Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Valeriu MATEI
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 
l2g13gq
Recent a fost distins cu „Marele premiu Nichita Stanescu”
(alaturi de Dan Lauren\iu =i belgradeanul Srba Ignjatovic) poetul basarabean Valeriu Matei. Barbat \eapan =i z`mbit, cum ar fi zis poetul ploie=tean, Valeriu Matei s-a nascut, culmea coinciden\ei,
in aceea=i zi cu Nichita Stanescu, dar cu 20 de ani mai t`rziu, adica la 31 martie 1953, in comuna Cazangic-Leova. Este etnograf
=i istoric. Pregate=te o teza de doctorat despre Nicolae Milescu Spataru. Ca om politic, Valeriu Matei este de partea for\elor unio niste. El conduce, dealtfel, Partidul For\elor Democratice =i par ticipa activ la via\a parlamentara din Republica Moldova. L-am ascultat de c`teva ori vorbind. Este un bun orator, aspru, taios, totdeauna la obiect, deloc elegiac, mioritic. A publicat p`na acum volumele de poeme St`lpul de foc =i Somn de lup (informa\iile de mai sus sunt luate dupa Mihai Cimpoi, acest admirabil critic =i meticulos istoric al literaturii basarabene!). De cur`nd, Valeriu
Matei a tiparit o noua carte, Moartea lui Zenon, o antologie, am impresia, din poemele lui vechi =i noi1 . O citesc cu aten\ie, cu g`ndul la omul care a scris-o. Acela este, prin natura lui, un luptator, un spirit — daca-l intuiesc bine — ireductibil, hotar`t sa mearga p`na la capat in aventura lui dreapta =i primejdioasa.
Poetul scrie in doua registre. Unul merge in linia tradi\ionala, cu un sentiment mai acut al urgen\ei =i o nota pronun\ata de ori ginalitate in evocarea milenarei suferin\e. O rugaciune m`nioasa, poruncitoare, imaginea unei toamne putrede =i, in genere, ima ginea unei lumi ce se surpa, iata ce aflam intr-un poem scris in
1981, in descenden\a profetismului bucolic al lui Goga — Pillat
— Fundoianu: „Bat clopotele, mama, in schitul Sfintei Vineri,/ bat clopotele toamnei =i noi suntem azi tri=ti,/ de-at`tea lacrimi urca f`nt`nile la ceruri/ =i vaduvita-i casa in care mai exi=ti.// E via\a ca o haina de ploi ferfeni\ita/ =i aerul e putred de-at`tea suferin\i,/ icoanele sunt =terse, altarele — surpate/ =i v`ntul geme-n turle/ de po\i sa-\i ie=i din min\i.// Prin sat pustiul umbla. Cu degete de ghea\a/ crucifica deliruri in case de batr`ni/ =i fructe-n destramare arunca-n aer grea\a,/ iar c`inii urla jalnic pe dealuri, pe la st`ni.// Bat clopotele toamnei./ Trec corbi batr`ni prin cea\a,/ innebune=te mustul in via parasita,/ mai fa o ruga, mama, pentru cei du=i de-acasa/ =i scalda-n lacrimi p`inea de zile im pietrita.”



Sn poem patrund, nu-i greu de observat, elemente din alt c`mp poetic (cel simbolist, de pilda), imagistica tradi\ionala este intr-o oarecare masura innoita, in fine, poetul i=i reprima, sub presiu nea circumstan\elor istorice, fondul elegiac, mioritismul. Sl re prima sau il adapteaza =i-i da un sens polemic? Sntr-un studiu publicat in Caiete critice (nr. 1-3, 1994), intitulat Panorama lite raturii basarabene postbelice, Mihai Cimpoi observa ca esen\iala pentru literatura postbelica in acest spa\iu cultural rom`nesc batut
1 Valeriu Mateu, Moartea lui Zenon, Editura Junimea, 1994. de soarta =i de istorie este tocmai mioritismul de care vorbeam mai sus, in\eles ca „o dimensiune esen\iala a con=tiin\ei rom`ne=ti din Basarabia cu tot complexul ei geopsihic de situare hic et nunc, sub semnul unui fatum universal, dar =i sub semnul vetrelor se curizante ce asigura continuitatea”. Remarca este justa, cu nuan\a, poate, ca sunt semne in poezie (=i nu numai) de depa=ire, prin
insu=i faptul con=tientizarii fenomenului, a mioritismului ca filozofie de existen\a (sentimentul predestinarii, resemnarea, bunatatea funciara, in\elepciunea bazata pe logica lui ce-o fi o fi etc.). Poezia pe care o comentez, aici, este o dovada. „Tradi \ionalistul” Valeriu Matei este, in realitate, un razvratit cu bune lecturi din scriitorii moderni. Bucolismul lui este agitat =i prin singurata\ile =i disperarile lui trece un duh de nelini=te =i revolta.
Emblema lui mi se pare a fi lupul singuratic, lupul de jertfa, haituit
=i dat prazii in mijlocul unui ocean de zapada. Poemul din care am scos aceste imagini se cheama Somn de lup =i, pornind de la o tema tradi\ionala (durerea strabuna, brutalita\ile istoriei), el co munica in ritmuri rapide =i fr`nte un sentiment de exasperare ex ploziva. Merita sa fie citate aceste versuri finale: „Sn goana haita=ilor zapada sc`nteie,/ port la g`t lan\ sclipitor de luna/=i visez s`nul tau alb, femeie,/ eu, lupul de jertfa,/ lupul de s`nge dat prazii/ c`nd cu t`mpla ranita mai s`nger pe-ntinsul zapezii.”
Al doilea registru liric al lui Valeriu Matei este mai acut, mai explicit modern, in stilul =i cu mijloacele poeziei rom`ne=ti din anii ’70-’80. Semn ca poezia basarabeana n-a a=teptat pe firosco=ii publici=ti de la Bucure=ti pentru a se sincroniza. Ea a intrat, c`nd a putut, in ritmurile =i in spiritul timpului, fara a-=i parasi, pro priu-zis, fantasmele. Sn compara\ie cu colegii sai de genera\ie, mitologizan\i in modul lui Lucian Blaga sau ironici, ba=calio=i =i esopici in linie d`mbovi\eana, Valeriu Matei este un poet mai a\os, mai grav. Evita ludicul =i livrescul. Scrie cu =treangul la g`t, sen timentul lui dominant este acela de „buna- spaima” =i metaforele care se repeta in poemele sale rupte, nemuzicale, zornaitoare ca ni=te lan\uri t`r`te pe un c`mp de pietroaie, sunt acelea ale zidu lui =i ale vidului. Iata semnele unui ora= rasaritean, trist =i bal\at:
„Ziduri cenu=ii, mirosuri care provoaca-ame\eala,/ zdren\e flu tur`nd la balcoane,/ arborii ca ni=te cruci in putrezire/ =i tram vaiele alunec`nd/ pe l`nga morminte — acesta-i ora=ul in care locuiesc — // piatra fara memorie,/ inscrip\ii =terse de ploi =i de v`nturi,/ pasari care au uitat zborul/ =i vitrine in care/ foamea face apel la opinia publica.” +i, iata, intr-un mic poem nichitian, sugestia febrei impietrite: „Parca a= sta rezemat de un zid/ in care pasari se zbat/ =i ma-nfior de satanicu-i frig/ sau de zborul din veacul cellalt,/ sau de pietrele ce-ntruchipeaza/ febra unui g`nd
impietrit.// Bate v`ntul. Bureaza./ Ceasul meu s-a oprit.”
N-am citat int`mplator numele lui Nichita Stanescu. Sn poe mele din Moartea lui Zenon se simte aripa geniului ploie=tean.
Mai pu\in mitologia seduc\iei verbale, jocul cu necuvintele.
„Pl`nsul pietrei” =i „clipa fara de culoare a prezentului” din Tris tul c`ntec al formelor, „umbra stelei rastignita in vid, aerul ce se sprijina pe aripa pasarii maiastre =i alte suavita\i vin, negre=it, de la poetul Epicii magna. Rolul lui a fost, se pare, foarte important
in procesul de modernizare a poeziei basarabene. Oricum, printr-o buna parte din poemele sale, Valeriu Matei imi pare a fi un poet substan\ial in descenden\a nichitiana. Este, avertizez, o judecata de existen\a, nu o judecata de valoare. Un nichitian care s-a in stalat in nelini=te =i se hrane=te cu spaimele istoriei ca legendarul cal rapciugos cu jaratic. Un poem, intitulat Nelini=titul, imi pare a-i defini in mod sugestiv stilul liric =i natura fiin\ei sale. Sl repro duc, aici, integral. Este o confesiune =i este, in versurile zdren\uite, o con=tiin\a noua ridicata pe un podi= de frica stratificata, mine ralizata: „El e mai mare dec`t memoria mea/ fiindca se suprapune ecoului./ E pretutindeni/ =i nu-i nicaieri.// El s-a nascut/ din fri ca de moarte a mamei,/ dar nu are teama,/ =i n-a tacut nici atunci/ c`nd se decreta mu\enia.// El a fost,/ este/ =i prin el vorbe=te acum/ durerea zilei de m`ine.// Scoate\i strigatul vazului vostru la drumuri/ sa lacrime, sa tune,/ =i ma simt despicat de rabdare/
=i-n caden\a lui verde sa ma-nabu=,// Nu va fie teama! Nu va fie teama!/ Cel care striga nu simte/ =treangul vorbei lui pipaindu-l,/ doar el se suprapune ecoului,/ da, ecoului — / singura muzica ce ne lumina.”
N-a= vrea sa inchei aceasta cronica fara sa citez din Valeriu
Matei un vers care imi pare memorabil:
„acest sf`r=it de secol pare o goana lunga“.

Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta