Schita este o opera literara in proza de mica intindere, cu actiune simpla, infatisand un moment semnificativ din viata unuia sau a mai multor personaje.

Caracteristici:

· Actiunea este simpla, concentrata, redusa la un singur episod care cuprinde punctul culminant si deznodamantul: v4x15xn
· Apar personaje putine, care sunt sumar caracterizate”
· Modurile de expunere folosite sunt:
- Naratiunea (principal);
- Dialogul (secundar);
· Cuprinde mici „scene” din viata cotidiana;
· Surprinde gesturi, atitudini, fapte, stari sufletesti, situatii caracteristice;

D-l Goe...
(Povestire)

Apartinanand epocii marilor clasici, I.L.Caragiale a fost un mare dramaturg si prozator. In volumul „Momente si Schite”,Caragiale alcatuieste un tablou comic al sfarsitului de secol, abordand, diverse domenii ale societatii: scoala („Pedagog de scoala noua”, „Bacalaureat” „Lantul Slabiciunilor”), familia(„Vizita” „D-l Goe...”),administratia publica („Caldura Mare”)si viata politica(„Telegrame”).
Elev cu rezultate slabe „tanarul Goe”este dus la Bucuresti,cu prilejul sarbatorii nationale de 10 Mai, ca sa nu mai ramana repetent si anul acela.Cele trei doamne care-l insotesc cu o deosebita grija, oferindu-i aceasta nemeritata recompensa, sunt: mamitica, mam’mare,si tanti Mita.
Baiatul poarta un frumos un frumos costum de marinar,palariedin paie cu inscriptia „Le Formidable”si sub paglica palariei, biletul de calatorie care a fost infipt de tanti Mita fiindca „asa tin barbatii biletul”.
Cele trei doamne, impreuna cu Goe, asteptau nerabdatori sosirea trenului, pe peronul garii in urbea X. Nerabdator si obisnuit sa i se faca pe plac, Goe comanda incruntat ca trenul sa soseasca mai repede. Mam’mare incearca sa-l linisteasca, sarutandu-l pe „puisor”si potrivindu-i incantata palaria: „Vezi ce bine-i sade lui -; zice mam’mare -; cu costumul de marinel?”
In admiratia declarata a doamnelor „tanarul Goe”le intreaba cu obraznicie si fara menajamente „discutia filologica”, facandu-le „proaste” si corectandu-le, dar intr-un mod total gresit, cu termenul de „mariner”.
In contrast cu situatia sa de repetent, mam’mare recunoaste cu admirati„cultura”nepotului:„Apoi de!n-a invatat toata lumeacarte ca d-ta” iar tanti Mitai se alatura numindu-l „procopsit”. Trenul soseste, doamnele isi gasesc locuri in compartiment, iar Goe ramane pe coridor „cu barbatii”
Avertizatprieteneste de un tanar bine intentionat sa nu mai scoata capul pe fereastra, copilul ii raspunde obraznic, refuzand cu incapatanare sa ia in seama sfatul primit. Goe este parca jicnit de modul in care i se adresase(„mititelule”)si de gestul ocrotitor de a-l ttage putin inapoi,nelasandu-l sa faca ce vrea „Ce vrei tu, uratule?”. Raspunsul jignitor al baiatului, gestul necviincios de a se stramba la strain sunt urmate de o purtare sfidatoare la adresa celui care indraznise sa-l contrarieze:se agata cu mainile de vergeaua de alarma si scoate capul afara. Dar ingrozit, isi retrage capul gol si incepe sa „zbiere” dupa doamne. Poruncitor , batand cu picioarele si urland mai tare, Goe cere ca trenul sa opreasca deoarece i-a zburat palaria.
Controlorul gasindu-l pe Goe fara bilet, ameninta sa-l coboare la prima statie daca doamnele nu vor plati biletul si amenda. Admonestandu-l pe tanarul care ii atrasese atentia, ele incearca sa ii ia apararea sa ii ia apararea copilului: „Cee vinovat baiatul daca i-a zburat palaria” .in cele din urma, biletulsi amenda sunt platite. Mamita il cearta pe copil zguduindu-l de mana. Mam’mare ii ia apararea, spunand ca este foarte sensibil( „simtitor”)si il smunceste spre ea. Clatinat de vagon Goe se loveste cu nasul de clanta compartimentului si incepe sa urle din nou. El este repede consolat de cele trei insotitoare: „Ad’, sa-l pupe mam’mare ca trece”.
Cunoscandu-si nepotul, bunica fusese prevazatoaresi-i luase inca o bereta asortata cu uniforma. I-o aseaza pe cap, scuipand-ul sa nu-l deoache si il „saruta dulce”. Incidentul fusese uitat, doamnele, privindu-si cu admiratie nepotul. Numai mamita parea a fi mai severa aratandu-si supararea prefacandu-se ca plange. Goe o admonesteaza sever „Las ca stiu eu ca te prefaci!”. In final, mamita ii ofera copilului ciocolata pentru impacare.
Profitand de nesupraveghearea familiei, Goe, iesit pe coridor sa manance „ciucalata” ramane blocat in „compartimentul unde intra o singura persoana”. Eliberat de controlor, baiatul nu este certat ca plecase fara sa ceara voie, ci este sarutat dulce de catre cele trei doamne, scapate de sperietura, ca si cand l-ar fi revazut dupa o indelungata absenta.
Mam-mare hotaraste sa stea pe coridor, pe un geamantan strain ca sa-l „pazeasca” pe Goe ca sa nu i se mai intample ceva. Acesta se suie pe gemantansi trage semnalul de alarma. Trenul se opreste brusc iar tanti Mita iese speriata din compartiment, temandu-se de o noua isprava a nepotelului. Controlorii nu-l descopera pe faptas dar constata ca maneta fusese trasa din acelasi compartiment in care „marinelul”isi pierduse palaria. In scurt timp, mam’mare „dormea” cu „puisorul” in brate, de teama sa nu mai plateasca o noua amenda.
Familia soseste la Bucuresti cu o mica intarziere.Toate obrazniciile lui Goe sunt uitate si impreuna cu familia pleaca cu trasura „la bulivar”.