j5v10vy
1819 Se na=te Ion Bratu, bunicul dinspre mama al poetului.
1851 28 martie Se na=te Iosif Goga, tatal scriitorului, in comuna Craciunel de pe T`rnave.
1856 2 octombrie Se na=te Aurelia Bratu, mama poetului.
1868 Snt`lnindu-l pe M. Eminescu in Ardeal, protopopul Ion Bratu il ajuta material, pe viitorul Luceafar al poeziei rom`ne=ti.
1878 Se stinge din via\a Ion Bratu, bunicul poetului.
1878—1879 Iosif Goga este inva\ator in comuna Ra=inari.
1880 27 ianuarie Iosif Goga se casatore=te cu inva\atoarea Aurelia Bratu.
Sn primavara acestui an Iosif Goga este ales preot in Ra=inari. Aici il va sluji pe Dumnezeu intreaga lui via\a.
1881 1 aprilie Se na=te, la Ra=inari, Octavian Goga.
1883 15 septembrie Se na=te sora lui Octavian Goga, Victoria.
1886 18 octombrie Se na=te sora lui Octavian Goga, Claudia (Maria).
Publica articole =i schi\e in ziarul Gala\i.
1888 11 decembrie Se na=te fratele poetului Eugen Iosif Goga, care va fi de asemenea scriitor. Este autorul romanului Cartea facerii.
1892 Octavian Goga intra in internatul liceului unguresc din Sibiu.
1893 14 mai Octavian Goga a=terne primele versuri consacrate rom`nului care „de diminea\a p`na seara tot lucra necontenit / Dar cu toata osteneala / tot este nepre\uit“.
1894 La Cluj se desfa=oara procesul Memorandumului.
1898 Vede lumina presei int`ia poezie a lui Goga, semnata Octavian (vezi
Revista ilustrata, an. I, nr. 5-6, mai-iunie, p. 107).
Apare cea de-a doua poezie semnata de Goga in revista Familia, condusa de Iosif Vulcan (Oradea, an XXXIV, nr. 44, noembrie, p. 13).
1899 Octavian Goga se muta la liceul rom`nesc din Bra=ov.
1900 Octavian Goga i=i ia bacalaureatul.
Sn vara aceluia=i an Goga viziteaza pentru int`ia oara Bucure=tiul.
11 septembrie Octavian Goga se inscrie la Facultatea de litere =i filosofie de la Universitatea din Budapesta.

1902 1 iulie Apare la Budapesta revista Luceafarul, in care i=i va publica majoritatea poeziilor.
Sn revista Luceafarul apare poezia Batr`ni, devenita roman\a.
1903 Sn vara acestui an Octavian Goga incepe sa traduca celebrul poem dramatic al lui Madach Imre, intitulat Tragedia omului, pe care il publica in aceea=i revista Luceafarul. Sn paginile aceleia=i publica\ii publica poezia Casa noastra, semn`nd Nic. Octava (vezi Lucea farul, an.II, nr. 14-15, 1 august).
1904 Poetul termina studiile la Budapesta.
Facultatea de litere =i filosofie a Universita\ii ii elibereaza un
Absolutorium.
Sn Luceafarul (an. III, nr. 4, 15 februarie, p. 91-92) apare poezia
Oltul, devenita celebra, purt`nd semnatura Nic. Octava. Iata ce scrie insu=i poetul despre geneza ei in Fragmente autobiografice:
„Poezia Oltul s-a nascut la Budapesta =i va pot spune, ca un element de curiozitate literara, ca am scris-o inainte de a vedea Oltul. Am
injghebat-o av`nd in fa\a Dunarea, =i in spate mi=carea haotica a unei capitale, care voia sa ma stranguleze. Sub stap`nirea acestui sentiment de protestare, in fa\a apei care se ducea la vale, au rasarit strofele mele. Mai t`rziu, peste c`\iva ani, dupa ce am trecut in regat, am ajuns pe la Calimane=ti, intr-o zi de iarna, unde ma dusesem sa stau o luna, pentru ca pregateam atunci cartea Ne cheama pam`ntul; atunci am vazut Oltul de aproape, pentru int`ia oara, =i am stat l`nga el o luna de zile. Smi aduc aminte de casu\a de la Caciulata, unde stateam adesea pe malul Oltului. Era iarna, Oltul inghe\at; trosnea ghea\a c`nd se umflau apele, ca ni=te incheieturi care nu s-au intins de mult; ma uitam spre drumul de la Cozia =i, de departe, pe fondul alb de zapada, se desemna silueta unui popa sau calugar, care venea domol calare, \acanind in buiestrul calului. Sn iarna aceea am sim\it ca e un trecut rom`nesc, care mai vorbe=te prin pove=tile lui, =i ca sunt realmente in fa\a tainei de familie, a misterului de leagan al acestui popor. Atunci am verificat aceasta poezie, silaba cu silaba, atunci va pot spune ca mi s-a parut ca am in\eles-o mai bine =i ca sim\eam ca vine de foarte departe“.
De remarcat ca poezia Oltul i-a facut lui I. L. Caragiale o impresie excep\ionala, dupa parerea lui Ion Dodu Balan, unul dintre editorii poetului. Reproducem acest moment, citat de acela=i editor, care s-a petrecut in restaurantul Gambrinus din capitala, surprins in cartea lui O. C. Taslaunau: O. Goga (Amintiri), pag. 170-171: „La o masa din fund juca =ah Ion Gorun cu George Co=buc, iar Caragiale chibi\a. Pe canapea, l`nga Gorun, era un volum nou de poezii, cu foile netaiate, adus de Nerva Hodo=, care se a=ezase =i el sa chibi\eze.
Nenea Iancu s-a chior`t de c`teva ori la volum, pe urma l-a luat in m`na, deschizandu-l a=a, la int`mplare. A citit c`teva strofe. +i-a dres ochelarii, s-a uitat la coperta volumului; autorul, un nume necunoscut. A taiat c`teva foi =i, cu vadita curiozitte, o citit o poezie
intreaga. A deschis volumul in alta parte =i a dat peste Oltul. C`nd l-a terminat, a mormait: „Mai, al dracului!“ A oprit pe jucatori
=i i-a silit sa asculte poezia intreaga. „Da’ cine-i asta, bre?“ intreba maestrul Caragiale. „Un poet de la noi din Ardeal“, il lamuri Gorun.
„Ma, da’ =tii ca are talent!“ „Ia sa-l luam de la inceput“, =i Caragiale a citit cu glas tare poezie dupa poezie, a=a cum numai el =tia sa citeasca, subliniind frumuse\ile =i coment`nd fiecare bucata. Se facuse miezul nop\ii c`nd maestrul a inchis volumul, entuziasmat de noul ucenic al strunei. „Sa bem c`te o halba in sanatatea lui“, propuse badea George. „Sa bem, ca-i vrednic“, intarira ceilal\i. +i cei trei mae=tri ai scrisului, impreuna cu instruitul =i scaparatorul
Nerva Hodo=, au int`rziat p`na in zorii zilei, relu`nd lectura volumului =i c`ntarind fiecare strofa. A fost cea mai stralucita consacrare a poetului Goga pe care o povestea cu mult haz Caragiale, aduc`ndu-=i aminte de „chiulul“ pe care i l-a tras Goga la Berlin recomand`ndu-se „arhitect“.
Publica in Luceafarul poezia Dascali\a, semn`nd Nic. Octava
(Luceafarul, an. III, nr. 7, 10 aprilie, pag. 151).
Se stinge din via\a sora poetului Victoria, cea care i-a inspirat poezia
Dascali\a.
1905 Autorul apare in Luceafarul cu poeziile Plugarii, Lautarul, Dascalul,
Rugaciune, Claca=ii.
Privitor la obiectul poeziei de pe urma este interesant sa =tim ce a spus insu=i autorul despre ea (a se vedea Fragmente autobiografice,
in volumul Discursuri, p. 26): „Da, subiectul literar, el se plimba, el vine cu noi, il ducem in subcon=tientul nostru, el e un tovara= care din c`nd in c`nd inal\a capul sau, se da la o parte ca sa vie iara=i. Va pot spune ca a=a am plimbat eu imaginea claca=ului rom`n pretutindeni; am dus-o cu mine, m-a persecutat prin muzeele din
Berlin =i am scris aceasta poezie, Claca=ii, in gradina din Char lottenburg. Am c`ntat sim\irea mea cu at`t mai vrednic cu c`t eu eram mai departe de \ara, fiindca o duceam in s`ngele meu“.
Vede lumina tiparului volumul Poezii, Budapesta, Institutul tipo grafic =i de editura Luceafarul. Cartea cuprinde 48 de poezii. Pe coperta este imprimat anul 1906. Iata sumarul lui: Rugaciune,
Plugarii, Noi, Oltul, Casa noastra, Apostolul, Dascalul, Dascali\a,
Batr`ni, Reintors, Departe, Dorin\a, Zadarnic, De-o sa mor, Sn codru, Diminea\a, Pe inserate, De la noi, C`ntare\ilor de la ora=,
Seara, Lautarul, A murit..., La groapa lui Laie, C`ntece, I, II, III,
IV, V, VI, VII, Pribeag, Pace, Cade-o lacrima, Singur, Parasi\i, Ruga mamei, La st`na, Toamna, Copiilor, I, II, Parasit, Despar\ire, Snvins,
Solus ero, Noapte, Claca=ii, A=teptare.
24 decembrie Moare tatal poetului, Iosif Goga, care a fost pesemne prototipul preotului din poezia Apostatul.
1906 Via\a rom`neasca ii publica poezia Un om, care denota un puternic accent social.
16 iunie Are loc logodna poetului.
1907 Editura Minerva, Bucure=ti, reediteaza volumul Poezii.
Au loc rascoale \arane=ti. Acestea ii vor inspira poetului mai multe poezii, intre care: Cain, O \ara =tiu, Co=arul. Ecoul rascoalelor se va resim\i in intreaga atmosfera a volumului intitulat Ne cheama pam`ntul.
1908 Octavian Goga editeaza revista |ara noastra.
1909 Publica volumul de versuri Ne cheama pam`ntul, Editura Minerva.
El va fi reeditat in volumul antologic de Poezii din 1924, precum =i
in toate edi\iile ulterioare. Sumarul acestuia se constituie din 49 de poezii: Fecunditas, Prapastie, C`ntecele mele, Snviere, Cosa=ul,
Portret, De demult..., Colinda, Un om, Zile rele, Graiul p`inii,
Cain, O \ara =tiu, Sn mun\i, Prima lux, Cantorul Cimpoi, Strainul,
Mi-a batut un mo= la poarta..., Scrisoare, Laca= strabun..., Ion cr`=marul, Acasa, Nepotrivire, Asfin\it, Carmen, O raza, Iubirea mea, Fior, Noi ne-nt`lnim, Rapsodie, Trandafiri, E=ti singura,
Sufletul, A fost odat’..., Revedere, Rasuna toaca..., C`ntece, I, II,
III, IV, V, VI, Mo= Craciun, Sonet, Sonet, E sarbatoare, Tempora,
Frumoasa cea din umra, Poezie.
1910 Apare in colec\ia Biblioteca pentru to\i, nr. 286, Sibiu, celebrul volum de Poezii, reluat dupa cel din 1905 de la Budapesta
1912 Poetul este inchis in temni\a din Seghedin pentru curajoasele lui articole cu duh patriotic inflacarat. Printre altele, acolo scrie poeziile
Eu =tiu un basm =i Poetul. Sn revista Luceafarul (an. XI, nr. 10, 4 martie 1912, p. 196) apare poezia Poetul cu indica\ia Seghedin.
Dupa cum men\ioneaza editorul Ion Dodu Balan, nu numai indica\ia ca a fost scrisa in temni\a, ci =i urmatoarea insemnare, cu titlul Goga in temni\a, publicata in Luceafarul, nr. 7 din 12 februarie 1912: „Sn sf`r=it, dupa alte am`nari din cauza har\uielilor cu d-l Vaida, poetul Goga a intrat in temni\a Seghedinului, pentru a-=i indeplini pedeapsa de o luna. A plecat in tacere, fara alai =i fara sa-l inso\easca strigatele de durere =i de indignare ale poporului a carui patimire a inve=nicit-o in poeziile lui“. Octavian Goga a fost
intemni\at pentru un articol ce a aparut in revista sa |ara noastra,
in care „scria despre mizeriile noastre interne =i despre asupririle clasei feudale din Ungaria“, dupa cum men\ioneaza Ion Dodu Balan.
1913 Vede lumina tiparului volumul de versuri Din umbra zidurilor,
Editura Minerva, Bucure=ti. Ulterior a fost introdus in edi\ia de
Poezii (1924) =i in toate celelalte edi\ii. Volumul cuprinde, pe l`nga poezia Revedere, alte 62 de poezii. Cartea este impar\ita in patru cicluri: a) Din umbra zidurilor, consituit din: Oaspe vechi, Agonie,
Paris, Ziua, Notre Dame, Felinarul, Sn muzeu, Cinquecento, Mama,
Matu=a mea, Oameni; b) C`nta apele, const`nd din: La mal,
Aeternitas, Furtuna, Mare moarta, De profundis, Lacul, Mama
Venerei eterne, Eu stau la mal, Scrisoarea ta..., G`nde=te-te, Scirocco; c) Coarde vechi, alcatuit din: Poet, Vorbeau azi-noapte doua ape,
Doina, Voi veni\i cu mine, Inima, Stramo=ii ..., Carmen laboris,
Scrisoare, Mo= Craciun, Eu =tiu un basm; d) Clipe, inglob`nd poeziile:
Trage\i oblonul..., C`ntecele mele, Poetul, Mi-am facut un c`ntec,
Un trandafir se stinge, Pacat, Taina, Toamna noua, Ma-ntorc din nou, Lacrimi, C`ntece, I, II, III, IV, V, VI, VII, Tacerea ta..., Singuratate,
Coboara toamna..., Singur, Sonet, Amurg, Sn brazi, Blestem, O lacrima, La moarte, Cum zbori cu trenul, Sn drum, Mo=tenire, O clipa, A=teptare, Noapte, Apus, Pe-un album, Mors magna.
1914 Publica in volum piesa Domnul Notar, care se joaca pe scena Teatrului
Na\ional din Bucure=ti.
1916 Apare volumul C`ntece fara \ara, Editura G. Stefea, Bucure=ti. A fost reluat in volumul de Poezii din 1924 =i de toate edi\iile ulterioare.
Cartea este inso\ita de un cuv`nt inainte al poetului: „Recitesc aceste pagini intunecate inainte de a le da la tipar. Ele s-au desprins pe r`nd din frigurile neutralita\ii, din a=teptarea zadarnica de-un an
=i jumatate in ora=ul vesel al Bucure=tilor. Credeam ca nu vor mai vedea lumina zilei =i ca, dezmin\ite de realitate, vor ram`nea in sertar pe veci, certificate intime ale unui zbucium care s-a stins —
„testimoni del perir mio lento“ — cum spune at`t de frumos poetul italian. Acum insa, c`nd atmosfera de mole=eala a infrac\iunii se lasa tot mai grea peste capetele noastre, c`nd dintr-o datorie de s`nge se face o socoteala rece de c`=tig ieftin, acum mi se pare un act de pietate sa ne ingropam mor\ii in vazul tuturora. Iata de ce public aceste versuri...“
Dupa cuv`ntul introductiv urmeaza 35 de poezii care fac sumarul volumului: Fara \ara, A=teptare, Pajurei cu doua capete, |ara mea de suflet, S`ngele, Sn pace muta, 10 mai 1915, Atunci,
Portretul, Trenurile, Apostolul, Flamma mundi, Sn morm`nt la
Arge=, Bal la palat, Pribeag strain, Latinitatea striga din tran=ee,
Neutralul, Unui orb, Lupul, Boboteaza, Trecea convoiul mortuar,
Aducerile-aminte, Sn suflet simt o teama cum s-a=terne, Lui Petöfi,
Unui scriitor v`ndut, Noapte, I, II, III, Doi fra\i, Pribeag, Hora valurilor, I, II, Poveste, Sufletul, Dies illa.
Octavian Goga participa la primul razboi mondial. Scrie ciclul de versuri Razboi.
1919 Octavian Goga este ales ministru al Instruc\iunii in guvernul de
Uniune Na\ionala.
1923 Octavian Goga este ales membru al Academiei.
1924 Apare primul volum antologic de versuri tiparit de Cultura Na\ionala,
Bucure=ti, cuprinz`nd =i volumele Ne cheama pam`ntul (1909),
Din umbra zidurilor (1913), C`ntece fara \ara (1916).
Octavian Goga ob\ine Premiul na\ional de poezie.
1928 Apare piesa Me=terul Manole.
1928—1938 Poetul scrie tot mai rar versuri, absorbit fiind de politica =i de gazetaria momentului.
1938 7 mai Octavian Goga se stinge din via\a, trecut de 57 de ani.
12 mai Are loc inmorm`ntarea poetului la Ciucea.
28 mai Moare mama poetului, Aurelia Goga.
1939 Vede lumina tiparului volumul poetic Din larg — poeme postume
in Editura Funda\iilor. Cartea cuprinde 6 cicluri: a) Din larg; b) Razboi; c) Noi; d) Astazi; e) Sn sat; f) Traduceri.