q7x21xi
1786 Sn familia paharnicului Toma Stamati vede lumina zilei fiul
Constantin, probabil la Hu=i.
1806 20 noiembrie C. Stamati intra in serviciul vistieriei Principatu lui Moldovei ca slujba= de cancelarie.
1808 27 iunie Aceasta data o are manuscrisul Galatia. Tragodie pastoreasca a domnului Florianu, traducere din grece=te — prima incercare literara cunoscuta a lui C. Stamati. Sn 1813 aceea=i opera a scriitorului francez Stamati o talmace=te de pe original.
1812 Odata cu anexarea teritoriului dintre Prut =i Nistru la Imperi ul rus familia Stamate=tilor, ca =i alte familii boiere=ti ce aveau mo=ii in Basarabia, se stabile=te cu traiul la Chi=inau.
1812 16 noiembrie — 1828 6 aprilie
C. Stamati lucreaza in instan\ele administrative =i judecatore=ti ale regiunii. Pentru s`rguin\a =i capacita\ile de care a dat dovada la indeplinirea obliga\iilor de serviciu i se confera ran gul de consilier titular (1818) =i e decorat cu ordinul sf. Ana de gradul III (1826).
1817 7 mai Snceteaza din via\a Toma Stamati.
1820—1823 Sn ace=ti ani Stamati l-a cunoscut personal pe A. S. Pu=kin, exilat in Basarabia. S-au pastrat marturii despre int`lnirile =i discu\iile intre\inute de Stamati cu poetul rus, din opera caruia
3

va traduce poemul Prizonierul din Caucaz sub titlul Prizoni erul la cerchezi =i fecioara cercheza (1824).
1826 26 septembrie Se casatore=te cu Ecaterina, una din fiicele cami narului Tudorache Ciurea, proprietar de mo=ii pe ambele maluri ale Prutului.
1828 4 mai La Chi=inau in familia lui C. Stamati se na=te viitorul prozator =i dramaturg Constantin Stamati-Ciurea.
1830 20 februarie Sn “Albina rom`neasca“ vede lumina tiparului talmacirea poeziei lui G. Derjavin Dumnezeu sub titlul Oda catre Dumnezeu. Traducerea se datora lui C. Stamati, dar s-a publicat sub numele lui N. Dimachi, care introdusese in textul poetului basarabean substan\iale modificari =i care text ajunsese la redac\ie ca apar\in`nd lui N. Dimachi. Traducerea a mai aparut in crestoma\ia lui I. Ghinculov Colec\ie de opere =i traduceri, in proza =i in versuri, pentru exerci\ii in limba valaho-moldava (SPg, 1840).
1830 iulie Vizit`nd iarmarocul de vara de la Falticeni, Stamati a luat cuno=tin\a de “urmarile desfr`nate ale junimii de atun cea”, precum men\iona el mai t`rziu, care l-au determinat sa scrie schi\a Geniul vechi al rom`nilor =i rom`nii de astazi.
1834 18 martie Sn suplimentul la nr. 29 al “Albinei rom`ne=ti” vede lumina tiparului poezia Strajariul taberii (ulterior Sentinela taberii de la Copou la 1834), inso\ita de o scrisoare a autoru lui “catre cinstita redac\ie”, dezvoltata mai t`rziu in schi\a
Domnul Moldovei, Marele +tefan al VI, =i bravul sau hatman
Arbore.
1834 19 martie C. Stamati e ales membru de onoare al Societa\ii medico-istorico-naturale din Ia=i. Cu aceasta ocazie Gheorghe
Asachi ii expediaza diploma =i o scrisoare, in care, printre altele, i=i exprima din partea societa\ii speran\a de a se folosi de r`vna =i de dragostea scriitorului basarabean “pentru toate cele ce pot spori binele patriei”.
4

1835 9 februarie Se stinge din via\a Ecaterina, la v`rsta de numai
30 de ani. Sub impresia acestei grele pierderi Stamati scrie poeziile Snsu=i in singuratate, Porumbi\a stinghera, Epitaful
=. a.
1837 Se casatore=te cu Suzana, fiica boierului bucovinean Andrei
Gafencu.
1838 19 noiembrie Sn “Foaie pentru minte, inima =i literatura“ din
Bra=ov apare in traducerea lui Stamati discursul Cuv`nt catre ucenicii =coalei \inutului Hotin, ru=i =i moldoveni..., rostit de
A. H`jdeu la 25 iunie 1837. Discursul va mai fi tiparit in
“Curierul rom`nesc” din 21 =i 23 ianuarie 1839, apoi in edi\ie aparte la Ia=i (1855) =i, par\ial, in “Lepturariu rum`nesc” (t.
IV, p. I), Viena, 1864.
1839 Sn vara acestui an Stamati se afla in Bucovina, viziteaza ma nastirea Putna =i vechea cetate de scaun a Moldovei Suceava.
Impresiile din aceasta calatorie =i medita\iile scriitorului asupra trecutului =i starii din prezent a \arii =i-au gasit reflectare in eseul Suceava =i Alexandru cel Bun in secolul al XV-lea.
1840 Sn revista “Dacia literara“ pe lunile martie-aprilie apare po emul Gafi\a blestemata de parin\i =i o traducere din Hugo
Floarea catre flutur . C`ntecul Gafi\ei catre cucona=ul sau.
1841 2 decembrie Este ales corespondent al Societa\ii de istorie =i antichita\i din Odesa.
1843 La Cantora Foiei Sate=ti a lui M. Kogalniceanu se publica in edi\ie aparte poemul Povestea povestelor, intitulat ulterior
Eroul Ciubar Voda. Fabula fabulelor vechi populare sau Ro lando furios moldovenesc.
1850 Sn “Analele Societa\ii de istorie =i antichita\i din Odesa” se publica articolul Despre Basarabia =i ceta\ile ei vechi.
1853 Sn “Almanah pentru rom`ni”, supliment la “Calendar pe anul
5

1853”, apare adaptarea din V. Jukovski Fiica lui Decebal =i
Armin c`ntare\ul.
1854 Sn “Almanah pentru rom`ni”, supliment la “Calendar pe anul
1854”, apare schi\a Suceava (Suceava =i Alexandru cel Bun
in secolul al XV-lea).
1855 Vad lumina tiparului poeziile Stejarul singuratic (in “Calen dar pentru poporul rom`nesc pe anul 1855”), Groaza la 1822
(ulterior Arderea Ia=ului la 1822, in “Foiletonul Zimbrului”, nr. 2 din 30 ianuarie), Dorin\a sau videnie (in “Foiletonul
Zimbrului”, nr. 5 din 20 februarie).
1859 Apare edi\ia a doua a “Daciei literare” cu poemul Gafi\a bles temata de parin\i =i Floarea catre flutur. C`ntecul Gafi\ei catre cucona=ul sau.
1863 Din acest an dateaza eseul +tiin\i filologice =i istorice.
1866 Sn “Ateneul rom`n”, nr. 6—7, este retiparit poemul Dorin\a sau videnie (Dorul de patrie).
La 22 aprilie impreuna cu Alexandru H`jdeu =i cu Ion Strajescu este ales membru al Societa\ii literare rom`ne, viitoarea Acade mie, din care se retrage insa din cauza sanata\ii, in locul lui
— ramas vacant — fiind ales un alt basarabean, +tefan Gonata.
1868 La inceputul anului la Ia=i vede lumina tiparului volumul de sinteza al scriitorului Muza rom`neasca. Compuneri origina le =i imita\ii din autorii Europei, editor fiind Teodor Codrescu.
1869 12 septembrie C. Stamati se stinge din via\a. A fost inmorm`n tat la Ocni\a.