Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
HARAP-ALB De Ion Creanga
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
k3y5yg


1.Elemente de factura populara:
-tema: triumful binelui asupra raului;
-motivele: calatoria, petitul, muncile, proba focului, incercarea puterii, izbanda mezinului, casatoria;
-personajele: Craiul, Verde-Imparat, Imparatul Ros, fata acestuia, Spanul, Harap-Alb;
-ajutoarele: Gerila, Setila, Flamanzila, Ochila, Pasari-Lati-Lungila, Sfanta-Duminica, calul, regina furnicilor si cea a albinelor, turturica;
-elem.miraculoase: apa vie, apa moarta, cele trei smicele;
- fuziunea dintre real si fabulos: se trece de la real la fantezie fara sa se faca distinctia intre cele doua planuri;
-limbajul: caracterizat printr-o aparenta simplitate si prin oralitate.

2.Elemente de originalitate:
Diferentele dintre un basm popular si unul scris de Ion Creanga pot fi foarte bine relevate facand o analiza la nivelul artei narative, al fantasticului, al comicului si al eruditiei paremiologice, precum si la nivelul limbajului.
Referindu-se la specificul artei literare, remarcam ca scriitorul individualizeaza cu ajutorul detaliilor si dramatizeaza actiunea prin dialog. Dialogul are menirea de a dezvolta actiunea si de a caracteriza personajele.
La nivel fantastic, in basmul popular personajele supranaturale sunt umanizate, pe cand eroii din Povestea lui Harap-Alb amintesc de personajele din Amintiri din copilarie, prin comportamentul, gesturile, psihologia, mentalitatea si limbajul lor. Astfel, imparatul Ros se uita „de-a mirarea la petitori”, „cauta prin asternut” sa vada ce l-a piscat de i-a stricat somnul. Harap-Alb plange cand il dojeneste parintele sau, se manie si loveste cu fraul in cap calul grebanos care se indreapta sper tava cu jaratic , este slab de inger etc. Omeneste se comporta si tovarasii sai nazdravani: cand fata imparatului Ros se preface in pasare, Ochila ii spune lui Pasarila: „Mai, fetisoara imparatului ne-a tras butucul!” si cand aceasta se acunde in spatele Lunii, Pasarila o „gabuieste” asa cum Nica „gabuise” pupaza in scorbura.
Un element absolut nou in povestea lui Creanga este localizarea fantasticului din punct de vedere istoric si geografic. Personajele sunt niste tarani care vorbesc in grai moldovenesc.
Alta dominanta a srisului sau o reprezinta placerea de a spune, verva si optimismul. Pentru a obtine o veselie contagioasa autorul apeleaza la exprimarea poznasa, mucalita („Sa traiasca trei zile cu cea de-alaltaieri”), ironia relizata prin folosirea diminutivelor („buzisoare”, „bauturica”), zefelmisirea („Tare-mi esti drag !…Te-as baga in san dar nu-ncapi de urechi”), caracterizarile pitoresti (infatisarea lui Gerila sau Ochila), prezentarea unor oameni si scene care starnesc hazul (dialogul
-2-




imparatului Ros cu petitorii infometati, cearta dintre Gerila si ceilalti); utilizarea unor porecle si apelative caricaturale („tapul cel ros”, „Buzila”, „mangositi”, „farfariti”), a unor vorbe de duh („Da-i cu cinstea sa peara rusinea”).
Nota de originalitate a basmului este oferita si de eruditia paremiologica. Rolul proverbelor, zicatorilor este sa sporeasca rapiditatea povestirii si sa produca efecte hilare.
Creanga este inconfundabil prin limbaj. Majoritatea cuvintelor sunt de origine populara; unele au forma fonetica moldovenesca; exista numeroase regionalisme, in timp ce neologismele apar foarte rar. Si fiindca scriitorul este regizorul care ramane in reprezentatie ca erou principal, limbajul capata o tenta afectiva prin interjectii, exclamatii sau prin dativul etic: „mi ti-l insfaca cu dintii de cap”. La randul lor, expresiile locutuionale, proverbelor, zicatorilor, confera frazei romanesti o structura unica, aproape imposibil de redat in alte limbi: „va veti gasi mantaua cu mine, apoi nu-i trebuie nici tigan de laie impotriva mea”.
Asadar, pe canavaua unor teme si motive universale, Creanga reuseste cu mult succes sa faureasca imaginea unei lumi tipic taranesti, cu comportamentul, obiceiurile, traditiile si limbajul ei specific.


Harap Alb - https://www.autorii.com/scriitori/ion-creanga/povestea-lui-harap-alb-text.php


Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta