Diateza activa este realizata de subiectul gramatical si se restrange asupra cd

Tu mi-ai spus adevarul ‚

Ai spus : PV a vb pred , personal , conj III , Da indiativ ,perfect compus , pesrs 2 sg afiramtiv

Diateza reflexiva actiune este produsa si suportata de subiect , acestei diateza apartin numai verbele insotite de pron reflexiva , aceste pron stau in fata vb dar si dupa (gerunziu : gandindu-ma) .Ele se analizeaza cu vb si pot fi in Ac sau D

El s-a bucurat de venirea ta s-a bucurat : Pv a vb pred , personal , conj I , Dr , indicativ , prezen , perfect compus , pers III , sg afiramtiv

Vb cu pron reflexiv Ac Vb cu pron reflexive in D m3o19on
Ma bucur Imi inchipui
Te bucuri Iti inchipui
Se bucura Isi inchipuie
Ne bucuram Ne inchipuim
Va bucureati Va inchipuiti
Se bucura Isi inchipuie

Cand pron refleiv se poate inlocui cu pron personal sau subst in acelasi caz el nu mai este marca sintactica a Dr ci este CD sau CI , devenind o parte de prop distincta .In asemenea situati nu mai avem deaface cu Dr ci cu Da insotite de compleente exprimate prin pronume reflexive

Vb reflexive Vb active pronominale
Eu ma gandesc la tine Eu ma imbrac
Tu iti imaginezi ceva Tu te speli pe fata
El se duce la film El se sterge de praf

La diateza pasiva actiune este realizata de subiectul locgic ( complementul de agent ) sui suferita de subiectul gramatical .Dp au numai vb care la Da au CD exprimat. Acesta devine , prin transformare pasiva subiect gramaticala .
Dp se formeaa cu vb a fi ( la diferite moduri si timpuri ) si cu participiul vb de conjugat ( care se acorda in gen nr si caz cu subiectul ) modul timpul si persoana sunt indicate de vb a fi . Categoria conjugarii este indicata de vb care e conjuga ( cu forma de participiu )
Cand vb la Dp este la un mod personal , are functia de pv.

Diateza activa Diateza pasiva
Marin citeste o carte Cartea este citita de Marin
Mihai a vandut casa Casa a fost vanduta de Mihai
Mama te va chema pe tine Tu vei fi chemat de mama
… subiecte logice ( complemente de agent )
… subiecte gramaticale

Complemenul de agent este partea de vorbire care arata cine este autorul actiuni exprimate de un verb aflat la Dp Intrebari : de cine ? de catre cine ? . Este exprimat prin subs , pron , adj sau nueral in Ac precedate de prepozitile de sau de cine
Copilul este certat de parinti
E certat : Pv a vb pred , personal , conj 1 , Dp , indicativ , prezent , pers 3 , sg , afirmativ
Complementul de agent poate sa deteremine :
· Un vb da Dp ( personal sau nepersonal )
· Un vb da Dr cu inteles pasiv
· Un adj provenit dintr-un participiu pasiv
· Un subst
Vb impersonale exprima o actiune care nu este realizata de o persoana . Aceste vb se folosesc numai la pers 3 sg
Vb care arata fenomenele ale naturi nu admit subiect , ele pot fi la Da ( a ploua , a nimge , a fulgera ) , sau reflexive ( a se innopta , a se intuneca )
Unele vb impersonale pot advmite subiect nonpersonal ( Imi place munca ; S-a aflat vestea ) acestea pot fi la Da ( a trebui , a placea , a ajunge , a rmane , etc ) sau la Dr ( a se sti , a se afla , a se manca , a se face , a se parea , etc ) .Cand se afla la un mod personal vb pred au functia de Pv

Trebuia sa plecam
Trebuia : Pv a vb pred , impersonal , conj 4 , Da , indicativ , imperfect , afirmativ

Linistea se asterne peste sat
Lumina : S a subst comun , simplu , singular , feminin , nominativ , + art hot -;a

Pronumele :
· Cu forme personale : o Personal propriu zis o Personal de politete o Reflexiv o Posesiv o De intarire
· Fara forme personale o Demonstrativ o Interogativ o Relativ o Nehotarat o Negativ
Pron pers nu se poate transorma in adj pronominal , el are forme la :
· Ac si D are forme accentuate si neaccentuate
· G are forme doar pt pers 3 , iar pt celelate pers se folosesc fprmele pron posesiv
· V are forme proprii doar pt pers 2 l-am chemat l- :CD a pron pers propriu zis , pers 3 , masculin , sg , Ac , neeaccentuat

Formele de posesiv :
· Dativul posesv : o Exprimat prin formele neaccentuate ale pron pers o Determina un subs legandu-se prin cratima de acesta ( mana-ti alba )
§ Adj ( albat-ti mana )
§ Vb ( ti-am ascultat sfatul ) Are functie da Apron
§ cand se leaga cu cratima de o prepozitie ( el sta inainte-ti ) are functia de Cc
· daivul etic o exprimat prn forme le neaccentuate ale pron PERS o nu are functie sintactica cei stilistica , aratand participarea afeciva a povestitorului la cele relatate ( Si cand ti l-am lovit odata … )

Pronumele reflexiv
Pronumele reflexiv tine locul obiectului asupra caruia se exercita actiunea vb , exprimand identitate dintre obiect si subiectul vb
Caracteristici :
· are forme doar pt pers3 , pt restul pers se folosesc formele pron pers
· se foloseste in D si Ac cu forme accentuate si nea cceentuate , nediferntiate dupa gen si nr
· nu se face atribut pronominal

Lauda de sine nu face bine

De sine : Apron a pron reflexiv , pers 3 sg , Ac , accentuat , precedat de prep de

Pronumele si adj pron posesiv
Pronumele posesiv expriima ideea de posesie , inlocuiind atat numele posesorului cat si cel al obiectului posedat
Caracterisitici :
· este insotit de articolul posesiv ( al , ai , ale , a)
· nu are form proprie pt pers 3 pl , in locul acesteia folosindu-se pron pers ( lor )
· la cazurile G si D are forme doar pt pl ( alor mei , alor tai )
· poate deveni adj pron

Cartea este a mea
A mea : NP a pron posesiv , per1 , un obiect posedat , un posesor , fem , sg , N
Cartea mea e de povesti
Mea : Aadj a adj posesiv , pers 1 , se acorda in fgen , nr si caz cu subst „ cartea” ( f , sg , N)

Pronumele si adj pron demonstrativ
Pron demonstrativ arata departarea sau apropierea obiectului ( in patiu sau timp ) sau identitatea acestuia cu el inusi sau un alt obiect
Clasificare :
· dupa fel : o de apropiere o de departare o de identitate
· dupa structura o simple o compuse
· poate deveni adj demonstrativ
Acesta este Ion
Acesta : Sa pron demonstrativ de apropiere , simplu , sg , mas , N
Copilul aceta este Ion
Acesta : Aadj a adj dem de apropiere , e acorda in gen nr si caz cu subst copilul ( mas , sg , N )

Pronumele si adjectivul pronominal interogativ
Pron interogativ

Pron interogativ apare in prom interogativ si tine locul subst asteptat ca raspuns la o intrebare

Pron si adj interogative :
· N-Ac : o Sg
§ Masc : care , cat, cine, ce
§ Fem : care , cata , cine o Pl
§ Masc : care , cati ,
§ Fem : care , cate
· G-D o Sg :
§ Masc : caruia , cui
§ Fem :carei , cui o Pl :

§ masc ; carora , cator , cator , cui
§ fem ; carora , cator cui

„Care” : inlocuieste nume de fiinte si de lucreuri
„Cat” : are sens cantitativ
„Cine” : inlocuieste nume de fiinte
„Ce” : inlocuieste nume de lucruri

Functia sintactica a pronumelui interogativ corespunde cu ceea a subst sau a pron asteptat ca rspuns la intrebare

Adjectivul pronominal interogativ
Adjectivele pronominale interogative :
· determina subst nearticulate pe care le preceda
· au aceasta val doar formele : care , ce si cat
· adj pron interogative au functie de Aadj
Cine a venit ?
Cine : Sa pron interogativ , N

Carei fete i-ai spus

Carei : Aadj a adj inteogativ , se acorda in gen nr si caz cu subst fata ( f , sg , D )

Pronumele si adj pron relativ
Pron relative au forme identice cu pron interogaive , dar se intrebuinteaza in fraza ca elemente de relatie subordonatoare ( introduc prop subordonate )
Au forme simple : care , cine , ce , cat , si o forma compusa: ceea ce
Au dublu rol : sunt elemente de relatie la nivelul frazei si partii de propozitie in propozitie pe care le induc ( S , A, C , NP )
Adj pron relative sunt doar formele : care , cat , ce
Acestea preceda subst determinat in prop subordonata pe care o induc , si au functia de Aadj

Functile sinctactice ale pron si adj pron relative
Pron relativ compus ceea ce are urmatoarele caractristici :
· este echvalent cu relativul ce
· are val neutra
· nu se poate discloca prin prop
· nu are forme proprii pt cazurile G-D
· nu devine adj pron
Acordul pron relativ care in G precedat de art posesiv
Pronumele relativ „care” la G plasat la inceputul propozitiei si urmat de un subst este ASG .Acest A aer o topica inversa si de aceea , este precedat de art posesiv ( genitival )
In asemenea situatii , pronumele relativ se acorda in gen nr si caz cu subst pe care-l inlocuieste , iar art posesiv se acorda cu subst fata de care pron relativ indeplinste functia de Apron
Nu stiu /1PP (cine)a venit/2SB
Cine : Sa pron relativ , N introduce subiectiva
Nu stiu /1PP(care) fata a venit /2CD
Care : Aadj a adj pron relativ se acorda in gen nr si caz cu subst fata ( sg , f , N ) introduce prop 2

Pronumele si adj pron nehotarat
Pronumele nehotarat substituie un subst fara a da o indicatie precisa asupra obiectului
Formele compuse sunt alcatuite in general cu ajutorul pron relativ-interogative

Pronumele si adjectivul pronomina lnegativ

Pronumele negative apar in propozitii cu forma vb negativa si tin locul unor subst din prop afirmativa corespunzatoare

Pronumele negativa sunt :
· simple o N-Ac : nimeni nimic o G-D : nimanui
· Compuse : o N-Ac nici unul/nici una/nici unii/nici unele o G-D nici unuia /nici uneia /nici unora
Pronumele negaive indeplinesc functile sinctactice ale subst din prop afirmativa corespunzatoare
Adj pron negative sunt doar formele compuse , care preceda subst si-si modifica forma : nici un ( baiat ) , nici o ( fata ) , acestea au funcie de Aadj

N-a venit nimeni
Nimeni : Sa pron negativ , N
Nici un nor nuse zarea pe cer
Nici un : Aadj a adj negativ , se acorda in gen nr si caz cu subst nor ( mas , sg , N )

Pronumele si adj pron de intarire

Pronumele de intarire folosit azi ca numai adj pron, insoteste un subst sau un pron pers cu scopul de a preciza pers desemnata de acesta
Cu val de pron este folosit rar si doar cu functi a de S
Adj de intarire are functia de Aadj

Persoana Caz SINGULARM F Plural M F
Pers I N-AcG-D Insumi insami insemi Insine insane
Pers II N-AcG-D Insuti insati Inseti Insiva
Pers III N-AcG-D Insusi insasi Insesi Insisi insesi

Maria insasi a venit
Insasi : Aadj aadj de intarire , pers 3 , se acorda in gen nr si caz cu subst „Maria”
( f , sg , N )

Numeralul
Numeralul poate fi :
· Cardinal o Propriu zis o Colectiv o Fractionar o Multiplicativ o Distributiv o Adverbial
· Ordinal
Numeralele cardinale propriu zise exprima un nr abstract sau determinat numerica a obiectelor
Doi au plecat
Doi : Sa nr cardinal propriu zis simplu , val substantivala masculin , N
Doi copii au pecat
Doi : Aadj a numeral cardinal propriu-zis , simplu , val adj , se acorda in gen nr si caz cu subst copii ( m , pl , N )
Numeralele cardinale colective exprima insotirea a doua sau mai multe obiecte
Numeralele cardinale fractionare exprima ideea de de parte sau de fractiune dintr-un grup unitar
Numeralele : o Multiplicative o Arata in ce proportie creste o cantitate o Se formeaza prin derivare numerallui cardinal cu prefixul in- si sufixul -;it o Are si sinonime neologici o Distributive o Exprima repartizarea si gruparea numerica a obiectelor o Se formeaza din numaralele cardinale propriu zisa precedate de adv care o Adverbiale o Exprima relizarea unei actiuni sau masura in care o caracteristica este superioara sau inferioara fata de aceasea o Se formeaza din prepozitia de si nr cardinal si subst ori o Se folosesc ca sinonime si loc adv \

Adjectivul

Adjective : o Dupa structura o Simple o Compuse o Dupa flexiune o Variabile

§ Cu 2 terminatii ( 4 forme flexionare )
§ Cu 2 terminatii ( 3 forme flexionare )
§ Cu 1 terminatie ( 2 forme flexionare ) o Invariabile
Gradele de comparatie : o Pozitiv o Comparativ o De superioritate o De egalitate o De inferioritate o Superlativ o Relativ
§ De superioritate
§ De inferioritate o Absolut
§ De superioritate
§ De inferioritate

Ion este inalt
Inalt : Npa adj propriu zis , simplu , variaboil cu 2 terminatii si 4 forme , se acorda in gen nr si caz u cu subst Ion ( m , sg N ) pozitiv

Adverbul
Adverbul este partea de vb neflexibila care exprima caracterisitica indicand imprejrarea in care au loc unele intamplari

Adverbe : o Dupa structura o Simple o compuse o dupa sens o de loc o de mod o de timp cand insoteste un vb la indicatv , perfect compus , adv mai se intercaleaza intre auxiliar si o forma de participiu : Nu a mai venit
Au grade de comparatie unele adv de mod provenite din adj , si cateava adv de loc si timp ( frumos , departe , inainte )
Adverbele : o interogaive : se folosesc in prop interogative ( unde , cand , incotro , cum ) o relative : se folosesc in fraza exprimand raportul de subordonare si sunt elemente de relatie ( unde , cand , cum , cat , incotro , dicotro ) o nehotarate : exprima ideea de mod , de loc sau de timp , in chip neprecis in general , ( odata , altadata , candva , cumva , undeva , oricum , oricand , oriunde , oricat )
Adv nehotarate oricum , oricand , oriunde . etc , pot fi si ele elemente de relatie subordoantoare in fraza
Adv pot avea urmatoarele functii sinctactce : o complement circumstantial o Aadv o NP
El merge repede
Repede : CCMa adv de mod pozitiv
Unele adv nu au functie sinctactica : o Adv de modalitate : doar , numai . mai , tocmai , nici , si , macar , chiar , da , nu o Adv care ajuta la formarea gradelor de comparatie : mai ,,tot , foarte , ptin , etc
Loc adv sunt grupuri unitare cu val de adv o De mod : pe de rost , incet-incet , de-a pururi , pe inserate , in veci o De loc :la dreapta , la miloc , peste tot , din loc in loc o Nehotarate : cine stie cand , cine stie cum , te miri cum
Loc adv au functia sintactica a adv pe are le inlocuiesc

Adv si loc adv predicative
Adv si loc adv pred exprima necesitatea , siguranta , si probabilitatea
Adv pred : sigur , adevarat , bine , bineinteles , fireste , desigur , probabil , pesem , negresit
Loc adv pred : cyu sigurant , cu certitudine , fara indoaiala ,fara doar si poate , de la sine inteles , de buna seama
Au functia de Pv daca sunt urmae de o propozitie subordonata introdusa pprin conjunctile ca sau sa
Fireste ca va pleca
Pot avea si grad de comparatie :
Foarte bine ca ai venit
Negresit ca va venii
Negresit : pvaadv pred

Conjunctia o Dupa sreuctura: o Simple o Compuse o Dupa raporturile sintactice pe care le indeplinesc : o Coordonatoare ( leaga parti de prop sau prop de acelasi fel ) o Subordonaotare ( induc proopozitii subordonatoare )

Conj si loc conjunctiuonale : felul Conjunctii coordonatoare Loc conj coordonatoare
Copulative Si , nici Precum si
Adversative Dar , iar insa , ci Numai ca
Disjunctive Sau, ori, fie --------------------------------- Conclusive Deci , asadar , vasazica In concluzie , de aceea , prin urmare , ca atare , in consecinta

Conj si loc conj suordonatoare :

Felul Conj subordonatoare Loc conj subordoanatoare
Nespecifice , intoduc subordonate diferite Ca , sa , daca , de , ca sa , ca…sa --------------------------------- Specifice , introduc anumite subordonate Decat, parcaPanaFiindca , deoarece , caci intrucat, desi incat Fara sa , fara cum , dupa cat , ca si cum , ca si cand etcIn timp ce , in vreme ce , pana ce , etc din cauza ca , din pricina ca cu scopul sa , pt ca sa in caz ca , cu condotia ca cu toate ca , macar ca , chiar daca incat sa , cat sa , etc

Se pune virgul inainte a conj si loc conj urmatoare : fiindca , deoarece , caci , intrucat , desi , incat , din cauza ca , pt ca

Atributul
Intrebari : care? , ce fel de? ,a;l ,ai , ale , cui ? , cat ? , cata ? , cati ? , cate ?;
Aadj este exprimat prrin : o Adj propriu-zis o Adj provenit din vb la participiu o Vb la gerunziu si adv o Loc adj o Adj pron o Numeral cu val adj
Atributul substantival este exprimat prin o Syubst o Loc subst o Numeral ( neacordat )
Acesta poate fi genitival , prepozitional ( in cazurile Ac , G , D ) apozitional ( toate cazurile ) , dativ fara prep (Ea ii este nepoata matusii Ana .Acordare de burse studentilor este prioritara )
Atributul pronominal exprimat prin pronume .Acesta poate fii genitival , prepozitional , (in cazurile Ac , G , D ) apozitional ( toate cazurile ) , dativ fara prepozitie ( dativ posesiv )