Vasile Alecsandri este considerat ,,parintele pastelului’’ in literatura romana, deoarece a fost primul scriitor roman care a abordat aceasta specie literara. Pana la el au mai aparut descrieri de natura, dar numai in cadrul altor opere. Poetul a preluat termenul de pastel din artele plastice unde desemneaza un desen in culori palide. El a scris un ciclu de 30 de poezii dedicate naturii Mircestilor, anotimpurilor, anului, diferitelor momente ale zilei si muncii campului. m7l8lj
Pastelul este creatia lirica in versuri, in care se prezinta un tablou din natura in stransa legatura cu sentimentele autorului. Poezia ,,Iarna’’ este pastel pentru ca are toate trasaturile speciei. Ca orice pastel, si aceasta poezie este o creatie lirica care exprima un tablou din natura, sentimentele autorului fata de elementele descrise. In primul tablou al poeziei, primele trei strofe, autorul prezinta o zi de iarna, cu cer acoperit de nori, cu soarele care abia se zareste printre acestia, cu ninsoare abundenta si lipsa de miscare. Abundenta zapezii trezeste in sufletul autorului sentimente de neliniste si melancolie.
In tabloul al doilea(ultima strofa) se prezinta o zi de iarna insotita de cer senin si soare stralucitor, in care isi face simtita prezenta omul intr-o sanie usoara, insotit de clinchetele vesele de zurgalai. Sentimentele autorului sunt in conferdanta cu tabloul descris, si predomina veselia.
O alta trasatura specifica pastelului care se regaseste si in poezia ,,Iarna’’ este aceea ca figurile de stil au un rol deosebit in prezentarea tabloului si a sentimentelor. Poetul apeleaza la metafore precum: ,,lungi troiene calatoare’’, ,,zale argintie”, ,, oceanul de ninsoare”. Metafora ,,troiene calatoare” se refera la norii aducatori de zapada, si se bazeaza pe asemanarea acestora cu troienele formate prin spulberea zapezii de vant. Metafora ,,zale argintie” se refera la patura de nea care acopera pamantul, protejandul impotriva inghetului, asa cum zalele protejau corpul soldatilor. ,,Cu o zale argintie se imbraca mandra tara”. Metafora ,,oceanul de ninsoare” se refera la stratul de zapada care acopera pamantul si se bazeaza pe asemanarea acestuia in dimensiune cu intinderea oceanului.
Personificarea este o alta figura de stil la care apeleaza poetul pentru a realiza tabloul din natura: iarna este cumplita si asemenea unui om, cerne norii de zapada. ,,Din vazduh cumplita iarna, cerne norii de zapada”. Tara se imbraca in zapada. ,,Cu o zale argintie se imbraca mandra tara”, iar soarele, asemenea unui parinte iubitor ,,straluceste si dismearda oceanul de ninsoare”.
Comparatia este o alta figura de stil folosita de poet pentru realizarea tabloului si sugerarea starilor sufletesti. Fulgii care cad sunt asemanati cu niste fluturi albi. ,,Fulgii zbor, plutesc in aer, ca un roi de fluturi albi”, iar soarele care abia se vede printre nori este comparat cu un vis de tinerete. ,,Soarele rotund si palid, se prevede printre nori,/Ca un vis de tinerete printre anii trecatori.”
Pentru realizarea tabloului autorul foloseste o gama larga de epitete simple, antepuse sau postpuse, cromatice sau personificatoare. Epitetele ,,troiene” calatoare, ,,fiori” de gheata, ,,zale” argintie, ,,intinderea” pustie, atribuie insusiri deosebite unor elemente din natura, in timp ce epitetele personificatoare ,, cumplita iarna”, ,,voios rasuna”, atribuie insusiri omenesti elementelor naturii. Epitetele cromatice ,,fluturi” albi, ,,umeri” dalbi, ,,clabuci” albi, ,,fantasme” albe sugereaza culoarea predominanta a tabloului: alb.
Tabloul se realizeaza si cu ajutorul repetitiilor. ,,Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iara, fara urme fara drum” care sugereaza abundenta zapezii si absenta omului. Atot puternicia iernii este sugerata de enumeratia ,,tot e alb, pe camp, pe dealuri, imprejur in departare.”
Ca in orice pastel, si in poezia ,,Iarna” un rol deosebit il au imaginile vizuale, auditive, motorii. Primul tablou se realizeaza cu ajutorul imaginilor vizuale, care fixeaza dimensiunile spatiale ale tabloului. ,,Din vazduh, fulgii zbor, tot e alb, ...ziua ninge,....”. Tabloul al doilea se realizeaza cu ajutorul imaginilor vizuale, audutive si motorii.
Ca in orice pastel, si in poezia ,,Iarna” modul principal de expunere este descrierea cu ajutorul careia poetul prezinta tabloul din natura si starile sufletesti.
Avand toate aceste trasaturi, poezia ,,Iarna” de Vasile Alecsandri ramane una dintre cele mai cunoscute pasteluri ale ,,Banului de la Mircesti”.