Capitolul I: q2u17uf
"In care se vede cum intra in Moldova un calator dintr-o tara indepartata
si cum Ilie Turculetz nu-i numai capitan de steag ci si cititor de stele".
Primul capitol da cateva informatii despre abatele Paul de Marenne . Acesta
trece prin Moldova in calatoria sa spre Rasarit pt a le duce lumina cea adevarata
necredinciosilor.Desi misiunea sa este aparent religioasa el este banuit ca
are un mesaj de la Ludovic al XIV-lea. Impreuna cu el este capitanul Ilie Turculetz.
Ei il vor intalni in drumul lor pe Alecu Russet, fiul domnitorului Antonie Voda.
Capitolul II
"Apare beizade Alecu Russet si citeste o scrisoare de la un prieten"
Cei doi se intalnesc pe drum cu Alecu Russet care ii anunta ca vor ocoli localitatea
Sabaoani,deoarece a avut loc o lupta, dar in schimb vor trece prin Harlau, o proprietate a lui.
Pe drum Russet citeste o scrisoare de la un prieten - Pan Vladislav- care il
incredinta pe abatele francez.
Capitolul III
"Aici se vede ca trecerea Siretului se face intr-un chip cu totul deosebit;se
vede si cine-i Vlacu Barladeanu; apoi incep s ase iveasca autohtonii"
Abatele este surpins de metodele moldovenilor de a trece o apa Siretul. Barladeanu
,sluga cea mai credincioasa a lui Alecu Russet in poarta in carca pe abate,
peste apa.
In satul Nastureni apare un localnic care se jeleste ca au fost pradati.
Capitolul IV
"Urmeaza alte peripetii din ce in ce mai minunate"
Capitanul Ilie Turculetz "cititor in stele" ii avertizeaza ca vine
ploaia. Alecu Russet propune sa se abata la moara lui
Popa Nicoara pt a se adaposti.
Capitolul V
"Domnul Abate de Marenne face cunostinta cu dumnealui Lazarel Griga,satrar"
La moara ajunge si satrarul lazarel Griga care venise cu merinde pt cei din
satul pradat si pt muncitorii care ridica moara. El face cunostina cu abatele
francez si ii invita pe acestia in casa sa, simtindu-se cu adevarat jignit daca
vor refuza.
Capitolul VI
"Vorbeste tot desprea dumnealui razasul Griga si despre un vin de la Matias,
precum si despre niste lautari si niste sarmale totul spre desfatarea domnului abate paul de Marenne"
Satrarul isi ospateaza cu adevarat oaspetii cu sarmale si faimosul vin din butoaiele
lui Stefan cel Mare aduse de un prieten al sau, nepotul pivnicierului domnitorului,
Matias.
Abatele apreciaza foarte mult bucataria romaneasca, mai ales sarmalele si potrocul.
El afla totodata si despre dragostea lui Alecu Russet pt Catrina, fiica domnitorului
Duca-Voda.
Capitolul VII
"Unii sfatuiesc, altii dorm"
Alecu Russet are senzatia cu vorbeste cu Dumnezeu. De fapt este Parintele Nicoara.
Capitolul VIII
"Moldovenii cunosc leac pt mahmuri, ori de ce natie ar fi"
La sfarsit oaspetii se trezesc cu ajutorul unei zeme de gaina cu taratze care
se numeste potroc. Satrarul ii conduce cu lautari, iar oaspetii isi continua
drumul
Capitolul IX
"Drum spre Iasi"
Abatele de Marenne afla despre tatal lui Alecu Russet...ale carui fapte sunt
total opuse lui Duca -voda si mai multe detalii despre dragostea lui Russet
cu domnita Catrina.
Capitolul X
"Scaunul tarii Moldovei, maria sa Georgie Duca Voda si curtea sa"
Domnitorul Duca -Voda il primeste la el pe hatmanul sau Sandu Buhus care ii
spune despre divergentele dintre orhei si lapusneni, despre Lupu Sulgerul care
a dus o scrisoare din partea Dumitrascu Cantacuzino in care ii indeamna pe orhei
s ase rascoale. Domnul da porunca sa fie prins cat mai repede si adus la Curte.
Capitolul XI
"Popas la Iasi"
Soseste la Iasi abatele Paul de Marenne impreuna cu Alecu Russet. Ei sunt asteptati
la cismeaua Pacurarului de o suita de boieri si osteni. Abatele este dus la misiunea franciscana, pt a
sta intre ai lui.
Capitolul XII
"Beizade Alecu Russet dovedeste deodata o putere tainica"
Alecu Russet vina la Curtea domneasca din porunca lui Voda. Acesta il ameninta
pe domnitor cu scrisorile trimise lesilor in care Duca-voda tradeaza Instambulul.
Capitolul XIII
"Se vede ca cei doi lioveni nu sunt niste nevrednici"
Cei doi talhari care aveau intentia sa-l prade pe abate sunt adusi la voda.
Acestia primisera ordin de la boierul Balaban sa-i ia presupusa scrisoare de la Ludovic .
Capitolul XIV
"Veste de la domnita Catrina"
Alecu Russet se gazduieste la clucerul Abaza dupa ce il convinge pe acesta ca
nu e nici o primejdie din partea lui Voda.
El primeste vizita dadacei Magdalina care ii comunica dorinta Domnitei de a-l
vedea cat mai repede.
Capitolul XV
"Despre tulburari in tara si viclenia unor boieri divaniti"
Lupu Sulgerul este prins. Dupa ce Buga -gadea- il ameninta cu schingiuirile
clasice, Lupu marturiseste numele boierilor care i-au dat porunca: Gheuca si
Bogdan.
Capitolul XVI
"Mare masa domneasca"
Duca-voda da o mare masa domneasca in cinstea abatelui francez. Asa cum ii fagaduise
lui Alecu Russet, abatele ii vorbeste domnitei despre dragostea lor.
Capitolul XVII
"Intalnirile de dragoste , cu care prilej dadaca Magdalina isi dovedeste
mestesugurile"
Alecu se duce la abatele francez si planueste si iasa pe usa din dos, iar domnita
Catrina iese la plimbare. Pe drum ea se sperie de un urs si este dusa de daca
Magdalina intr-o casa apropiata, sa-i dascante. Acolo o asteapta Alecu Russet.
Intalnirea celor doi nu este deloc intamplatoare, ci e planuita cu strasnici
de dadaca Magdalina
Capitolul XVIII
"Hotararile cinstitului divan al mariei sale"
Sunt dezvaluiti tradatorii scaunului domnesc. Voda il cheama pe logofatul Miron
pe care il anunta ca atat spatarul Milescu, cat si vistiernicul Ghenca l-au
inselat. Vinovatii sustin ca au dovezi ca si Racovitestii sunt implicati, dar
Costin il sfatuieste sa-i lase in pace pe acestia. A doua zi, toti boierii sunt
chemati la divan, unde vinovatii isi recunosc faptele.
Pentru a putea reflecta la o pedeapsa, voda merge la manastirea Goliei si se
hotareste sa-l inchida pe Milescu si sa le taie capetele celorlalti.
Capitolul XIX
"Abatele Paul iese din targul Iesilor, urmand calea spre imparatie, pe
alte drumuri fara pareche in lume"
Se prezinta plecarea abatelui din Iasi impreuna cu Alecu Russet. Ei sunt avertizati
ca slujitorii abatelui au fost vazuti la domnie si de aceea se hotarasc sa o
ia pe alte drumuri
Capitolul XX
"Il intampina pe domnul abate o mica ploaie de inceput de toamna"
In drumul lor, grupul este foarte mult incetinit d eo ploaie. Ei se odihnesc
la Hanul lui Zeida
Capitolul XXI
"Unde se dovedeste mai bine vrednicia fratilor lioveni"
Aici este provocat un incendiu de unul dintre fratii lioveni, incendiu ce nu
este decat un pretext de a-l jefui pe abatele de Marenne de scrisoarea de la
Ludovic. Russet il salveaza pe abate, iar talharii sunt prinsi de Barladeanu
si trimiti la Iasi pt judecata.
Capitolul XXII
"Alte puteri ale Magdalinei dadaca"
Dadaca ii ghiceste domnitei Catrina in bobo si in carti. Exact cand aceasta
se indoieste, apare nepoata tigancii care ii spune ca Alecu Russet a venit si
o asteapta acolo unde s-au intalnit si data trecuta.
Capitolul XXIII
"Se vede cum beizade Alecu poate aluneca spre o mare primejdie si ce parere
are despre asta Vilcu Barladeanu"
Familia domneasca se duce la biserica pt a participa la slujba in cinstea Sf
Paraschiva. Doamnei Anastasia i se face rau si se intoarce la curte, iar Domnita
Catrina se vede cu Alecu Russet.
Capitolul XXIV
"Despre cele 6 semne care s-au aratat intr-o iarna, in zilele Ducai-Voda"
Locuitorilor Moldovei li se arata sase semne ca Dumnezeu e suparat pe ei. Primul
semn apare la manastirea Neamtu, unde Icoana Maicii Domnului plange, al doilea
e un cutremur, dupa care se gaseste o scrisoare ce prevesteste razboiul dintre
sultanul Mehmet si crestini. Al treilea este un vifor mare, cum nimeni nu a
mai vazut, al patrulea este o cometa care sta pe cer, al cincilea e o pasare
straina. Un batran orb si sarac (Tudor Soimaru) vine la Voda si ii cere sa ierte
niste robi. Apoi el se sinucide spunand ca-n lume s-a aratat Anticristul. Acesta
este al saselea.
Capitolul XXV
"Mila Ducai-voda"
Domnitorul primeste vizita lui Alexa Balaban care ii spune ca scrisorile pt
lesi sunt pe maini bune.
Voda il elibereaza pe boierul Milescu; Acesta ii face o iscalitura falsa pt
a-l invinui pe Alecu Russet.
Capitolul XXVI
"Domnita Catrina incepe sa porunceasca"
Duca -voda ii spune Catrinei ca Alecu Russet a fost vazut in iasi si urmeaza
sa fie prins. El studiaza reactia fetei, dar aceasta reuseste sa se prefaca.
Domnita ii trimite vorba lui Alecu Russet sa o astepte la Taringrad.
Capitolul XXVII
"Departata cale spre rai"
Drumul pana la taringrad al lui Alecu Russet si al credincioasei sale slugi
Barladeanu. Intalnirea cu abatele francez la manastirea Balakli.
Capitolul XXVIII
"Arata ca, in intimitate , si cei mai infricosati stapanitori pot fi oameni;
si ca, uneori o partida de sah o poti castiga si pierzand-o"
Abatele Paul de Marenne obtine iertarea lui Alecu Russet de la insusi sultanul
Mehmet cu ajutorul unei partide de sah.
Cu toate acestea abatele considera ca prudenta este inca necesara.
Capitolul XXIX
"Nu numai abatele Paul filozofeaza, ci si Barladeanu"
Barladeanu se intalneste cu dadaca care ii spune ca domnita vrea sa il vada
pe Alecu. De Marenne ii spune ca nu o poate rapi de la nunta, insa acesteia
nu-i pasa.
Capitolul XXX
"Despre dobanzile intarziate lui beizade Alecu"
Russet o asteapta trei zile la rand pe domnita. In cele din urma, disperat,
afla de la dadaca ca aceasta s-a impotrivit nuntii cu Stefan, iar acum este
exilata intr-o manastire de Duca Voda.
Capitolul XXXI
"Unde Valcu Barladeanu crede tot mai mult ca-i mai cuminte decat stapanul
sau. dar cel ami cuminte dintre toti e altul.."
Russet se indarjeste s-o rapeasca pe domnita Catrina cu toate ca este avertizat
asupra pericolelor si de abatele de Marenne si de Valcu Barladeanu.
In timul operatiunii sunt atacati de 6 osteni, cu care se bat pana scapa.
Capitolul XXXII
"Pregatiri de amre nunta domneasca"
Alecu Russet nu renunta la ideea sa de a-si rapi iubita si de aceea urmeaza
alaiul domnesc in Moldova.
Capitolul XXXIII
"Cel din urma, in care domnita Catrina mai vede o data pe beizade Alecu"
Domnita Catrina isi doreste sa-l mai vada inca o data pe Alecu Russet. Acesta
rapeste mirele impreuna cu Ilie Turculetz si cu alti prieteni; ei sunt urmariri
si in cele din urma Russet este prins. Adus la voda este omorat cu buzduganul
domnesc, iar capul sau este atarnat de un gard.
