după celebrarea acesteia. Dar Pirus va fi ucis de Oreste, la īndemnul Hermio-nei. Aceasta īl iubea pe Pirus şi nu a putut suporta gāndul că el se va căsători cu Andromaca.

Pentru prima dată īn literatură figura acestei eroine apare īn Riada lui Homer.