|
Politica de confidentialitate |
|
• domnisoara hus • legume • istoria unui galban • metanol • recapitulare • profitul • caract • comentariu liric • radiolocatia • praslea cel voinic si merele da aur | |
Mihai Eminescu | ||||||
|
||||||
n3z9zi 1850 Se naste in orasul Botosani Mihail, al saptelea copil din cei unsprezece ai lui Gheorghe Eminovici si Raluca, din familia Iurascu. Unele marturii fixeaza ca data a nasterii 14 decembrie 1849, iar forma Mihai se va impune mai tarziu. Familia cobora pe linie paterna din Transilvania de unde emigreaza in Bucovina din cauza exploatarii iobagesti, obligatiilor militare si a persecutiilor religioase. Bunicii sai, Vasile si Ioana, traiesc in Calinestii lui Cuparencu, nu departe de Suceava, comuna intemeiata de emigrantii transilvaneni. Mor din cauza epidemiei de holera din 1844, si poetul, nascut mult mai tarziu, nu-i cunoaste si nu-i evoca in scrierile sale. Gheorghe, primul baiat al lui Vasile, tatal poetului, trece din Bucovina in Moldova si indeplineste functia de administrator de mosie. Este ridicat la rangul de caminar si isi intemeiaza gospodaria sa la Ipotesti, in Tinutul Botosanilor. Familia sporeste repede si se nasc, inaintea poetului, Serban (1841), Nicolae (1843), Gheorghe (1844), Ruxandra (1845), Ilie (1846), Maria (1848), iar dupa el, Aglaia (1852), Harieta (1854), Matei (1856), Vasile (?). Mor inainte de a iesi din copilarie Ruxandra, Maria si Vasile. Caminarul, om cu dragoste de carte, isi trimite baietii si chiar o fata, Aglaia, sa faca studii la Cernauti, in Transilvania, iar Serban si poetul la universitatile germane. Astazi Ipotestiul este loc de pelerinaj pentru iubitorii scrisului eminescian. 1858-1860 Se inscrie in octombrie 1858 in clasa a III-a la Scoala primara National Hauptschule (Scoala primara ortodoxa orientala) din Cernauti. Frecventeaza aici si clasa a IV-a in anul scolar 1859/1860.Nu cunoastem unde face primele doua clase primare, probabil intr-un pension particular. Are ca invatatori pe Ioan Litviniuc si Ioan Zibacinschi, iar director pe Vasile Ilasievici. Cadre didactice cu experienta, invatatorii sai participa la viata culturala si intocmesc manuale scolare. Termina scoala primara cu rezultate bune la invatatura. Nu s-a simtit legat, afectiv, de invatatorii sai si nu-i evoca in scrierile sale. 1860-1863 Se inscrie in septembrie 1860 la Ober Gymnasium, liceul german din Cernauti, infiintat in 1808, singura institutie de invatamant liceal la acea data in Bucovina anexata de Imperiul habsburgic in 1775. Se impune in cursul anilor prin buna organizare administrativa si marea severitate in procesul de invatamant. Profesorii se recrutau, cu precadere, din Austria, intocmesc studii si colaboreaza la publicatiile vremii. Se infiinteaza si o catedra de romana, destul de tarziu, dupa 1848. Este ocupata de Aron Pumnul. Cunoscut prin Lepturariu romanesc, in patru tomuri, tiparit la Viena intre 1862 si 1865, cea dintai istorie a literaturii romane in texte. Frecventeaza cursurile la Ober Gymnasium si fratii sai, Serban, Nicolae, Gheorghe si Ilie. Termina clasa I cu rezultate bune la invatatura. Nu are nota la romana pe primul semestru si este clasificat de Miron Calinescu, erudit in istoria bisericii ortodoxe romane. Se inscrie in septembrie 1861 in clasa a II-a si are profesor de romana pe I. G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul la catedra, culegator din creatie populara si autor de studii de Tinuta academica. Il califica, in amandoua semestrele, cu note maxime la romana. Obtine insuficient pe un semestru la Valentin Kermanner, latina si la Johann Haiduk, pe amandoua semestrele, la matematica. Mai tarziu va marturisi ca indepartarea sa de matematica se datora metodei rele de predare. Se inscrie in septembrie 1862 din nou in clasa a II-a, frecventeaza cursurile numai primul semestru si se retrage, cum se arata in catalog, ca "privatist" (elev-particular). Are note foarte bune la toate materiile. I. G. Sbiera ii da la romana calificativul "vorzüglich" (eminent). Este remarcat de Ernst Rudolf Neubauer, profesorul de istorie, ca un elev cu insusiri exceptionale. Poet, prozator si ziarist, Ernst Rudolf Neubauer va fi primul director al liceului german din Radauti infiintat in 1872. Inceteaza din viata Ilie, in 28 decembrie in Spitalul ostirii din Bucuresti. Face primele clase la Ober Gymnasium din Cernauti, clasa a IV-a la Liceul romano-catolic din Sibiu si se inscrie in septembrie 1861 la Scoala Nationala de Medicina si Farmacie din Bucuresti; pierde prin moartea lui Ilie pe cel mai aproape dintre fratii sai. 1864-1865 Demersuri la Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice sa obtina o bursa pentru continuarea studiilor; nu sunt incununate de succes. Se angajeaza in noiembrie 1864 la Consiliul Permanent Judetean Botosani "scriitor al cancelariei sale". Face corespondenta si intocmeste actele oficiale. Are coleg pe George Manea Foxaneanu, care il numeste Mihael Eminescu probabil pentru preocuparile literare. Isi da demisia in 5 martie 1865 si o motiveaza prin "dorinta de a urma studiile colegiale din Gimnaziul Plenariu din Bucovina". Destinul il va conduce pe alte drumuri. 1866 Inceteaza din viata la Cernauti in 12/24 ianuarie Aron Pumnul, carturar si mare personalitate a luptei nationale in Bucovina sub stapanirea austriaca. I. G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul, intocmeste impreuna cu cativa elevi o brosura omagiala Lacramioarele invataceilor gimnasisti din Cernauti la mormantul prea iubitului lor profesor Aron Pumnul repausat intr-a 12/24 ianuarie 1866; este difuzata in timpul ceremonialului funebru. Brosura cuprinde sapte poezii, toate fara titlu, cinci semnate: M. Eminoviciu (privatist), St. Stefureac (cl. VI), I. Ieremievici (cl. V) iar E. Franzos si Ehrlih publica in germana. Poeziile nesemnate apartin, probabil, lui I. G. Sbiera. Aron Pumnul este in poezia de debut a lui Eminescu, La moartea lui Aron Pumnul, cum o intituleaza editorii "geniul mare al desteptarii" Bucovinei. Cadenta si fluiditatea unor versuri ne dau dreptul sa presupunem ca nu era la intaia poezie. Tot acum trimite Familiei din Pesta poezia "De-as avea", care se publica in numarul din 25 februarie/19 martie 1866. Iosif Vulcan, redactorul revistei, o insoteste cu o nota redactionala. "Cu bucurie deschidem coloanele foaiei noastre acestui june de numai 16 ani, care cu primele incercari poetice ne-a surprins placut." Poezia e semnata: M. Eminescu, cum va proceda de aici inainte. O familie cu numele Eminescu se afla in comuna Lupu, de langa Blaj si un elev cu acest nume frecventeaza cursurile la liceul din Blaj. Intreprinde in aprilie-octombrie prima calatorie in Transilvania pe urmele strabunilor sai. Il insoteste pe Ioan Neamtu din Feldru, elev la Scoala reala greco-ortodoxa din Cernauti. Intra in Transilvania prin pasul Tihuta, coboara pe Valea Somesului si ajunge la Dej de unde ii scrie lui Iosif Vulcan ca se afla in drum spre Blaj. La sfarsitul lui mai ajunge la Targu-Mures, ii cunoaste pe Ioan Cotta si Teodor Cojocaru, studenti la teologie si calatoresc impreuna pana la Blaj. Biografii sai sunt de parere ca dorea sa-si continue studiile in orasul de pe Tarnave.Avem in aceasta privinta numai marturii orale, nu si documente. Bogata activitate literara. Publica in Familia "O calarire in zori" (15/27 mai), "Din strainatate" (17/29 iulie), "La Bucovina" (16/26 august), "Speranta" (11/23 septembrie), "Misterele noptii" (16/28 octombrie), iar in "Umoristul" (29 septembrie/11 octombrie) cealalta revista a lui Iosif Vulcan "Asta vreau dragul meu", sub forma de cuplet. Incepe publicarea "novelei svedice" a lui Onkel Adam (Karl Anton Wertterberg) "Lantul de aur", pe care o traduce din germana. Tot acum strange material pentru romanul "Geniu pustiu", pe care il elaboreaza in perioada preuniversitara si ramane in manuscris. Calatoria lui Eminescu in Transilvania marcheaza, remarca G. Calinescu, intrarea in alta varsta. 1867-1868 Este in trupa lui Iorgu Caragiale din octombrie 1867 si intocmeste memorii catre organele administrative pe care le semneaza "Iorgu Caragiale si asociatii sai". Din trupa lui Iorgu Caragiale trece in cea a lui Mihail Pascaly, care il angajeaza ca "sufleur II si copist". In manuscrise se pastreaza mai multe piese copiate de el, care se joaca pe scena. I se incredinteaza si interpretarea unor roluri mai mici. Insoteste trupa lui Mihail Pascaly in turneul pe care il intreprinde in Transilvania in mai-august 1868. Da reprezentatii la Brasov, Sibiu, Lugoj, Arad si Oravita si i se face, pretutindeni, o primire triumfala. Publica in Familia poezia "Ce-Ti doresc eu Tie, dulce Romanie" (2/14 aprilie 1867) una din cele mai cunoscute ode ale sale inchinate patriei, "La Heliade" (18/30 iunie 1867), evocare a personalitatii "batranului bard" care si trimite la "Ieremiada" lui Schiller. Viata in mediul teatral sta la baza poeziilor publicate tot in Familia, "La o artista" (18/30 august 1868) si "Amorul unei marmure" (19 septembrie/1 octombrie), cu imagini din Mira, piesa de teatru care apartine anilor 1868 - 1869. Traduce la initiativa lui Mihail Pascaly tratatul lui Heinrich Theodor Rötscher: "Die Kunst der drammatische Darstellung"; pregateste textul pentru tipar; ramane in manuscrise. Lucrare fundamentala, il familiarizeaza cu estetica teatrala si il introduce in literatura universala. 1869 Publica in Familia poeziile "Junii corupti" (31 ianuarie/11 februarie), inrudita cu "Geniu pustiu" prin evocarea atmosferei revolutionare si "Amicului F. I." (30 martie/11 aprilie) inchinata lui Filimon Ilea, cu care se imprieteneste la Blaj in 1866, mai tarziu profesor de drept civil la Universitatea din Bucuresti. Se infiinteaza la Bucuresti, in 1 aprilie, Cercul Literar "Orientul", cu Grigore Haralamb Grandea, presedinte si V. Gr. Pop si I. Badescu, secretari; editeaza revista "Albina Pindului", orientata spre creatia populara si literatura franceza si germana.Face parte din colectivul insarcinat sa culeaga folclor in Moldova. Nu stiu sa fi facut cercetari pe teren; manuscrisele cuprind un mare numar de texte din creatia populara. Publica intr-o foaie volanta indoliata, in aprilie, oda funebra, "La moartea principelui Stirbey", incetat din viata la Nisa, in 1/13 aprilie 1869. Foaia volanta mai cuprinde o poezie de Vasile Demetrescu (V. D. Paun) si una de Ion (Ionita) Bodescu, cu care se va intalni si mai tarziu la Botosani. Barbu Dimitrie Stirbey se face cunoscut prin masurile sale administrative. Eminescu se va referi la ele in articolele de la Timpul, un deceniu mai tarziu. Se inscrie in 2 octombrie la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Viena, ca "ausserordentlich" (auditor extraordinar); nu avea bacalaureatul. Se inscrie in 20 octombrie in Societatea Literara Sociala "Romania", infiintata in 1867; iar in 23 octombrie si in Societatea Literara Stiintifica a romanilor din Viena; initiaza demersuri pentru unificarea lor. Il cunoaste pe Ioan Slavici (n. 1848), student la drept, care efectua stagiul militar; participa la sedintele celor doua societati si leaga o prietenie exemplara. 1870 Frecventeaza in semestrul de iarna 1869/1870 cursurile de la Facultatea de Filozofie a Universitatii din Viena. Asista la prelegerile tinute de Robert Zimmermann, istoria filozofiei, filozofia practica, conversatii filozofice Karl Zigmund Barasch-Rappaport, principii filozofice, exercitii filozofice si lecturi din Descartes, Spinoza si Leibniz, istorie si critica a notiunilor divine, Theodor Vogt, introducere in filozofie pe baza Metafizicii lui Aristotel. Are rezerve fata de profesorii vienezi pentru atitudinea lor fata de filozofia kantiana. Publica in ziarul Albina in doua numere din 7/19 si 9/21 articolul "O scriere critica". Ia apararea lui Aron Pumnul impotriva atacurilor lui Dimitrie Petrino din brosura, "Putine cuvinte despre coruperea limbii romane in Bucovina" tiparita la Cernauti in 1869 aratand ca meritul profesorului cernautean sta in faptul ca da "consistenta si constiinta nationala maselor"si face din ele "o natiune". Publica in Familia in 18/30 ianuarie articolul "Repertoriul nostru teatral", examinare critica a productiei romanesti teatrale si inaugureaza cu aceste articole intrarea sa in publicistica culturala. Publica in Federatiunea din Pesta o suita de trei articole: "Sa facem un congres", (5/17 aprilie), "ën unire e taria"(10/22 aprilie) si "Echilibrul" (22 aprilie/4 mai, 29 aprilie/11 iunie); in care examineaza criza dualismului austro-ungar; ataca bazele sale constitutionale si il califica "o fictiune diplomatica". Justitia ungara ii intenteaza un proces de presa; nu cunoastem mersul si nici sfarsitul sau. Inaugureaza cu articolele din Federatiunea semnate Varro, intrarea in publicistica politica. O delegatie de studenti romani din Viena intre care se afla si Eminescu face o vizita lui Al. I. Cuza la spitalul din D?bling. Il cunoaste la Viena pe Iacob Negruzzi, care evoca intalnirea in amintirile sale. Isi incepe colaborarea la Convorbiri literare, cu poezia "Venere si Madona" (15 aprilie), careia ii urmeaza "Epigonii" (15 august) si proza "Fat-Frumos din lacrima"(1/15 noiembrie). O bogata corespondenta cu Iacob Negruzzi, redactorul foii iesene. 1871 Aglaia, sora sa, se casatoreste la Ipotesti in 7 ianuarie cu Ioan Drogli, profesor in Cernauti; Au trei copii: Veturia, moarta de mica, Georg si Ioan. Publica in Convorbiri literare in 1 martie poezia "Mortua est"; a treia poezie dupa "Venere si Madona" si "Epigonii"; si retine atentia lui Maiorescu care ii recunoaste talentul. Are loc la 8 aprilie sedinta de unificare a celor doua societati studentesti din Viena; ocazie cu care ia nastere Societatea Academica Sociala Literara "Romania juna" din Viena; sunt alesi Ioan Slavici, presedinte, si Eminescu, bibliotecar; societatea, cunoscuta sub numele de "Romania juna", se va impune ca una din cele mai importante societati studentesti. Se tine serbarea de la Putna din 14-16 august, organizata de studentii romani de la Universitatea din Viena. Slavici este presedinte al comitetului de organizare iar Eminescu, secretar. Programata pentru august 1870 se amana din cauza izbucnirii razboiului franco-german. Poetul justifica aceasta hotarare intr-un articol, "Notita asupra proiectatei intruniri la mormantul lui Stefan cel Mare la Putna", publicat in Convorbiri literare in 15 septembrie 1870. La serbarea care reuneste studentii din provinciile romanesti participa si personalitati ale vietii culturale romanesti, expresie a solidaritatii nationale. Congresul studentesc propus de Eminescu isi tine lucrarile dupa festivitate in 16/28 august; se adopta ca program de actiune a tinerei generatii lupta pentru unitatea culturala, care sa conduca si la cea politica. Se inscrie in octombrie la Facultatea de Drept a Universitatii din Viena; si isi intrerupe studiile in timpul pregatirii Serbarii de la Putna si a Congresului studentesc. 1872 Frecventeaza cursurile Facultatii de Drept a Universitatii din Viena in semestrul de iarna 1871/1872 si semestrul de vara 1872. Audiaza prelegerile profesorilor: Robert Zimmermann, istoria filozofiei, Theodor Vogh, pedagogie si logica, Rudolf Ihering, drept roman, Heinrich Siegel, dreptul german, Karl Ludwig Ritter von Arndts, drept roman. Alaturi de prelegerile acestor profesori frecventeaza si cursurile lui Lorenz Jacob von Stein, filozofia dreptului si economie politica, Franz Xavier von Neumann-Spallart, statistica, Ernst Brücke, fiziologie si anatomie microscopica, Joseph Hyrtl, anatomie descriptiva si topografica; asista la consultatii si disectii si participa la experientele de fizica ale lui Nicolae Teclu de la Academia Comerciala din Viena. Manuscrisele cuprind un mare numar de texte din epoca studiilor vieneze. Participa in septembrie, pentru prima oara, la sedintele "Junimii" iesene; unde citeste nuvela "Sarmanul Dionis" si poeziile "Egipetul", "Inger si demon" si "Floare albastra". Publica in Convorbiri literare in 1 octombrie "Egipetul", fragment din "Panorama desertaciunilor", poem de evocare a succesiunii civilizatiilor umane. Publica in Convorbiri literare in 1 decembrie si 1 ianuarie 1873 nuvela "Sarmanul Dionis". Epocii studiilor vieneze apartin insemnarile filozofice si de drept, precum si marile poeme ramase in manuscris. La indemnul lui Maiorescu se inscrie in 18 decembrie cu o adeverinta de absolvire a Liceului din Botosani; la Facultatea de Filozofie a Universitatii Friedrich-Wilhelm din Berlin; primeste peste cateva luni o bursa de la T. Maiorescu, ministrul Cultelor si Instructiunii Publice pentru trecerea doctoratului. 1873 Audiaza la Facultatea de filozofie a Universitatii din Berlin in semestrul de iarna 1872/1873, semestrul de vara 1873, semestrul de iarna 1873/1874 si semestrul de vara 1874 prelegerile lui Eugen Dühring, filozofie si economie politica, Eduard Zeller, istoria filozofiei, Hermann Bonitz, istoria filozofiei grecesti, C. N. Althaus, filozofia hegeliana, Karl Richard Lepsius, istoria Egiptului, Karl Wilhelm Nitsch, istoria romana, Heinrich Dernburg, dreptul roman, Iohann-Christian Poggendorff, geografia fizica, Hermann-Ludwig-Ferdinand von Helmholtz, fizica, Emil Du Bois-Reymond, stiinte naturale. Din cele patru cursuri pe care le tine Dühring prezinta un interes aparte cele despre optimism si pesimism si economie nationala. Alaturi de cursurile obligatorii, se preocupa de "psihologia popoarelor", disciplina intemeiata de H. Steinthal si M. Lazarus in 1860. Manuscrisele cuprind note de curs la Zeller, Droysen si Lepsius, un studiu, Economia nationala, un mare numar de extrase privind "psihologia popoarelor". Gheorghe, fratele mai mare, locotenent in armata romana este pus in disponibilitate din cauza de boala. Se sinucide la Ipotesti in 21 septembrie. 1874 Gheorghe Eminovici, tatal sau, instraineaza partea sa din mosia razaseasca de la Ipotesti sa acopere obligatiile dotale asumate la casatoria Aglaei cu Ioan Drogli in 1871. Publica in Timpul in 3, 4, 7, 8, 10 si 14 martie "Basarabia, studiu istoric" privind aceasta provincie romaneasca campania de presa contra politicii anexioniste a imperiului tarist. Inceteaza din viata D. Petrino in 4 mai; ii recunoaste talentul; victima a "coteriei politice". Este scos din redactia Timpului pentru orientarea politica ce o da ziarului. Trimis la Floresti, in Oltenia, la mosia lui N. Mandrea, unde ramane din mai si pana in iulie; traduce primul volum al tratatului lui Eudoxiu Hurmuzachi Fragmente zur Geschichte der Rumanen. Se tipareste cu titlul Fragmente din istoria romanilor in 1879. Inceteaza din viata in 4 august Stefan Micle, rector al Universitatii din Iasi; Veronica Micle staruie pe langa Eminescu sa intervina in reglementarea drepturilor la pensie dupa sotul ei. I. A. Cantacuzino, redactorul sef al ziarului Timpului ii cere lui Maiorescu intr-o scrisoare din 19 octombrie sa intervina pe langa Eminescu, care transforma ziarul in tribuna a propriilor opinii. Participa la Iasi la a XV-a aniversare a "Junimii" iesene in 12 noiembrie; I. L. Caragiale citeste "O noapte furtunoasa", iar I. Slavici nuvela "Gura satului"; nu avem informatii ca poetul ar fi citit din scrierile sale. Publica in Convorbiri literare poeziile "Povestea teiului", "Singuratate", "Departe sunt de tine"(1 martie) si evocarea "Pastele" (16 aprilie), cu referiri la Goethe, Mozart, Rafael, Newton. 1879 Deschide in 18 aprilie campania de presa in afacerea Warszawsky si denunta intr-o suita de articole abuzurile in rechizitiile facute in timpul Razboiului de Independenta sub patronajul guvernului liberal; ruinarea taranimii. Publica studiul "Cestiunea evreiasca" in 24 mai si 12, 13 si 21 iunie; cercetare economica sustinuta cu date statistice.T. Maiorescu adreseaza ziarului Timpului o scrisoare cu data de 14 iulie 1879; cerandu-i sa faca cunoscut ca nu colaboreaza la acest cotidian si nu-si asuma raspunderea pentru articolele publicate in coloanele sale.Angajeaza Timpul in 25 octombrie in dezbaterea publica privind rascumpararea cailor ferate; demonstreaza intr-o suita de articole ca se opera o afacere oneroasa pentru statul roman.Publica in Convorbiri literare poeziile "De cate ori iubito", "Rugaciunea unui dac", "Atat de frageda" (1 septembrie), "Afara-i toamna", "Sunt ani la mijloc", "Cand insasi glasul", "Freamat de codru", "Revedere", "Foaie vesteda", "Despartire" ( 1 octombrie). Vine la Bucuresti Veronica Micle si este prezentata de Eminescu drept "logodnica sa". 1880 Sedinta de constituire a Clubului politic in 3 februarie, sub presedintia lui Emanoil (Manolache) Costache Epureanu si Theodor Rosetti; intocmesc si dau publicitatii Programul Partidului Conservator. Nu participa la constituire T. Maiorescu, P. P. Carp si G. Gr. Cantacuzino, pe motiv ca Programul cuprindea numai generalitati, la care puteau subscrie si adversarii politici. Clubul politic preia si ziarul Timpul si il numeste pe Eminescu redactor-sef; Emanoil (Manolache)Costache Epureanu ii recunoaste marea capacitate polemica in publicistica cotidiana. Matei, fratele mai mic, se casatoreste in 5 februarie cu Matilda Ilian, profesoara de istorie din Braila; a doua oara se va casatori cu Ana Condeescu din Mizil iar a treia oara cu Silvia Maieru din Bistrita; capitan in armata romana si veteran de razoi. inceteaza din viata la Bistrita in 12 decembrie 1929 in varsta de 73 de ani. Este singurul din fiii caminarului care se bucura de longevitate. Publica Studii asupra situatiei in 17, 19, 22 si 24 februarie prin care isi inaugureaza activitatea la ziarul Timpul ca redactor-sef; dezvolta tezele din Programul Partidului Conservator in sensul conceptiei sale social-politice.Deschide campania de presa in 5 august in chestiunea dunareana; cea mai lunga campanie de presa din activitatea sa publicistica in apararea suveranitatii nationale. 1881 Publica articolul "Patologia societatii noastre", in 4 ianuarie; examineaza, ca un clinician, starea societatii romanesti. Comenteaza in doua articole din 8 si 12 februarie proiectul lui Vasile Conta privind reforma invatamantului; respinge propunerea de scoatere a studiului limbilor clasice din programele scolare. Publica Creditul mobiliar in 16 17, 18, 19, 23 iulie si 3 4 august, studiul fundamental, cu o excelenta documentare; demonstreaza ca institutia se infiinta pentru operatii de specula.Conducerea Partidului Conservator discuta in 22 noiembrie despre apropierea unor membri marcanti ai sai de Partidul Liberal care primesc si functii in guvernarea liberala; intra in conflict direct cu conducerea Partidului Conservator; ii numeste pe cei care isi abandoneaza principiile "saltimbanci politici!" Publica in Convorbiri literare poeziile "Scrisoarea I" (1 februarie), "Scrisoarea II"(1 aprilie), "Scrisoarea III"(1 mai), "Scrisoarea IV" (1 septembrie). "Scrisoarea V" se publica postum in 1890; "Scrisoarea III" o reproduce in Timpul in 10 mai; contemporanii vad in ea un pamflet antiliberal.Apare la Leipzig antologia intocmit de Mie Kremnitz, Rumanische Dichtungen, cu poezii traduse de Carmen Sylva. Sunt incluse si 21 poezii de Eminescu. 1882 Pleaca la Iasi ca delegat al ziarului Timpul, in 3 iunie sa asiste la festivitatea dezvelirii statuei lui Stefan cel Mare; duce poezia "Doina", insa nu o citeste in fata publicului. Publica in 15 iunie articolul "Mai lesne se torc"; critica politica guvernelor ungare de maghiarizare a toponomiei si onomasticii romanesti. Este declarat in 28 iunie alienat mintal si internat la "Institutul Caritatea" al doctorului Alexandru Sutu pentru "ingrijiri speciale". Apare in Convorbiri literare in 1 iulie "Doina", invocatie a lui Stefan cel Mare, geniul tutelar al poporului roman. Conducerea Timpului o ia Mihail Paleologu, care publica in 3 iulie o notita la cronica prin care informeaza cititorii ca fostul redactor fusese atins subit de-o "grava boala", Cu plecarea lui Mihai Eminescu din redactie inceta si epoca de glorie a cotidianului bucurestean. Pleaca la Viena la sfarsitul lui octombrie insotit de Alexandru Chibici Reuneanu, un vechi prieten al sau; este internat in Institutul de la Ober Döbling, azi cartier al Vienei; cheltuielile sunt acoperite prin contributiile membrilor "Junimii" bucurestene. Editura Socec tipareste la sfarsitul lui decembrie volumul M. Eminescu, Poezii cu un portret al poetului, o prefata de T. Maiorescu si intr-o frumoasa tinuta grafica; sunt reunite poeziile publicate intre 1870 si 1883. Volumul marcheaza consacrarea sa definitiva ca mare poet; va cunoaste multe reeditari si sta si la baza traducerilor in limbi straine. 1884 1887 1888 Corespondenta lui si a Henrietei cu Cornelia Emilian inceputa mai inainte, protectoarea lor in lunile de suferinta, la Botosani. Apare ideea cumpararii unei case aici sa traiasca pana la sfarsitul vietii. Proiecte iluzorii. Consiliu de familie la Ipotesti in 22 martie pentru aducerea Aglaiei de la Cernauti, spre a trai impreuna. Nici acest proiect nu se implineste. Aglaia se recasatoreste la Cernauti in 18 februarie 1890 cu Heinrich Gareiss Edle von Gareiss, ofiter in armata austriaca; imbratiseaza cariera armelor si Georg si Ioan, fiii ei, si ajung ofiteri in armata austriaca. Aglaia se stinge din viata la Cernauti in 30 iulie 1900, iar Georg si Ioan mor in primul razboi mondial. Se stinge, cu ei, in linie directa, familia caminarului in Bucovina.Iacob Negruzzi propune in Adunarea Deputatilor sa i se acorde lui Eminescu o pensie viagera pentru merite deosebite in literatura romana.Pleaca la Bucuresti in 12 aprilie, insotit de Veronica Micle, spre marea suparare a Henrietei, uitata la Botosani care isi va sfarsi viata in saracie, in 14 octombrie 1889.Traduce in august septembrie piesa lui Emilie Augier, "Le jouer de fuite"; contemporanii o credeau scriere originala.si reia activitatea publicistica in 13 noiembrie, cu articolul "Iconarii d-lui Beldiman", publicat in Romania libera, organul de presa al gruparii junimiste din Partidul Conservator; publica un nou articol, Iar iconarii, in 20 noiembrie; se ocupa, tot de propaganda religioasa, prin icoane. Fondatorii ziarului Fantana Blanduziei il cheama in 4 decembrie sa deschida publicatia lor; publica articolul Fantana Blanduziei, ca editorial programatic; cu aprecieri asupra filozofiei germane si vietii politice europene. n 11 decembrie apare editorialul Fond si forma, pledoarie pentru reforme cuprinzatoare in sprijinul populatiei productive; scris sub impresia rascoalei taranesti din martie iunie 1888 iar in 25 decembrie, articolul 1888, privire retrospectiva asupra vietii politice din Europa. 1889 Publica in Fantana Blanduziei in 1 ianuarie articolul "Ziua de maine", profesiune de credinta in mentinerea pacii in Europa; se incheie cu acest articol activitatea sa ziaristica inceputa in 1870. Este internat in 2 februarie in Spitalul Marcuta, de unde este transferat la "Institutul Caritatea". Incep in 8 aprilie formalitatile pentru acordarea pensiei viagere; este prea tarziu.Inceteaza din viata la "Institutul Caritatea" in 15 iunie; este inmormantat in Cimitirul Bellu. Inceteaza din viata Veronica Micle (3 august 1889) si Ion Creanga (31 decembrie 1889)."Ape vor seca in albie scrie G. Calinescu in biografia lui Eminescu si peste locul ingroparii sale va rasari padure sau cetate, si cate-o stea va vesteji pe cer in departari, pana ce acest pamant sa-si stranga toate sevele si sa le ridice in teava subtire a altui crin de taria parfumurilor sale." |
||||||
|
||||||
|
||||||
Copyright© 2005 - 2024 | Trimite referat | Harta site | Adauga in favorite |
|