Document, comentariu, eseu, bacalaureat, liceu si facultate
Top documenteAdmitereTesteUtileContact
      
    


 


Ultimele referate adaugate

Adauga referat - poti sa ne ajuti cu un referat?

Politica de confidentialitate



Ultimele referate descarcare de pe site
  CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE (economie)
  Comertul cu amanuntul (economie)
  IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA (drept)
  Mecanismul motor, Biela, organe mobile proiect (diverse)
  O scrisoare pierduta (romana)
  O scrisoare pierduta (romana)
  Ion DRUTA (romana)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  COMPORTAMENT PROSOCIAL-COMPORTAMENT ANTISOCIAL (psihologie)
  Starea civila (geografie)
 

Ultimele referate cautate in site
   domnisoara hus
   legume
    istoria unui galban
   metanol
   recapitulare
   profitul
   caract
   comentariu liric
   radiolocatia
   praslea cel voinic si merele da aur
 
despre:
 
Sfarsit de toamna -pastel-
Colt dreapta
Vizite: ? Nota: ? Ce reprezinta? Intrebari si raspunsuri
 

I. “Rege al poeziei”, cum l-a numit Eminescu, Vasile Alecsandri, cea mai de seama personalitate a generatiei de scriitori romani de la 1848, a ramas in literatura noastra nu numai ca un mare poet, si si ca un deschizator de drumuri in domeniul poeziei si ca intemeietor al teatrului romanesc. t3p23pe
Un loc aparte in creatia lui Alecsandri il ofera volumul Pasteluri, publicat in 1875. Alecsandri este creatorul acestei specii literare pe care a si impus-o in literatura romana, pastelurile sale bucurandu-se de aprecieri favorabile inca de la aparitie.
II. a) Pastelul “Sfarsit de toamna” surprinde fenomenele specifice sfarsitului acestui anotimp ce au loc in natura o data cu apropierea iernii. Este o descriere lirica in versuri. Prin contemplarea tabloului de natura, poetul isi exprima propiile sentimente fata de peisajul descris. b) Opera lirica in care autorul descrie un tablou de natura prin intermediul caruia isi exprima sentimentele se numeste pastel. c) Termenul de pastel, preluat din artele plastice, denumeste un tablou realizat cu nuante delicate, abia creionate. Accentul cade pe imaginile vizuale, statice. d) Ca mod de expunere, poezia este o descriere literara de tip tablou, surprinzand doar spatiul cuprins de privire. Tabloul se constituie pe doua dimensiuni: una terestra (strofele I, II, IV) si una cosmica (strofa a III-a).
La nivel terestru, sosirea iernii este vestita de plecarea pasarilor calatoare. Imaginea sirurilor de cocori care pleaca in pribegie umple sufletul poetului de neliniste si nostalgie:
In srofa a dua este infatisata moartea vegetalului: campia (personificata) capata o imagine trista, ierburile s-au vestejit, iar bruma a asternut culori de rugina ca si cum o boala cosmica ar fi atins pamantul.
In ultima strofa sentimentul de spaima ii confera (atribuie) iernii dimensiuni halucinante: “iarna vine, vine pe crivat calare”.




Teroarea sa raspadeste, provocand neliniste si jale peste tot, creandu-se o senzatie de sfarsit de lume.
Omul insusi, atins si el de boala cosmica, “cade pe ganduri si s-apropie de foc”.
Planul cosmic surprinde norii purtatori de zapada care, ridicati din cele patru puncte cardinale, devin inspaimantatori (“Ca balauri din poveste”). Lipsa soarelui si prezenta corbilor (pasari funerare) dau sentimentul mortii totale. e) In tabloul de natura descris domina imagini vizuale, realizate cu ajutorul substantivelor si adjectivelor cu valoare de epitete (“zile rele”, “jalnic dor”, “i-trista”), comparatii (“vesela campie acum pare ruginita”, frunzele… ca frumoasele iluzii”), personificari (soarele se ascunde, iarna vine calare).
Si se adauga si imagini auditive (“boii rag, caii rancheaza, cainii latra”) si de miscare (“vantul suiera”, “trece-un card de corbi”, “soarele iubit s-ascunde”). f) In privinta lexicului se remarca iutilizarea unor forme invechite sau regionale, caracteristice limbii vorbite in acea epoca (“acu”, “vestejita”, “nouri”, “cocoare”, etc.). Dar, de cele mai multe ori, limbajul este cel firesc, in armonie cu elementele de versificatie care dau muzicalitate versului.
III. Ilustrand caracteristicile pastelului, poezia “Sfarsit de toamna” corespunde structurii sufletesti a poetului pentru care natura este un izvor permanent de incantare si de uimire.


Colt dreapta
Creeaza cont
Comentarii:

Nu ai gasit ce cautai? Crezi ca ceva ne lipseste? Lasa-ti comentariul si incercam sa te ajutam.
Esti satisfacut de calitarea acestui referat, eseu, cometariu? Apreciem aprecierile voastre.

Nume (obligatoriu):

Email (obligatoriu, nu va fi publicat):

Site URL (optional):


Comentariile tale: (NO HTML)


Noteaza referatul:
In prezent referatul este notat cu: ? (media unui numar de ? de note primite).

2345678910

 
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite
Colt dreapta