Scriitorul s-a nascut la 10 iunie 1837, in satul Humulesti din apropierea
vestitei cetati a Neamtului, “sat razasesc”, asezat pe malul Ozanei
“cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul”, intr-o familie
de tarani, ca intaiul copil al lui Stefan a Petrei si Smaranda Creanga. x2r11rr
A urmat cursurile scolii primare abia infiintate si in Humulesti din initiativa
preotului Ioan. La indemnul bunicului David, Creanga trece la scoala din Botosani
ajungand apoi la Targul Neamt si la scoala Catiheti din Falticeni. Din dorinta
apriga a mamei sale, frecventeaza seminarul preotesc de la Socola, dupa care
va fi numit diacon. Se inscrie insa la cursul de Institutori condus de Titu
Maiorescu, devenind invatator. In aceasta calitate, il cunoaste in 1975, pe
Mihai Eminescu, cu care va lega una din cele mai mari si adevarate prietenii
cunoscute in istoria noastra literara.
Eminescu descopera geniul lui Creanga, il introduce la Junimea si-l stimuleaza
sa-si scrie si sa-si publice opera. Intr-un timp, relativ scurt, intre anii
1881 -; 1882, povestile, povestirile, inclusiv primele trei parti din “Amintiri
din copilarie” vad lumina tiparului.
Despre autorul care a scris primul roman al copilariei, din literatura romana,
“Amintiri din copilarie”, George Calinescu vorbea ca despre “intaiul
mare scriitor roman, iesit din sanul poporului, sciind despre popor insa ridicandu-se
la mijlocul marii arte”.
Alaturi de Eminescu, Caragiale, Slavici, Ion Creanga reprezinta una din cele
patru coloane de lumina si frumusete ale literaturii clasice, iubit pentru umorul
si inteligenta lui. Viata lui Creanga reprezinta o joviala imbinare a bogatiei
sale spirituale cu saracia existentei materiale dupa cum singur marturisea -;
“precum am fost eu sarac ieri si alaltaieri si saptamana trecuta si in
an si in toata viata, apoi nu am fost de cand sunt”
Acest invatator priceput, autor de manuale pentru elevi, acest povestitor neintrecut
a adus o mare contributie la dezvoltarea literaturii romanesti cu povestile
sale, inspirate din popor (Povestea porcului”, Povestea lui Harap Alb”,
“Ivan Turbinca”, “Soacra cu trei nurori”) si cu relatarea
din “Amintiri din copilarie” a nazdravaiilor din vremea cand era
“o bucata de huma insufletita”, “fericit si asa cred ca au
fost totii copiii de cand ii lumea si pamantul, macar sa zica cine ce-ar zice”
, “la casa parintilor”- o copilarie obisnuita a copilului universal,
cu bucurii si necazuri, petrecuta in mijlocul unor oameni gospodari si harnici,
dar plini de voie buna, intr-un sat patriarhal cu traditiile si obiceiurile
sale.
Opera lui Creanga este realizata cu ajutorul naratiunii si dialogului care incanta
sufletul omului la orice varsta, dar mai cu seama, pe cel al copilului. Ea este
o creatie artistica si proiecteaza ruralitatea materiei in imaginea literara,
coexistand in acelasi timp in fictiune si in realitate. In povestile si povestirile
sale sunt satirizate cu lirism si umor moravurile si lacunele fiintei umane:
lenea, prostia, lacomia, credulitatea si multe altele.
Povestile lui Creanga incep cu formula obisnuita a basmului popular: a fost
odata… si se incheie la fel: am incalicat pe o sa si v-am spus povestea
asa…
Personajelr sale provin si din randul animalelor ca in “Capra cu trei
iezi” si “Punguta cu doi bani”. In aceste situatii deliciul
si hazul este dat de istetimea animalelor care, in plansimbolic, gandesc, vorbesc,
actioneaza si mai ales, simuleaza ca si oamenii.
Ion Creanga este si va ramane expresia monumentala a naturii umane in ipostaza
ei istorica ce se numeste poporul roman, sau, mai simplu, e poporul roman insusi
intr-un moment de geniala expansiune…
Se stinge din viata in acelasi an cu marele si inegalabilul sau prieten -;
Eminescu, la 31 decembrei 1889. Intre anii 1890 -; 1892, apare opera sa
integrala, in doua volume, cu o prefata de istoricul A.D.Xenopol.