q9v18vc
Revista Viata romaneasca, aparuta la Iasi la 1 martie 1906, sub directia lui C. Stere si P. Bujor, dar redactata de G. Ibraileanu, adevaratul ei calauzitor, aducea sub aparenta unei orientari democra tice gheriste un program nationalist. Preocuparea sociala constituind
?oporanismul pornea ca si la Vatra din constatarea departarii intre clasele sociale, intre literatura si natiune. Spre deosebire de Semana torul, noua revista refuza sa ?emene , adica sa propage idei si forme pe intelesul tuturor, precum isi interzicea sa idealizeze pe taran. Ea isi propunea sa cultive stiinta si valorile artistice pure, cu conditia ca acestea sa porneasca de la observarea obiectiva a ?ietii , oricum ar fi fost ea. Evident, data fiind structura tarii noastre, viata era mai ales rurala. Ca sa nu se creada cumva ca problematica se punea pe teren international ca la gheristi, revista avu grije sa corecteze vechiul titlu al lui Vlahuta Viata cu adaosul romaneasca. Dealtfel nici o indoiala asupra nationalismului poporanistilor. C. Stere, admirator al lui Cosbuc si al lui Goga, lamurea ca nu voia utopii, dreptate abstracta pentru proletarii din toate tarile. El cerea dreptate sociala pentru tarani, aceasta in vederea tocmai a infaptuirii ?iintei nationale a milioanelor” de romani ?mprastiate de puhoiul crunt al puterilor oarbe ale istoriei .

Ca si Eminescu, C. Stere admitea sacrul egoism al natiei, lupta pentru existenta, introducand numai corectivul ?meniei . Si Sadoveanu e pentru ?umea realitatilor noastre nationale , si simte lene ?entru hibridul orasenesc (nu altceva decat ?atura superpusa ). Chiar prin explicatiile lui C. Stere, Viata romaneasca deschidea mult dezbatuta chestiune a specificului national. Caci daca un scriitor se cade a se ocupa numai de realitatea inconjuratoare, care la noi e poporul de tarani romani, atunci literatura scoate de la sine la lumina notele tipice ale acestui popor.