D. Aga Gh. Asachi este barbatul acela care in vremi grele s-au straduit pentru luminarea neamului sau. D-lui este acel carele pentru literatura Moldovei au facut singur mai mult decat toti moldovenii impreuna. k2y5ym
Mihail KOGALNICEANU
Asachi a fost omul epocei lui, adica omul iesit din mijlocul necesi tatilor vremii; n-a comandat timpului: s-a pus insa in serviciul lui cu o bogatie remarcabila de aptitudini. Traind intr-o epoca de nediferentiere culturala, el a fost din rasa enciclopedistilor. Pe langa o cultura stiin tifica a avut si o educatie artistica; a manuit lira, penelul si echerul; umanitatilor le-a adaugat si vaste cunostinte poliglote; muzicei i-a ada ugat ingineria. a...i
A deschis, cu siguranta, drumuri in toate directiile; fara a fi fost un revolutionar sau un temerar, plutind intre doua lumi, el a taiat cai noi, mentinandu-se, totusi, in stricta legalitate. a...i a...i constient si programatic chiar, a cantat, astfel, dragostea cea mai spiritualizata, a slavit pe stramosi, iubirea de patrie, a cantat actele renasterii noastre culturale, teatrul, scoala, limba romaneasca, artele, subliniind fapta omului de actiune prin comentariul liric al poetului.
N-a izbutit, desigur, intotdeauna; reci cele mai adeseori, incarcate de podoabe conventionale, cateodata versurile lui sunt lapidare, au com paratii solid cladite, si, cu toata nesiguranta limbii, se simte in ele un artist al ritmurilor armonioase, un erudit al versificatiei. a...i meritul lui sta in faptul de a fi fost un organizator de teatru romanesc si iubitor de spectacole; prin spiritul lui intreprinzator a con tribuit, astfel, la raspandirea gustului pentru teatru. a...i Pe langa atatea merite, Asachi are si pe acela de a fi fost inte meietorul celui dintai ziar moldovenesc, a...i el a tradus in fapt o nevoie simtita. Albina romaneasca e intaia trasura de unire in limba patriei dintre Moldova si restul omenirii; se cuvine, deci, s-o privim cu recunostinta.
Eugen LOVINESCU aAsachii trebuie privit in completatea activitatii lui. A sprijinit si dezvoltat invatamantul de toate gradele in limba nationala, a pus ba zele unui teatru autohton, a intemeiat presa, a incurajat stiinta si artele, a creat un sistem cultural-educativ, pe care l-a aparat pana la sfarsitul vietii. Generatiile de dupa 1840 ii datoreaza mult. El este o veriga necesara si trainica in neintreruptul lant al culturii romanesti.
Daca in activitatea culturala realizarile ii sunt pretioase, nici ca scrii tor nu poate fi total ignorat. Opera lui Asachi poate sa ofere cititorului modern si pagini de emotie estetica.
George SORESCU a...i Cultura pe care si-o insusise si energia cu care era inzestrat i-au dat posibilitatea sa joace un rol insemnat in epoca reprezentarei noastre si aceasta cultura a lui se infatiseaza sub aspecte foarte variate, trecand de la literatura la stiinta si arta am amintit ca dansul invatase si pictura, capatand astfel o pregatire pentru a putea vorbi de arta in insemnarile raspandite prin ziarele si revistele conduse de dansul si pen tru a intreprinde, impreuna cu altii, executarea unor tablouri cu iconirea faptelor istorice a patriei , incercare ce a avut ecoul ei patriotic daca nu atat artistic. Privit astfel, Asachi apare in lumina adevaratei sale val ori.
Ovid DENSUSIANU
Din cele trei editii de Poezii (1836, 1854, 1863), se pot retine, in afara de imnul La Italia, sonetele de dragoste inchinate Biancai Milesi Leuca pe care o cunoscuse in Italia, in 1809, si pe care o va slavi pana la moarte mimand pe Petrarca. a...i
Nuvelele istorice a...i, invechite din punct de vedere al limbii, sunt interesante prin fabulosul medieval, cavaleresc, clasic, complicat cu vi ziuni mitologice si decoruri din recuzita romantismului.
Alexandru PIRU
Cand s-a intors de acolo (din Italia), pentru a incepe opera sa foarte importanta in domeniul scolii, iar, intr-o masura, mult mai mica, si in domeniul politicei, el aducea cunostinte cu totul noi. Deosebirea dintre
Budai-Deleanu si Asachi este tocmai aceasta; Budai-Deleanu ia Italia prin Viena. Asachi ia Italia de acasa, din Italia insasi. a...i Si oricat s-ar scrie importiva lui Asachi, ca poet, oricat ar fi unii de incapabili sa-l inteleaga, nu vor muri niciodata versurile prin care el afirma legaturile noastre indestructibile cu Roma stramoseasca. a...i Cine cunoaste ce insemneaza in poezie topica, instinctul de a pune un cuvant intr-un anume loc, acela isi va da seama cat de maiastra e disciplina prin care vechea vorbire moldoveneasca de la inceputul seco lului al XIX-lea, stilul acesta labartat de convorbire fanariota, plin de cuvinte grecesti si frantuzesti rau asimilate, a fost silita de energia creatoare a lui Asachi sa intre in acele legaturi sintactice care inseamna disciplina romana in cuvant si fraza.
Nicolae IORGA
Poezia lui Gh. Asachi a...i e aproape in intregime sub regimul lui
Petrarca. Poetul cunoscuse de altfel direct Italia si petrarchizase acolo chiar si italieneste. Fondul sonetelor e banal, dar cand endecasilabul se pastreaza, efectul e un sistem muzical limpid si abstract, cu acorduri cvasieminesciene: Cat ti-s dator, o, stea mult priincioasa,/ Ca-n primavara a vietii mele,/ Tu m-ai ferit de strambe cai si rele/ Si m-ai condus pe calea virtuoasa.// Tu-n san mi-aprinzi faclia luminoasa, / M-ai adapat l-Astreei fantanele,/ Si cand viata-mi indulcesc prin ele,/ Despretuiesc chiar soarta fioroasa.// Ca sa doresc a vietii nemurire/ Ma-ndeamna raza-ti care-n cer se vede,/ Cum statornica urmeaza-a ei rotire.// De la tarmul fatal vasul purcede./ S-amu plutind prin marea de pieire,/ A ta raza la port ma va increde.
Lirica secolului XVIII are un ecou larg in poezia lui Asachi. Regasim conventia geografica clasica, didactismul settecentesc (in maniera Mon ti), melancolia cimiteriala (dupa Thomas Gray si Jukovski). Interesante sunt Baladele si Legendele in care, bizuindu-se pe traditia populara,
Asachi s-a straduit sa injghebe o mitologie literara romana, intr-o vizi une mai grandioasa, intentional, decat aceea a lui Alecsandri, si in termeni clasici. Munte sacru e declarat Ceahlaul, sub numele de Pion.
Colo se afla simulacrul Dochiei. Dupa bürgeriana Lenore, poetul scrie
Turnul lui But pe muntele Pion, istorie a unui strigoi care vine sa-si ia logodnica spre a o duce in galop pe muntele sfant al Daciei: Luna luce
Butul fuge, / Peste munte, prin hartop,/ Vantul suiera si muge,/ Roi bul sare in galop,/ S-amu-i duce p-amandoi,/ Doamno, care nu-i stri goi?
In Jijia, oamenii boierului Conde prind cu plasele in rau o zana care povesteste ca e o fecioara crestina din vremea navalirilor barbare, al carei schit a fost inghitit de pamant in urma rugii tovaraselor sale, spre a nu cadea in mainile paganilor. Sirena lacului are factura schilleriana.
O sirena (fosta fata inselata de un boier) se razbuna. Sugestia pe alocuri e a unei poezii superioare, mijloacele sunt insuficiente.
Nuvelele lui Asachi, dificile si prin limba amestecata, plina de im posibile neologisme (milian, manin, vasfrans, covil, pelice, vanta etc.), par astazi bizare, mai ales romantice, lipsite de perceptiunea istorica.
Dimpotriva, ele apartin tipului clasic si aceasta intentie cere circumstante usuratoare. Modelul lui Asachi e romanul cavaleresc, acela intrupct in
Ariosto mai ales, adica istoria aventuroasa cu fabulos aranjat in gust clasic, cu lipsa totala de instinct geografic. Pretutindeni sunt numai paduri mari si intinse pajisti, castele si gradini pierdute in imense singuratati, in ciuda carora, fara nici o respectare a legilor timpului, eroii se intalnesc sa se bata. Europa si Asia sunt aduse antropologic la acelasi tip ideal cavaleresc. Afara de viteji apar doar pastori, necromanti, batrani eremiti. Obsedat de ideea miturilor, Asachi a luat in mana croni cile moldovene si a dat materiei ei sens picaresc. In Dragos totul este fabulos. In Cumania mica, in cetatea Romidava, stapaneste Haroboe, om fioros, nu mai putin cavaler, cum il arata coiful. Desi tatar, Haro boe este cuprins de un simtamant necunoscut pana atunce la vederea
Brandei, mireasa trimisa de Domnul din Misia pentru fiul lui Dragos.
Toate peripetiile in jurul acestei calatorii sunt ariostesti. De notat sanc tuarul Dochiei, pazit de Nona, un soi de vestala, si de o ciuta: Aice un spectacol nou se desfasura inaintea ochilor ei, un ocean de neguri plutea deasupra coamelor de pini uriesi, stanci manine agrelei, rasturnate de cutremur, parca erau aninate deasupra capului ei si formau o tarie nestrabatanda in giurul simulacrului Dochiei . Valea-Alba e un basm de aventuri mongolice in care Stefan cel Mare e tot atat de putin istoric ca si Gofredo in Gerusalemme liberata. Scenele de razboi sunt vazute intr un spirit cu totul mitic. La Catelina langa Cotnar sunt mari fortificatii, inainte de lupta oastea sta la liturghie in jurul unei cruci colosale. In fine, in fata lui Stefan cel Mare se aduc daruri cu invederat aspect de
Renastere, diademe de aur, ulcioare de bronz, lacrimatorii, monede cu efigiile imparatilor Tauridei. In Bogdan-voievod, nuvela fantezista, se da la Harlau o lupta de stil cavaleresc: sabiile si lancile scapara si scanteiaza de loviturile puternice ale maciucilor fericate, pavezile rem boamba . Petru Rares e nuvela cea mai lunga, aceasta cu oarecari satan isme romantice. Fundamentul ramane cel clasic. Lacul Brates e descris in maniera Salvator Rosa, pescuitul formand o mare compozitie amanuntita si fantastica. O vanatoare de bouri e prilej de a prezenta o scena in gustul usor melancolic al lui Tasso: buchete de flori duse de un rau si venind de la o sihastrie-cetatuie unde sta inchisa Ileana. La Suceava dam de un colosal gotic, peste temelii de adanca antichitate . Mazepa in Moldova dezvolta, nu fara simt poetic, tema fugii cavaline tratata de Byron, in Rucsanda Doamna cazacul Timus e vazut ariosteste ca un cavaler frumos imbracat in zea stralucita , cu purtari dintre cele mai curtenesti, iar nu cu fire de heara , cum il stim din cronici. Evident,
Rucsanda il iubeste.
Ceorge CALINESCU
In climatul fanariot saturat de anacreontism din cel de-al doilea deceniu, poezia lui Asachi, de o muzicalitate noua si grava, inedita ca idei si forme poetice, si cu mari merite sub raportul versificatiei, se iveste parca dintr-o alta lume, a spiritului si armoniei, situandu-l pe scriitor printre cele mai inzestrate condeie si constituind, cu toate sovaielile de limba atat de regretabile, un adevarat eveniment literar
(P. Cornea). Ea e conceputa in lumina unei teorii clasiciste: Indreptat de pilde clasice si de firea limbei afirma Asachi in 1836 m-am sarguit a urma sistemei care cere ca poezia, ce este productul cel mai ales a cugetarii prin simtire inaltata, sa rasune prin ziceri elegante si armonioase . Cea mai pura intrupare a acestui crez o constituie poezia de dragoste. Versurile inspirate de platonica iubire pentru Bianca Milesi
Leuca propun un nou ideal erotic si aduc cateva note profund defini torii, ce revin in parte, la Alecsandri: inaltarea dragostei in randul valorilor absolute, de unde asocierea ei la elementele astrale; adeziu nea la lumina si armonie; confidenta facuta de poet naturii, incat om si natura se prelungesc unul in altul si se spiritualizeaza reciproc
(D. Popovici); exaltarea virtutii; trairea spirituala a sentimentului, du blata de o adoratie sublima, petrarchiana; intelegerea iubirii ca o comu niune empireica, in genul Dante Beatrice. Indicand transgresarea sen timentului din planul afectiv in acela al problemelor de constiinta, deci obiectivarea lui, aceste trasaturi, prezente in ciclul Leucai, dar si in unele anacreontice , au anumite reflexe si in poeziile in care cultul pentru nobila milaneza se prelungeste in cultul pentru Italia vatra stramoseasca. Nemuritoare considera Iorga prin semnificatia pa triotica, versurile din Catra Tibru sau La Italia se desfasoara solemn, in viitoarele cadente ale poeziei lui Alexandrescu: Va urez frumoase tarmuri ale Ausoniei antice/ Congiurate cu mari gemeni, impartite d Apenin etc. Cu timbrul ei nou, prefigurandu-l uneori pe Eminescu ( Si mie lin luceafarul/ Din cer va sa-mi straluce/ Cand dulce-a fi de-o pa tima/ Aminte a-si aduce ), erotica devine partea cea mai caracteristica a creatiei lui Asachi. Pe a doua latura a ei, poezia asachiana se vrea programatic: utila Spre virtute versu-mbie, despre rele face ura/
Fermecandu-ne adapa d-o inalta-nvatatura (Catra patrie). Sub semnul aceluiasi clasicism, grefat insa pe spiritul luminilor , se fixeaza aici lunga suita de ocazionale (ode, imnuri, sonete de tip encomiastic, intre care si primul sonet din literatura noastra 1821 intitulat ulterior
La introducerea limbei romanesti in publica invatatura), fabulele, si satirele, indeobste imitate. In esenta, o poezie filtrata de cugetare , strabatuta de un puternic finalism etic si cetatenesc, de extractie luminista.

In preajma anului 1830, opera lui Asachi vadeste o anumita pro pensiune spre zonele preromantice si romantice. Acestei ispite i se da toreaza orientarea spre noi izvoare (Gray, Ossian, Mickiewicz), diversi ficarea tematica (mormintele, trecutul istoric, traditiile, natura) si ex perimentarea elegiei, meditatiei, baladei si legendei istorice. Desi sem nificativa in sine, intentia poetului este insa tradata: intampinand rezistenta unei structuri primare clasice, spiritul romantic nu se asimi leaza substantei operei; cu unele exceptii, dar nici ele totale: Elegie scrisa pe tinterimul unui sat, imitata dupa Gray, Mormantul, Primavara, cu sonuri eminesciene ( Desarte-s magulirile/ Ce trec peste pamant/ Ca o sageata repede/ Pe aripe de vant ), Stefan cel Mare inaintea Cetatii
Neamt, Turnul lui But, ambele pornind de la Mickiewicz, si, dincolo de orice model, poemul in proza Meditatia unui imbatranit poet (1839), splendida mostra de lirism al senectutii, fara pereche in epoca (P. Cor nea). Celelalte creatii marcate de intentia novatoare a lui Asachi, prin caracterul lor impur, hibrid, exterioare noii directii literare. Si poate ca insasi ratarea nuvelelor si dramelor istorice, pentru care scriitorul n-a avut desigur nici inzestrarea necesara, se explica prin inaderenta organ ica la sensibilitatea romantica. Marcata in adanc de spiritul clasic, a carui preponderenta este atestata si de majoritatea traducerilor, opera lui Asachi, cu toate tentativele de deviere, evolueaza in esenta unitar in albia ei initiala. Ilustrand alaturi de Conachi, Iancu Vacarescu, Mu muleanu, o etapa de tranzitie, Asachi nu izbuteste sa ancoreze in apele noului. Dupa cum ideologia sa e cantonata in limite luministe, tot asa si creatia lui, desi mai deschisa spre noile orizonturi, ramane totusi subordonata unui ideal clasic.
Maria PROTASE
Asachi studiase operele clasicilor greci si latini (cu preferinta pentru
Horatiu), dar atractia manifesta este pentru literatura italiana: Dante,
Ariosto, Tasso, Petrarca, Metastasio, Ugo Foscolo, G. Parini, V. Alfi eri, V. Monti. Primele cicluri de poezii, scrise in limba italiana, La
Leucaide si Raccolta delle Poesie, sunt inspirate de dragostea pentru
Bianca Milesi. Poetul o canta in sonete petrarchiste si o imagineaza mai mult pictural. Viziunea lui este neoclasica, peisajul ce formeaza cadrul general este insa mitologic, intotdeauna arcadic. Pentru poet, chipul iubit ramane centrul unui univers, populat de zeitati mitologice. Cantecul lui de dragoste neimplinita imprumuta imagini din mitul lui Orfeu, melodia lui imblanzeste si fiarele salbatice. Cantecul umanizeaza un intreg peisaj agrest. Ceea ce il apropie pe Asachi de Petrarca este fiorul sublim si statornic al iubirii. Marea drama a despartirii de iubi ta sa, exprimata in unul din cele mai frumoase sonete ale poetului. Il Vaticino
(Profetia) are un ton profund elegiac. Fara sa se departeze de modele straine, Asachi a plasmuit, dupa 1812, numeroase poezii, dintre care unele au fost grupate sub titlurile Ode, Elegii, Sonete, Anacreontice,
Cantece, Imne, Meditatii, Satire, Balade, Legende si Fabule. Modelele lui se gasesc in Anacreon, Horatiu, Petrarca, Boileau, Lamartine, Hugo,
Mickiewicz si Ignacy Krasicki, din care facuse si talmaciri. In poezie,
Asachi este deopotriva clasic, preromantic, nota predominanta ramanand insa cea clasica. Orice opera de arta, crede Asachi, trebuie sa contribuie la progresul pasnic al societatii, sa stimuleze in om virtutile morale. Pe acest crez iluminist el grefa permanent valorile clasice. Horatian prin conceptie, Asachi cultiva cu predilectie oda, evoluand de la cantarea peisajului italic pana la evenimentul cultural al Moldovei: La Italia,
Catra Tibru, Prolog, La Patrie, Restaurarea scoalelor nationale in Moldova,
La moldoveni, La restatornicirea domnilor pamanteni, Pleiada, Oda catra poetii romani, Vasul Moldaviei s.a. Oda Prolog. La Patrie deschide prima editie de versuri a poetului, din 1836. Ea are semnificatia unui adevarat manifest poetic.