Poezia face parte din volumul “Parga“ (1921). Poezia contine o drama existentiala traita la cele mai inalte dimensiuni. In spiritul simbolicii biblice V. Voiculescu transfigureaza artistic un moment din viata lui Isus, supus supliciului (chin) Si sacrificindu-se pentru binele oamenilor. Sursa dramei la care asistam e conStiinta Mintuitorului ca trebuie sa parcurga pina la capat Si cu demnitate drumul durerii pentru izbavirea de rele a lumii. De la o prima lectura se poate observa ca durerea adinca fizica Si morala pusa pe seama lui Isus il ------ “sudori de singe“ sau “chipu-i alb“. Poezia are patru strofe Si contine o meditatie pe tema conditiei umane. Poetul Si-l imagineaza pe Isus agonizind. El iSi cunoaSte destinul Si i-se supune fara impotrivire: “lupta cu soarta“, “refuzul cupei“, “amarnica-i strigare“ sunt reactii indreptate nu impotriva soartei ci ------- muritorilor, care prin comportamentul lor ii grabesc sfirSitul. Trairile autentic omeneSti sunt transferate pe seama lui Isus: “Isus lupta cu soarta Si nu primea paharul/ Cazut pe brinci in iarba se impotrivea intruna“, “sete uriaSa sta sufletul sa-i rupa/ Dar nu voia s-atinga infama bautura“. Chinurile lui Isus fac ca Si elementele naturii sa se framinte: “Deasupra fara tihna, se framintau maslinii/ Pareau ca vor sa fuga din loc, sa nu-l mai vada“. Maslinii potenteaza tragismul lui Isus deoarece acesta cind intra in Ierusalim este intimpinat cu crengi de maslin. Legat de acest simbol al lumii vegetale se spune ca inaintea mortii sale Isus s-a rugat pe muntele Maslinilor (in antichitate maslinul semnifica intelepciunea, abundenta, gloria). Gradina Ghetsemani din aproprierea Ierusalimului la poalele muntelui Maslinilor e un spatiu care inseamna vitalitate dar Si liniSte Si echilibru. Ea ravaSita asista la zbaterile mintuitorului idee explicata prin metafora “vraiStea gradinii“. Moartea apropiindu-se este vestita de “ulii de prada“ care “dau roate dupa prada“. Limbajul figurat cuprinde metafore simbol, epitete, comparatii, inversiuni, hiperbole: “alb ca varul“, “grozava cupa“, “sete uriaSa“, “sterlici de miere“, “vraiStea gradinii“. De un mare efect plastic e imaginea vizuala: “In apa ei verzuie jucau sterlici de miere“ semnificind chemarea ademenitoare a vietii. In versul “sub veninul groaznic simtea ca e dulceata“ apare esenta atitudinii lirice a poetului care crede in posibilitatea salvarii fiintei umane a purificarii sufletului sau printr-o imensa suferinta.