Considerat primul mare scriitor roman modern, Costache Negruzzi (1808-1868) a scris opere inspirate din trecutul istoric (“Aprodul Purice”,”Regele Poloniei si domnul Moldovei”) inca inainte de aparitia programului “Daciei literale” . d2t7tz
El va publica insa, conformandu-se programului amintit, cea mai valoroasa nuvela istorica din literature romana intitulata “Alexandru Lapusneanul”, in anul 1890 in primul numar al revistei “Daci literala”.
In acest scop, Costache Negruzzi s-a inspirat din cronica lui Grigore Ureche, desi il citeaza pe Miron Costin, si infatiseaza in cateva pagini cei cinci ani celei de-a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu (1564-1569) .
Dupa cum arata si titlul nuvelei, autorul isi propune sa scoata in relief, cu toata vigoarea, figura impresionanta a acestui domnitor, personalitatea lui complexa si controversata .
Fiind o opera epica, modul de expunere predominam al nuvelei este naratiunea, prin intermediul careia autorul relateaza un sir de intamplari, incepand su sosirea lui Lapusneanu inaintea celei de-a doua domnii si terminana cu moartea sa tragica. Ca orice opera epica, spatiul si timpul actiunii sunt binr precizate, intamplarile petrecandu-se fie in apropiere de Tecuci, fie in curtea domneasca, in biserica, sau in Cetatea Hotinului, de-a lungul intregii sale domnii. Relatarea faptelor se face la persoana aIII-a si in mod obiectiv si de aceea autorul isi permite rare ori sa exprime un punct de vedere personalt (si atunci o face cu o mare retinere), putine fiind chiar abaterile de la consemnarile cronicii care i-a servit ca izvor .
Atitudinea si sentimentelesale sunt expimate insa indirect, prin intermediul intamplarilor narate si al personajelor, cre se caracterizeaza prin diversitate tipologica, incepand cu domnitorul Lapusneanu, domnita Ruxanda, vornicul Motoc, si terminand cu Spancioc, Stroici si mitropolitul Teofan .
Intamplarile narate si personajele care participa la actiune care constituie subiectul nuvelei riguros structurat in patru parti precedate de cate un motto :
I Daca voi nu ma vreti, eu va vreau …;
II Ai sa dai sama, Doamna !;
III Capul lui Motoc vrem …;
IV De ma voi scula, pe multi am sa popesc si eu …;

Prima parte, avan d mottoul Daca voi nu ma vreti, eu va vreau, constituie expozitiunea nuvelei si ni-l prezinta pe Alexandru Lapusneanu sosind in tara cu ajutor turcesc pentru a-l inlatura pe Tomsa si a ocupa din nou tronul Modovei .
El este intampinat de vornicul Motoc, de postelnicul Veverita de spatarul Spancioc si Stroici, care - i lui Lapusneanu sa se inapoieze, caci poporul nu-l vrea si nu-l iubeste . Hotarat sa puna ordin in tara si sa puna ordine in tara si sa-I pedepseasca pe boierii lacimi si tradatori, domnitorul respinge categoric pretentiile celor patru boieri si promite ca va mantui tara .
Vazind atitudinea transigenta a lui Lapusneanu, Motoc isi schimba optiunea, ii cere iertare, si ipocrit, il sfatuieste pe domnitor sa intre in tara doar cu oastea pamanteana . Totodata, el il asigura de ajutorul multora dintre boieri . Intelegand intentiile vornicului, domnitorul ii spune sincer parerea sa dar ii fagaduieste ca nu-l va ucide, insinuind ca ii este trbuitor ca sa se usureze de blestemele norodului .
Aceasta prima pate contine si intriga actiunii, deoarece, pe langa conflictul declarat deschis dintre domnitor si boieri, este bine precizata si hotararea lui Lapusneanu de a izbavi tara de toate relele .

Partea a doua, cu mottoul Ai sa dai sama, Doamna !, contine desfasurarea actiunii, intrucat cuprinde intamplarile determinate de urcarea lui Lapusneanu pe tronul Moldovei . Astfel, Tomsa fuge in Muntenia, norodul intampina noul pe domnitor cu bucurie si cu sperante , iar acesta incepe lupta impotriva boierilor care-l tradasera . El ii ucidea fara mila la cea mai mica plingere sau banuiala , ii deposedeaza de averi si , sfatuit si ajutat de Motoc , pune la cale noi razbunari .
Doamna Ruxanda , induiosata de lacrimile vaduvelor si ale orfanilor si speriata de amenintarile unei vaduve , se hotaraste sa-I imbuneze inima crudului voievod si-I cere sa inceteze varsarile de singe . Lapusneanu ii promite un cinism , ca de poimine nu va mai vedea capete taiate si chiar a doua zi ii va da “ un leac de frica “ .

In partea a treia , intitulata Capul lui Motoc vrem … , actiunea atinge punctual culminant si cuprinde , in esenta scena decapitarii celor patruzeci si sapte de boieri si episodul uciderii lui Motoc de catre multime .
Initial , voievodul sista impreuna cu boierii si norodul la slujba de la Mitropolie , ca , apoi adresindu-le-se , sa recunoasca , cinic , crimele savirsite , motivindu-le prin binele si linistea tarii . El isi exprima apoi dorinta de a trai cu totii in pace si fratie si isi cere iertare multimii adunate , invitindu-I apoi pe boieri la un ospat la curte .
La ospatul de impacare , Lapusneanu porunceste sa fie omoriti patruzeci si sapte de boieri . Capetele celor ucisi sunt asezate intr-o uriasa piramida , acesta fiind “ leacul de frica “ promis doamnei Ruxanda , care lesina vazind aceasta grozavie .
Ridicata de slujitorii scapati de la macel , o mare multime se adunase la palatul domnesc . Ea cerea capul vornicului Motoc , pe care-l considera vinovat de tote relele indurate . Crutat initial , Motoc este dat de domnitor in mainile multimii dezlantuite , in cida rugamintilor lui disperate si atfel voievodul isi duce la indeplinire planul sau diabolic , singurii care scapa fiind Spancioc si Stroici .

Partea a patra (De ma voi scula , pre multi am sa popesc si eu) constituie deznodamantul actiunii , din care aflam ca timp de patru ani Lapusneanul nu mai taiase nici un boier , dar nascocise alte schingiuiri . Nelinistit ca Spancioc si Stroici trecusera nistru si nu putusera fi prinsi , domnitorul se muta in Cetatea Hotinului pentru a-I supraveghea de aprope , dar aci el se imbolnaveste grav si isi exprima dorinta de a ae calugari . In timpul unei crize , mitropolitul , crezand ca voievodul se stinge , il calugareste , dindu-I numele de Paisie , si il proclama domn pe liul lui Lapusneanu , Bogdan . Trezit din letargie si vazindu-se calugarit , Lapusneanu se infurie strigand : “… de ma voi scula , pre multi am sa popesc si eu” si-I ameninta pe toti din jurul sau , intre care se aflau doamna Ruxanda si Bogdan , fiul ei .
Spancioc si Stroici , inapoiati de curand , o indeamna pe doamna Ruxanda sa-I dea otrava , iar aceasta , speriata ca viata ei si copilului sau este in primejdie si incurajata de mitropolitul Teaofan , care-I promite iertatrea lui Dumnezeu , savarseste actul criminal . Dupa scurt timp , voivodul moare in chinuri , in mainile calailor sai .

Nararea faptelor se face in mod obiectiv , respectand , in general , izvorul de la care s-a porni , insa scriitorul isi ia cateva libertati in privinta unora dintre personaje (Tomsa , Spancioc , Stroici) si a actiunilor intreprinse de acesti , cu scopul de a asigura coerenta structurii narativesi de a mentine intensitatea conflictului dintre domnitor si boieri . Totodata , punctual de vedere al scriitorului este rareori exprimat direct si atunci cu totul intimplator , prin expresii ca “aceasta desantata cuvantare “, “mediteaza vreo noua moarte” , “a-si dezvalui uratul caracter” , “dorul lui cel tiranic” etc.

Pe linga naratiune , care este modul de expunere prominent , autorul mai utilizeaza descrierea si dialogul , prima folosita si in inegalabilul portret pe care il realizeaza doamnei Ruxanda sau in reliefarea psihologiei maselor de tarani ridicati impotriva lui Motoc . Atit in naratiune , cat si in descriere sunt folosite numeroase arhaisme prin care scriitorul oglindeste vestimentatia personajelor , obiceiurile , limbajul si admosfera epocii evocate : “zobon” , “benisel” , “felendres” , “slic” , “jungher” , “spahiu” , “vornic” , “aprod” etc.
Dialogul ocupa , deasemeni , un loc privilegiat in structura nuvelei , fiind una dintre modalitatile de seama prin care sunt reliefate trasaturile personajelor . De aceea , in functie de atitudinea si insusirile personajelor , el se poarta cind tensionat sau cinic , cand insinuant si ironic , cand sincer si disperat .
Acest mod de expunere se caracterizeaza si prin limbajul viu , colorat cu expresii , proverbe , metafore populare : “trantori de care trebiue curatat stupul” , “sa faca din tantar armasar” , “lpul parul schimba dar naravul ba” , etc.
Folosirea lui cu precadere in reliefarea insusirilor personajelor , mai ales ale lui Alexandru Lapusneanu , se explica prin faptul ca autorul pune accentual , ca in orice nuvela , asupro conflictului si a caracterizarii complexe a personajului principal , prezentat in evolutia sa .
Datorita complexitatii personajului principal , datorita conflictului puternic si tensionat , datorita unitatii compozitionale inchegate si echilibrate , nuvela “Axandru Lpusneanul” poate fi alaturata marilor realizari din literature universala , fapt ce l-a determinat pe George Calinescu (II) sa afirme ca ea “ar fi devenit o scriere celebra ca si Hamlet” , daca literature romana ar fi avut in ajutor prestigiul unei limbi universale”.
Valoarea ei incontestabile este dovedita si de faptul ca I-a ispitit pe multi alti scriitori de a o folosi ca izvor de inspiratie pentru inspiratiile lor : Mihai Eminescu , Ion Pilat sau George Mihail Zamfirescu .